diorgulescu

Prin Apuseni cu bicicleta (25 mai - 3 iunie 2012)

69 posts in this topic

am citit cu sufletul la gura sa vad cum va descurcați cu al 2-lea "nas". aștept cu nerăbdare continuarea

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

@ diorgulescu

Foarte tare.

Asteptam continuarea.

Bafta.

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 3: Remeti - Lacul Dragan - Canton Ciripa - Stana de Vale (~45 km)

PARTEA I

Noaptea trece repede. Si fara vise. Ne trezim "revergorati" si ne prezentam la micul dejun. Dam de sotul proprietarei, care ne serveste cu drag. In fata uneia din casute, ne apucam sa peticim doua camere, folosindu-ne de piciorul unei mese, pentru a aplica niscaiva presiune pe petic.

Infulecam, ne soarbem o cafea/apa iar apoi ne pregatim de drum.

Inaintam spre centrul Remetiului, catre o intersectie unde zarisem un indicator ce te ghida catre barajul Dragan. Drumul este in usoara coborare, iar de la intersectia cu drumul spre Dragan, incepe sa urce. Si urca.

Si incepe ploaia..si tot urca.

Imagine postată

O masina cu numar de Ungaria ne saluta din mers si il opreste pe primul dintre noi, intrebandu-l ceva in maghiara. Acesta ii raspunde amuzat si politicos ca nu stie ungureste, la care cel din masina: "A, Romania?" "Yes". Ne trage un zambet si un mare OK, dupa care o ia mai departe.

Imagine postată

Imagine postată

Ploaie, ploaie. Mergem prin ceata, prin nori josi. Din spate, urca un grup de motociclisti tot cu numar de Ungaria. Foarte multi unguri la plimbare prin locurile astea.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

4

Share this post


Link to post
Share on other sites

PARTEA A II-A, Ziua 3

Mai oprim sa ne incalzim cu nitica palinca (suna al naibii de cunoscuta faza cu "mai opresc la un pahar", nu? :)... la frig chiar este util; mai ceva ca un Saint Bernard in Alpi) si sa tragem cate o poza, apoi tot urcare. Ne reintalnim cu grupul de unguri in masini, ce coborau de data asta. Ne saluta, ne fac cu mana si claxoneaza a incurajare, in timp ce noi urcam cu stropi de ploaie pe fata, pelerine, biciclete, bagaje...

Urcam ce urcam si, la un moment dat, ajungem in culme. Chiar la limita cu judetul Cluj.

Imagine postată

Imagine postată

Facem o pauza, o poza si intram in vorba cu doua doamne ce pareau a vorbi ungureste initial. Ne intreaba intr-o romana limpede de unde venim, unde ne ducem, ne ureaza sanatate si vreme buna.

La vreo 100 de metri pe un drum aditional, am dat de o zona numa' buna de campat. Pare-se ca era si o scena pe acolo, pentru diverse activitati. Si o stana. :)

Imagine postată

Imagine postată

De aici, incepem sa coboram, tot pe asfalt, catre barajul Dragan. Dupa ~ 2 km din culme, pentru baraj se vireaza la dreapta, pe Valea Draganului.

Ploua marunt, e frig, bate nitel vantul, soarele absenteaza cu convingere si ne ingheata degetele in ultimul hal. Abia mai putem sa tragem de frane, cand ajungem la marginea barajului.

Un domn care era in cantonul de paza iese si, amuzat, ne intreaba unde mergem. De fapt, cam toata lumea cu care aveam sa ne intalnim in zona Apusenilor, s-a luat in vorba cu noi.

Ne invita inauntru sa ne incalzim nitel, dar noi ii zicem ca ne obisnuim cu frigul, caci mai e drum lung.

Facem poze la baraj, bagam nitica "motorina" pentru incalzire si o luam mai departe, catre coada lacului Dragan si cantonul Ciripa.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

7

Share this post


Link to post
Share on other sites

acum cand povestesti ,pare frumos si pe ploaie , peisajele sunt minunate.Felicitari pentru tura si sa-mi spui si mie daca gentile Vaude au luat vreun pic de apa ca eu nu am prins o ploaie mai serioasa cu ele.

Numai bine.

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Salutare!

