Urmeaza o etapa frumoasa din punct de vedere al peisajelor si epuizanta din punct de vedere al efortului … ziua 25 a fost una din etapele grele de munte inalt pe care cei 4 baieti le-au avut de strabatut; insa nici zilele ce au urmat nu s-au lasat mai prejos.

Ziua 25, marti 14 august 2007 Brig – Furkapass (2436m) – Oberalppass (2044m) – Disentis  (130 km)

Plecam din Brig dimineata devreme… astazi urcam pe cel mai inalt pas din Elvetia care figureaza pe traseul nostru, pasul Furkapass la 2436m si totodata al doilea pas ca altitudine de aici, dupa Umbrailpass(2505m). Soseaua ne duce in amonte pe valea raului Rhone.

Trecem de altitudinea de 1000 m si apar legendarele cantoane elvetiene, satucuri de munte frumos aranjate. Personal mi-am dorit de foarte mult timp sa vizitez aceasta tara si pot spune ca nu m-a dezamagit deloc. Ajungem dupa vreo 40 km in localitatea Furka de unde incepe propriu-zis catararea spre pas. Suntem la 1300 m si mai avem de urcat peste 1100 in 16 km. Noroc ca ne-am obisnuit cu astfel de „episoade”. Usurel, usurel kilometri trec si ajungem in Gletsch la 1750 m de unde se bifurca drumul catre Grimselpass (2165m) in stanga si Furkapass spre care mergem noi, in dreapta. La peste 2200m este un hotel cu vedere spre o cascada ce curge dintr-un ghetar. Ajungem si sus unde este destul de frig. Luam o bluza de vant pe noi si pornim cu viteza la vale prin virajele stranse. Din Andermatt (1300m) urmeaza cea de-a doua catarare a zilei, pasul Oberalppass la 2044m. Este cu 10 metri mai inalt decat Transfagarasanul nostru. Urcarea este ceva mai lejera decat pe Furka, dar coborarea este cel putin la fel de spectaculoasa. Ne cazam in Disentis, in localitatea de unde izvoraste Rinul, dupa 130 km.

Ziua 26, miercuri 15 august 2007 Disentis – Chur – Vaduz (Lichtenstein) – Feldkirch (Austria) – Dalaas  (140km)

Dimineata e destul de racoare. Suntem la 1280m si avem de coborat spre localitatea Chur. Merge bine… pedalam cu 35-40 km/h, asta pana incepe catararea spre statiunea Films. Zona este superba, cu pereti inalti de stanca ce insotesc soseaua. Panta foarte abrupta ne duce in statiunea care este plasata excelent pentru practicarea sporturilor de iarna. Coboram apoi in partea cealalta cu aproape 80 km/h spre Chur. Este un orasel destul de mare al Elvetiei. Aici, ca mai prin toate localitatile, sunt sute de steaguri elvetiene ceea ce dovedeste ca oamenii de aici sunt mandri de tara lor… si au si de ce sa fie. Aici mergem sa lasam mesajul bacauanilor chiar la primarie unde ne primeste, foarte amabil insusi primarul. Mai facem cateva mici cumparaturi pentru ca sunt ultimii kilometri in Elvetia. De dimineata am schimbat putin traseul si am hotarat sa nu mai mergem spre Davos ci sa mai trecem un stat pe lista celor vizitate, Lichtenstein. Si nu ne-a parut rau deloc. Lichtenstein-ul nu are mai mult de 30 km de la un capat la altul, dar merita vizitat. Si astazi am nimerit si intr-o zi de sarbatoare nationala: este ziua regelui. Toate magazinele si institutiile sunt inchise iar toata lumea petrece in cinstea regelui. Strazile Vaduzului, capitala regatului sunt pline de oameni. Spectacole in aer liber… ce mai… atmosfera cam ca la Zilele Bacaului. Parasim oraselul (si tara) iar dupa vreo 12 km suntem deja la Feldkirch, in Austria. De aici urmam directia est si dupa inca vreo 25 km ne cazam intr-un satuc ce are un nume asemanator cu al unui oras mult mai celebru, de peste ocean, Dalaas. Maine pornim direct in panta spre pasul Flexenpas (1784m).

ziua 27, joi 16 august 2007 Dalaas – Landeck – Innsbruck – Buch (140 km)

Zi foarte urata astazi. Plecam dimineata din Dalaas cu norii negri deasupra. Suntem constienti ca din moment in moment va incepe ploaia. Si, intr-adevar, dupa cativa kilometri vine… marunta si rece. Suntem pregetiti, bineinteles si pentru astfel de etape. Mersul a devenit rutina iar pe o vreme ca asta aproape nici nu ne dam seama ca cand trecem cele doua pasuri ale zilei, Flexenpass(1784m) si Albergpass(1802m). Doar strangem din dinti si de ghidon si mergem inainte prin ploaia deasa. Kilometri trec si ne apropiem de cel de-al doilea mare oras al Austriei pe care il vizitam in expeditia noastra, Innsbruck. Cu vreo 20-30 km inainte de oras ploaia se opreste dar norii nu dispar de pe cer. Avem noroc totusi ca in cele 2-3 ore petrecute aici nu a plouat deloc. Asadar am ajuns si la primarie unde am sta de vorba cu viceprimarul orasului, dl. Christoph Platzgummer. Primarul, de fapt primarita din Innsbruck nu era in acel moment in localitate. Domnul Platzgummer ne-a primit foarte amabil in biroul dansului chiar daca era ocupat. A ramas placut surprins de actiunea noastra, ne-a felicitat si ne-a urat success mai departe in drumul nostrum spre casa. Un mic ghinion am avut exact in momentul cand am vrut sa facem o fotografie cu domnul viceprimar, cand batreia aparatului s-a epuizat… Asta este…”ramane pe data viitoare”. Am mai stat de vorba cu doi ciclisti amatori de aici care s-au aratat foarte interesati de expeditia noastra si au promis ca vor scrie ceva pentru noi pe blog. Parasim apoi Innsbruck-ul iar dupa inca 30 de kilometri ne cazam intr-o mica localitate numita Buch. Seara a inceput sa ploua din nou. Speram ca maine va fi mai bine.

ziua 28, vineri 17 august 2007 Buch – St. Johann – Lenzing (Saalfelden)  (90km)

Din pacate vremea este tot la fel de urata. A plouat iarasi in reprize, toata etapa. Din nou 90 km printr-o ploaie deasa si rece(13 grade). Soarele ne mai “zambeste” din cand in cand dar tempratura se incapataneaza sa ramana scazuta. Dimineata am schimbat placutele de la pantofii de ciclism deoarece perechea cea veche s-a uzat chiar daca era noua cand am plecat din Romania. In mod normal astazi trebuia sa fie zi de pauza dar am preferat sa mergem mai departe fiind motivati de dorul de casa. Mai avem aproape 1500 km pana la Bacau dar, de cand directia noastra de mers a devenit vest-est, parca pedalam mai cu spor. Partea proasta e ca nu ne putem bucura pe deplin de zonele prin care trecem. Suntem in zona Tirolului, o zona foarte frumoasa de altfel, aproape de granita cu Germania. Majoritatea etapelor de pana acum au fost in zone de munte dar nu ne putem satura de asta. Cam in doua zile ar trebui sa ajungem in capitala valsului.

Sursa: <a href=”http://drumspreeuropa.blogspot.com”>Drum spre Europa</a>

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.