In primul rand, ma bucur ca va e pe plac ce cititi :). Din pacate, scriu printre farame, caci am si niste treburi pe la serviciu zilele astea. N-am apucat sa "scot" chiar toate pozele inca, mai sunt vreo 3 zile in lucru. Pe masura ce termin din ele, vine si povestea zilei respective.

Legat de genti, nu au luat pic de apa. Totul a ramas uscat, chiar si cand le-am scaldat prin balti adanci pe drumuri de TAF (urmeaza, urmeaza.. :D). Sistemul de prindere s-a dovedit a fi rezistent, chiar si cand coboram in viteza pe drumuri forestiere cu pietre destul de mari si portiuni ceva mai tehnice. Sunt foarte multumit de ele.

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 4: Stana de Vale - Budureasa - Ferice - Boga - Padis (~57 km)

PARTEA I

Dupa inca o noapte dormita zdravan, ne reimprospatam, observam ca este nitel soare printre nori si coboram la micul dejun.

Ne alimentam si reusim sa ne trezim. Soarele isi face aparitia cu ceva mai mult tupeu.

Facem bagajele, coboram iar la intrarea hotelului si recuperam bicicletele. Incepe clasica activitate tehnica (prezenta si in ultimele doua zile) de curatare si ungere a lantului. Avem dupa noi cate 1-2 carpe, sticlute cu ulei de lant si niscaiva degresant.

Imagine postată

Imagine postată

Folosim in continuare apa din Izvorul Minunilor pentru a mai inlatura din mizeria de pe biciclete, cat de cat. Montam gentile, tragem o poza si o luam la drum spre Budureasa. Din motive abstracte, eram convinsi ca vom cobori direct. Insa, dupa vreo 200 m de coborare frumoasa, pe drum liber, sub soarele diminetii, vedem un indicator ce informa despre o urcare de 10%. Pret de jumatate de kilometru, fara a fi incalziti, ne chinuim nitel la deal. Tocmai cand se auzea "parca trebuia sa coboram, nu sa urcam!" asa, printre dinti, ajungem intr-o culme de unde avea sa inceapa coborarea de care stiam noi.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Facem cate o poza, punem ceva pe noi (coborarea e lunguta si, chiar daca e soare, ne racim imediat) si ii dam la vale.

Coboram ~ 900 m in altitudine pe o distanta de 10-12 km. Pe alocuri, inclinatia mentionata pe indicatoarele rutiere este de 12%. Cel ce filmeaza coborarea atinge un nou record personal de viteza: 64 km/h .

Filmarile vor veni ulterior, in completarea povestii si a pozelor.

Jos, in Budureasa, reintregim grupul, aruncam un ochi pe GPS ca sa stim unde anume trebuie sa cotim catre satul Ferice si ii dam usurel inainte.

Imagine postată

Imagine postată

5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 4, partea a II-a

Pe drum, ni se alatura un pusti de-al zonei, cu o bicicleta simpla, avand roata spate dezumflata. Incepem sa punem intrebari, pe care din stradute si poteci sa o luam ca sa ajungem spre Ferice. Traseul a fost schitat folosind Google Maps si, in zona apar multe drumeaguri. Greu de zis exact pe care sa o iei. GPS-ul indica bine, insa tinem neaparat sa confirmam si cu un localnic.

Imagine postată

Intram pe o straduta ingusta, asfaltata. Lumea se uita mirata la noi, ne saluta. Doi tineri cu muschii la vedere ne intreaba unde mergem si ne dau cateva indicatii. Cica ar trebui, la un moment dat, sa facem stanga si sa iesim pe un drum de tara, care urca un deal si da intr-o poiana, iar de-acolo sa o tinem pe langa o padure.

Dam si de o casa mai batraneasca, unde doi oameni, sot si sotie, mai in varsta, ne intreaba interesati unde suntem, incotro mergem. Pe primul dintre noi (cel care si vorbea cu ei) il intreaba daca in gentile de bicicleta are zestrea. Nu de alta, dar e mult bagaj. Radem, ne salutam si o luam din loc.

Ajungem la o prima ramificatie insa pustiul ce ne tot insoteste ne conduce pana la o a doua, unde stia el ca ar fi catre Ferice. Insa, cam impracticabil. E poteca de vite, lutoasa, cu multe urme de copite. Ne decidem sa mai mergem 20 de metri pana la casa unor localnici ce trebaluiau la un tractoras.

Ne luam la cateva discutii, in timp ce un nor zdravan de ploaie ne ameninta din ce in ce mai rau. Omul ne da indicatii corecte si detaliate. Totodata ne "linisteste", spunandu-ne ca nu urmeaza sa ploua, deoarece el se pregateste sa imprastie erbicid. Mai ne intreaba de sanatate, de origini si ne spune ca are doi prieteni, cuplu, pe la vreo 70 de ani, ce stau in Bucuresti .Sector 3 mai precis. Anual ii gazduieste o luna. Oamenii vin sa mearga cu bicicleta si cu picioru' pe munte. Frumos!

Multumim respectuos si ne intoarcem la prima bifurcatie, conform indicatiilor primite. De-aici, pustiul ne intreaba daca ne descurcam. Ii multumim, ne uram toate cele bune si o luam nitel la push-bike. Norul de ploaie este fix deasupra noastra, dar inca nu incepe sa toarne.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Dupa putin urcus abrupt, dam intr-o poiana. Ne orientam, si coboram catre drumul descris de domnul cu erbicidele. Intr-adevar, pare ca are dreptate. Mergem pe langa o padurice, intr-o zona boltita de copaci si incepe si ploaia. Mai urcam nitel, cand pe biciclete, cand pe langa. Ajungem intr-o alta zona mai deschisa. Echipam iar pelerinele si o luam mai rapid printre copaci. Se pare ca acum suntem exact pe ruta schitata si de-acasa, caci GPS-ul ne arata exact pe poteca in cauza.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Mai urcam, traversam niste balti mari si intram mai adanc in padure. De aici, drumul este chiar frumos, inca presarat cu frunze de toamna trecuta. Se face si o mica filmare, tragem o poza si inaintam. Se pedaleaza in coborare, catre Sud, cu atentie la lemnele si bolovanii ce se ascund sub covorul de frunze. Unul din noi ia o cazatura usoara, prinsa si aceea pe film aparent :). Voi reveni cu montajele cand vor fi gata.

Imagine postată

Imagine postată

Poteca ciclabila (de fapt, drumul de caruta) devine foarte abrupt spre marginea padurii. Probabil datorita ploilor abundente si a nefolosirii drumului in ultime vreme, cine stie. Incepem sa coboram cu grija, lent, pe langa biciclete, tinand franele trase. Este exact ca o poteca de pe un traseu montan.

In vreo 10 minute iesim intr-o poiana mare, de unde vedem satul Ferice catre stanga si munti catre dreapta. Frumos peisaj.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Facem un popas inainte de a lua urma carutelor, coborand catre Ferice.

Imagine postată

5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 4, partea a III-a

Ajungem in sat si dam de asfalt si beton. De-acum, directia Poienii de Jos.

Pe drum, ne oprim in Pietroasa pentru a lua apa si niscaiva dulciuri. Copiii sunt fascinati de biciclete, la fel si unii dintre cei mai in varsta.

Apoi, tot inainte catre Pietroasa, pe un drum superb, necirculat, asfaltat.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

In Pietroasa ne orientam catre soseaua ce ne va duce spre Boga.

Imagine postată

Se vad si mai multi nori de ploaie pe muntii in care urmeaza sa intram din nou. Planul ramane, inca, sa punem cortul la Padis.

Admiram terenurile atent lucrate si activitatile intense din jur, ce se observa inca de la sosea. Avem vant din fata si inaintam greut, cam cu 12-15 kmh.

Imagine postată

Imagine postată

In cele din urma, intram in niste chei. Drumul este in curs de reamenajare/reconsolidare iar pana la Boga urcam constant, dar in conditii bune. Nu ploua, ba chiar se vede si soarele mai des printre nori. Vremea s-a mai imbunat si incepem sa avem parte de un pic de caldura.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

6

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 4, partea a IV-a

In Boga mai facem un mic popas. Intalnim si in zona asta multi unguri, atat cu pensiuni, cat si turisti. Privim lunga urcare ce ne asteapta, catre Padis si...o luam usor.

Pret de 3 ore, aveam sa urcam zdravan, parcurgand o distanta de 15 km si urcand peste 900 de metri in altitudine. Drumul este si aici in curs de reamenajare. Datorita solului rosu (fapt ce se datoreaza oxizilor de fier, specifici acestei grupe montane) rotile ajung sa fie roz :). Fata din grup a terminat prima acest urcus, lasandu-ne in urma.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Ne reunim la bifurcatia Padis si Glavoi-Ponor. De aici, inca 6 km de urcare usoara combinat cu mers pe plat.

Apar discutii despre statul cu cortul. Suntem obositi, transpirati leoarca (chiar si echipamentul inlatura apa mai greu cand ea tot iese din piele in contratimp :D) si, dupa negocieri amuzante (pentru mine cel putin) ne hotaram sa inspectam situatia la fata locului.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Ajungem si in Padis. Aici, nu e ca in pozele de pe Google. Dam de un peisaj pustiu, dezolant, case in constructie sau abandonate, urme de utilaje peste anumite zone de campare. Prima care ne iese in cale este Pensiunea Padis si o doamna, neaosa, ardeleanca. Sa fi avut spre 60 de ani. Intrebam de cazare (caci cortul ne cam iese din cap), ne spune 100 de lei camera dubla cu baie. Ni se pare foarte mult, dar norul iar se apropie odata cu seara si ne este si frig. Oboseala s-a instaurat, articulatiile se resimt nitel, la fel si muschii. Rapid, inspectam zona sa vedem daca avem alternative. Nimic. Absolut nimic. Cabana Padis e in recostructie.

Dupa negocieri, luam doua camere duble cu 60 de lei. Incalzirea se face cu un calorifer electric cu ulei. Apa e calaie, dar tot e bine. Lenjeriile de pat nu au fost toate curate, dar care a avut ezitari si-a invelit perna in polar si a dormit linistit.

Imagine postată

Imagine postată

Poze nu mai avem chef sa facem si e si seara. Ramane sa fotografiem maine dimineata zona.

Doamna ne gateste. Ne bucuram ca auzim grai ardelenesc autentic. Mancam mici prajiti la tigaie, cu cartofi cu branza, mamaliga cu branza si smantana, bere..bere...palinca..bere. Afara incepe sa ploua. Nu mai conteaza, bicicletele sunt la adapost, atmosfera e superba.

Spre noapte, cand noi deja ne uitam pe harti, apare un grup de turisti francezi. Tineri. Unul din ei o rupea destul de bine pe romaneste si se ia putintel la vorba cu noi. Ne intreaba de unde venim, unde mai mergem. La masa, se face nitica degustare reciproca de bauturi. Ei gusta din palinca, noi dintr-un soi de lichior tare ce il aveau cu ei intr-o sticla asemanatoare unui pahar Berzelius.

In cele din urma, ne retragem. Punem ceasurile sa sune, verificam si caloriferul. Adormim.

Pe la 2 dimineata (cred), aud harmalaie in camera de langa noi. Erau francezii, beti crita. Se alergau, tranteau, tipau. Nu suna a orgie sau ceva, deci era doar distractia momentului de betie :).

Na, cum stam totusi intr-o constructie de lemn, te scoala si din morti o harmalaie de genul asta.

Asa ca, am fost pensionarul suparat al cabanei si am batut tare de trei ori, ferm, in perete.

S-a facut liniste si, dupa 1 minut, aud trei batai incete, timide in perete, drept raspuns. Apoi, somn. Am apreciat asta :). Atat somnul, cat si mancarea si caldura. Caci, avea sa urmeze ziua cea mai aventuroasa si obositoare, cu "bai de namol".

8

Share this post


Link to post
Share on other sites

Frumos povestit, poze reusite, astept continuarea...

Ce bine arata drumul catre Padis! Acum vreo 10-11 ani aproape rupeam masina pe acolo. :D

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

arata bine in poze drumul spre Padis, eu anual ajung acolo si anual tot repara pe el, vad ca nici acum nu l-au terminat de parca ar construii o autostrada, si acuma poti sa-ti rupi linistit masina prin el

frumoasa tura, astept continuarea

0

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 5: Padis - Ic Ponor - Doda Pilii - Dealu Botii - Belis (~51 km)

PARTEA I

Ca in fiecare dimineata...ne trezim :).

Coboram la micul dejun, dupa care facem cateva poze in zona Padis. Mancarea a fost foarte buna, neaosa, proaspata, insotita de un gem de prune facut in casa. Doamna se ofera sa ne dea pomana un borcan, insa deja avem multe bagaje si suntem cu gentile pline, asa ca o amanam pana la urmatoarea ocazie :).

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Impachetam toate catrafusele, le urcam pe bicle, verificam ca totul e in regula (unul dintre noi schimba o pereche de saboti) si o luam din loc.

Pedalam pret de 800 m, in continuarea aceluiasi drum pe care am sosit ieri, intr-o panta usoara. Se vede, pe una din culmi, "Biserica Motilor". Apoi, la limita de judet intre Bihor si Cluj, drumul "reconsolidat" se termina si redevine clasicul forestier. Incepe si coborarea. Privelistea este superba.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Coboram constant. Mai in vale, dam de cateva camioane incarcate cu balast si lemn. Observam si un alt mare jaf forestier. Culmi intregi defrisate, pe care nu s-a replantat nimic. Si e si parc national. Nu e singurul caz, dar totusi.

Imagine postată

Imagine postată

3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 5, PARTEA A II-A

Coboram pana la o bifurcatie unde dam de un indicator, dupa parere mea, putin gresit. Cineva si scrisese pe el "NU E BINE". :) O tinem cum stiam si cum ne spune si GPS-ul, catre satul de vacanta Ic Ponor.

Dupa ~ 1 km, ajungem intr-o zona cu ceva cabane parasite. E pustiu, doar o singura masina undeva langa un canton silvic. In rest, abandonat. Probabil, candva, aici misuna de lume in plin sezon.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Tot inainte, ne intalnim si cu drumul ce vine din Cheile Somesului Cald, niste chei superbe, cu multe pesteri, ce pot fi parcurse doar cu piciorul, existand si portiuni cu niscaiva lanturi (nimic dificil, dar in mod cert neciclabil). Vom reveni si pentru ele, in viitor.

Un pic mai in fata, intram in Ic Ponor (zona "activa"). Dupa asteptarile mele, trebuia sa fie ceva mai mare, insa e doar un complex de cateva casute si o cabana. Oprim, tragem o poza si vedem pe unde trebuie sa o luam. Din punctul acesta, drumul este iar un santier iar traficul auto este, oficial, restrictionat.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Inaintam pana in Doda Pilii. Se observa tipul de sat mai rasfirat. Trecem pe langa niste muncitori ce isi pregateau masa de pranz langa un copac. La marginea drumului se gaseau multe flori, mai ales in zona paraiaselor.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Incep sa se adune norii. Drumul este ok, ici-colo cativa muncitori la podete si niscaiva topografi. Urmatorul punct de atins este Saua Prislop, catre care se urca. Fix dupa ce trecem de o mica stana, simtim si primii stropi de ploaie, cam reci. Tragem iar pelerinele pe noi si husele de ploaie peste bagaje (dupa caz) si ii dam inainte, in urcare.

Ploaia se inteteste, dar e frumos. Mirosul de brad combinat cu iarba si pamantul ne farmeca pe parcursul urcarii.

Ocazional, mai intalnim cate un camion sau o basculanta.

Din Saua Prislop, incepem sa coboram. Dar, si drumul devine mult mai dificil. Este in reabilitare activa, sunt echipe de muncitori foarte dese, ploua constant si zdravan si...este mult noroi.

Pe scurt, ne porcim zdravan in vreme ce degetele ne amortesc pe frane si frigul ne intra nitel in oase. Mai dam si de cateva microbuze aventurate pe drum, ce abia trec de podetele aflate in lucru. Muncitorii se uita curiosi la noi si ne saluta, unii din ei urandu-ne si drum bun in continuare.

Ne porcim si ne tot porcim, pana ajungem in perimetrul localitatii Rachitele. Nu mai facem poze caci inca ploua si suntem fara chef de asemenea activitati artistice :).

Cotim dreapta la indicatorul catre Dealu Botii. Ne dam jos de pe biciclete. Sunt pline de mazga, schimbatoarele incep sa functioneze mai greu datorita incarcarii cablurilor si a pinioanelor, dar inca isi fac treaba. In fata, avem un urcus de ~ 6 km. Prima parte insa, este dominata de tractoare, buldozere, basculante, toate acestea facand santuri adanci in drum. Vorbim din nou cu cativa muncitori ce ne spun ca portiunea "in lucru" din acest drum secundar catre Belis - Fantanele este scurta si ca, dupa ~200 m, e drum forestier simplu. Ne bucuram si ne hotaram sa facem o pauza cu prima ocazie, sub copaci, pentru realimentare.

Zis si facut. Mai mergem putin si gasim un loc perfect pentru mancat ceva. Scoatem pateuri, crochete, etc., toate asezonate cu nitica palinca. Ne bucuram de ea cat mai avem, dar in contextul ploii si senzatiei de frig, este la fix.

Imagine postată

3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 5, Partea a III-a

Ulterior, o luam la deal. Dupa vreo alti 2 km, ne intalnim cu un grup de polonezi. Tot cu bicicletele. Ei coborau. Ne avertizeaza ca, dupa Dealu Botii, este foarte mult noroi. Si adanc. Ceea ce face inaintarea pe bicicleta aproape imposibila.

Judecand dupa tipul rotilor ce le aveau pe biciclete, ne gandim ca le-a fost mai greu fara crampoane si mergem cu incredere catre Dealu Botii, unde cica ar fi si o pensiune. Hm, poate oprim sa ne incalzim nitel,a?

Mai ploua, mai sta. In continuare uzi, ii dam tot inainte.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Ajungem in Dealu Botii. Un satuc pe o culme. Ne uitam dupa pensiune si, nimic. Ne oprim, tragem niste poze. Este liniste si peisajul e pitoresc. Un localnic mai in varsta ne da ceva indicatii, cu drag.

Pensiunea este ceva mai jos si ne-ar fi greu sa continuam drumul catre Belis ulterior. Difuz, de departe, se observa si coada lacului Fantanele.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Ne explica si pe ce drumeag sa o luam ca sa ne fie mai usor, confirm si cu GPS-ul si o luam iar la trap, gandindu-ne ca ne oprim direct in Belis. Prima parte e o urcare zdravana.

Acumulatorii de la GPS ma lasa (am uitat sa ii incarc) si opresc sa ii schimb. Apoi, iar un pic de urcare.

Imagine postată

Usor, usor, ajungem pe un traseu marcat cu Dunga Galbena. Ceva balti. Ne intrebam unde sunt noroaiele nasoale de care povesteau polonezii.

Coboram pe drum oarecum forestier. Suntem pe malul de nord al lacului Fantanele.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 5, partea a IV-a

Curand, dam de balti si noroaie zdravene. Inaintam cu greu si ne mai dam prin cate o balta adanca pentru a spala noroiul de pe roti.

In doua din balti, observ ca bag si partea de jos a gentilor. Voi vedea daca sunt uscate lucrurile dinauntru, la cazare.

Tot noroi si iar noroi. Pe marginea unei balti, reusesc sa ma impotmolesc din mers. Parea mai ciclabila de departe, insa m-am afundat ca-ntro mlastina. Ma dau jos si vad cat de bine a ramas priponita. O "asigur" cu o pedala ca punct de sprijin si imortalizez momentul. Seamana cu alte poze, mai vechi, in care infigeam rotile in zapada. Doar ca aici e noroi.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Din fericire, nu este lutos si nu se tine scai de roti (cum e cel din campie, spre exemplu).

In ritmul asta, cu multe balti si oscilatii de panta, impotmoliri, "naufragii" si noroaie, parcurgem 8 km in 3 ore.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Spre seara, ajungem in Belis si dam de un soi de asfalt. Suntem obositi zdravan iar pe mine ma deranjeaza un tendon in lateralul genunchiului stang. De la push-bike prin noroaie, in panta si niste oboseala acumulata. Leacul: dus fierbinte, genoflexiuni usoare, o masa consistenta la care adaug bere + odihna. La pedalat nu ridica probleme, doar la mers pe jos mai mult, impingand "martzoaga" cu bagaje.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Cautam cazare si gasim ceva, insa nu avea si mancare. Mai cautam si ajungem la Pensiunea Meridian.

Dam de o singura doamna care era lasata singura in rolurile de receptionera, camerista, bucatar si ospatar. Era franta.

Ne cazam, ne spalam, spalam un alt rand de haine si coboram sa mancam ceva. Si sa bem.

Din fericire, gentile mele chiar sunt din musama nesimtita si n-a intrat pic de apa in ele.

Cerul se vede frumos spre apus. Pacat ca nu distingem prea multe, avand copaci in drum.

Imagine postată

Imagine postată

Legat de cazare, o problema intalnita in mai multe locuri a fost sifonul de scurgere ce era mai sus decat restul podelei (in baie). Asta ducea la acumularea de apa. Dar nu a fost (chiar) o regula generala.

Mancarea a fost foarte buna, generoasa, bine gatita.

Totodata, nemaiavand caldura in calorifere, nu am putut sa ne uscam cum trebuie hainele. Asa ca ori ne imbracam cu ele inca ude, ori au ramas ude pana la bucuresti, in pungi.

Se incheie,astfel, ziua cam cea mai aventuroasa din tot turul. Si extenuanta. Si noroioasa....

6

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 6: Belis - Poiana Horea - Matisesti - Albac (~55 km)

Partea I

Dupa o alta noapte reconfortanta, observ ca tendonul ce-mi facea probleme cu 10 ore in urma e in forma foarte buna. Ma uit si pe geam: ceva soare.

Luam micul dejun usurel, dupa care impachetam si iesim in curtea pensiunii sa bibilim bicicletele.

Dupa noroaiele si aparaia de ieri, avem ceva de lucru. Per total, petrecem cam o ora si jumatate curatand lantul, pedalele, cadrul, etrierii, scotand noroiul dintre pinioane si altele de genul.

In cele din urma, suntem gata. Incarcam bicicletele si o luam catre DN 1R, dinspre Belis, prin statiunea Fantanele.

Avem parte si de o coborare, pe asfalt, pana pe marginea lacului Fantanele (urmeaza si filmarile, in curand).

Pe marginea lacului facem cateva poze. E o vreme superba.

Imagine postată

Imagine postată

Inaintam spre baraj, unde ne oprim iar la cate-o poza. Sunt si cativa jandarmi in patrula pe acolo, dar nu comenteaza asupra faptului ca pozam "obiectivul", asa cum ma asteptam. De-aici, directia Poiana Horea.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

O urcare pe asfalt, parcursa cu ceva spor, urmata de cateva coborari usoare. Frumoasa zona, frumos lacul.

Drumul tine marginea lacului, continand si cateva podete mai spre coada acestuia, ce ofera privelisti superbe.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

5

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 6, Partea a II-a

In Poiana Horea dam de peisaje pitoresti. Case traditionale, pajisti intinse, animale bine hranite si ingrijite.

Un scurt popas la un magazin, dupa care tot inainte.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

In scurt timp, asfaltul DN-ului (drum destul de necirculat si neintretinut, mai degraba de nivelul unui DJ mai rasarit, pe alocuri) se transforma in drum forestier de calitate buna si urcam. Ne reumplem bidoanele de la un izvor proaspat de pe marginea drumului.

Oprim la statuia ridicata in memoria lui Horea, moment in care incepe o ploaie torentiala. Norul era in spatele nostru de ceva vreme. Fascinant este ca, in departare, pe anumite culmi este inca soare. Ne adapostim, unii dintre noi sub brazii de la marginea drumului, altii sub streasina unui magazin din apropiere.

Imagine postată

Imagine postată

3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 6, partea a III-a

Pret de vreo 10-15 minute, ploua generos. Ne-am ferit de ploaie deoarece suntem si-asa cu incaltarile ude si seturi de haine neuscate prin genti. Macar zilele ce urmeaza sa fim un pic mai uscati.

Ploaia se opreste, dar norii raman in zona. Iesim din "ascunzatoare" si urcam mai departe, catre Horea.

Asfaltul DN-ului (drum destul de necirculat si neintretinut, mai degraba de nivelul unui DJ pe alocuri) se transforma in drum forestier de calitate buna si urcam.

Pe drum, ploaia torentiala reincepe. De data asta, mai zdravan. Avem parte si de grindina. Fiecare se adaposteste unde poate, tragand pe el ce are la indemana. Chiar si sub brazii desi grindina reuseste sa treaca.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

In 10 minute se opreste si continuam urcusul. Ne indreptam spre culme si incepe iar sa picure, dar nu atat de tare. Fiind sus, auzim traznetele destul de puternic si ne dam seama ca nu sunt departe de noi. Nu ne facem griji insa, avem copaci in jur.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Urcam pana la peste 1300 m altitudine, la limita de judet dintre Cluj si Alba. In culme, o alta zona pitoreasca. Dam si de cateva carute ale localnicilor si observam caii la fel de bine ingrijiti.

Inca vreo 2-3 poze si incepem sa coboram catre Albac.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 6, partea a IV-a

Coborarea este lunga si spectaculoasa. Dupa cativa kilometri, revenim pe asfalt si intram in satul Matisesti. Marius o ia inainte in viteza, filmand toata coborarea. Avem iar parte de soare, cu ceva nori la orizont. Mai opresc pentru peisajele superbe si cateva poze. Astfel, avem si filme, si poze :).

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Reunim grupul jos, aproape de iesirea din Matisesti. La un hidrant, limpezim putin bicicletele. Continuam.

Avem parte de soare mai puternic si apa incepe sa se vaporizeze peste tot in jur. Observam alte cateva indicatoare turistice catre diverse obiective de interes, dar drumurile nu sunt pentru bicicleala. Clar, trebuie sa revenim in zona.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Ajungem in Albac, luam cateva cirese din piata centrala si intrebam de cazari. Aveam cu noi si o lista cu mai multe pensiuni. Doamna de la care am cumparat fructele ne ghideaza catre Steaua Ariesului.

Zis si facut. Ne place, ne cazam. 120 lei camera dubla, cu mic dejun inclus si, cadou din partea casei, o jumate de tuica si inca o jumate de visinata. Sau afinata, nu mai stiu ce-a fost. Oricum, un "antreu" bun.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Mancam bine si aici. Un coleg isi ia pulpa de pui si i se spune ca are 500 grame pe cantar. Ne uitam cam ciudat, dar mai ciudat ne-am uitat cand am vazut-o pe masa. Chiar era mare. Si, dupa spusele lui, buna.

Urmeaza bere, bere..bere...

Imagine postată

Facem planul pentru ziua urmatoare si, tarziu, mergem la culcare.

6

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 7: Albac - Ghetar Scarisoara - Albac - Campeni - Abrud (putin peste 85 km)

Partea I

Ceea ce a fost mai dificil a cam trecut. Desi oboseala a inceput sa se acumuleze, nu e inca o problema.

Ciclocomputerul meu a refuzat sa mai "lucreze", aparent de ieri, cand ma apropiam de Albac. Porneste ocazional, dar se reseteaza foarte des. Apa nu (mai) are in el, dar tot refuza. Asa ca il tin in ghiozdan de-azi inainte.

Luam micul dejun in Albac, unde am dormit (chiar foarte bine) noaptea trecuta. Suntem placut surprinsi sa vedem o bucata de unt de tara pe o farfurie mare, langa bufetul suedez. De departe se vede ca este unt de casa (pe langa forma).

Ne alimentam si lasam bagajele la receptia pensiunii. De astazi, nu mai avem foarte multe de facut zilnic, doar de vizitat.

In timp ce ne curatam rapid lanturile bicicletelor, vedem si motanul casei ce venise, probabil, dupa o noapte de amor si batai, miorlaind dupa ceva mancare si atentie.

Cu bicicletele "goale", o luam catre Ghetarul Scarisoara.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Pedalam pe DN 75. Un drum liber, in usoara urcare, prin chei, urmand Ariesul Mare in amonte.

De-a lungul drumului, dam de cateva indicatoare si panouri cu referire la traseele tematice din zona, unul avand ca subiect planta medicinala Arnica Montana. Clar, trebuie sa facem rost de o harta pentru drumetii in zona si sa revenim.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Trecem de localitatea Scarisoara, printr-un mic "cartier" de tigani. Mai apoi, ajungem in Garda de Sus si vedem indicatoare catre Ghetar, Cheile Ordancusei, Pestera lui Ionele si alte cateva obiective. Luam directia Ghetarului si incepe urcusul.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ziua 7, Partea a II-a

Drumul este in panta zdravana, tot in curs de reamenajare. Avem parte de mult soare, pajisti intregi cu Arnica si buna dispozitie. Peisajele sunt superbe si cred ca pozele vorbesc de la sine.

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

Imagine postată

4

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!


Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.


Sign In Now