Ziua 36, 37, 38, 39, 40, 25-29 august 2007
(36) Oradea – Cluj Napoca;  (37) Cluj Napoca –  zi de pauza;  (38) Cluj Napoca – Tg. Mures-Sovata;  (39) Sovata – Gheorgheni – Lacu Rosu;  (40) Lacu Rosu – P. Neamt – Bacau

Drumul de la Oradea la Cluj a fost fara probleme. Poate doar caldura din prima parte a zilei si aglomeratia de pe sosea ne-au dat putin de furca dar experienta ne-a ajutat sa trecem si peste acestea. Vreo 2-3 dealuri de cativa kilometri lungime si panta de 10%(cel putin asa scria pe indicatoare) au fost punctele cheie ale etapei. De la Huedin spre Cluj intram in zona de ploaie. Mergem pana aproape de Cluj in urma ploii. Rulam incet parca sa nu atragem atentia norilor de deasupra. Mai sunt vreo 10 km pana in oras si nu scapam de ploaie. Ne echipam rapid iar la intrarea in oras ne-a plouat cum nu ne-a plouat niciodata de cand mergem pe biciclete. Circulatia la intrarea in Cluj era blocata de siroaiele de apa ce se scrrgeau pe strazi. Cateva masini au ramas chiar blocate in baltile unde apa avea spre jumatate de metru adancime. Echipamentele noastre de ploaie au fost testate la maxim acum, dar au facut fata cu brio. Mergem sa ne cazam la acelasi hotel la care am stat si la plecare dar, din pacate, nu mai sunt camere libere. Gasim pana la urma in alta parte.

Hotaram sa ramanem a doua zi in Cluj la un prieten al lui Dan care s-a oferit san e cazeze la el, pentru a ne odihni si a ne usca hainele ude. Era oricum anuntata ploaie in continuare si chiar asa a si fost. Deci, ziua 37 a fost o bine-meritata (zicem noi) zi de pauza in care am nu ne-am mai trezit la prima ora dimineata. Am stat cu gazdele noastre povestindu-le aventurile noastre de prin Europa.

Odihniti, pornim in a 38-a zi cu destinatia Tg. Mures. Ne propusesem sa facem etape mai scurte si sa ajungem in Bacau in 4 zile dar dorul de casa si vremea buna ne-au dat din nou putere si am scurtat traseul la 3 zile. Asadar am pedalat vreo 170 km pana in Sovata unde am avut timp seara sa vizitam si statiunea cu imprejurimile Lacului Ursu.

De la Sovata pornim in a 39-a zi spre Lacul Rosu. Avem cam 100 km de pedalat. Este ultima etapa de munte a turului cu Pasurile Bucin si Pangarati(Bicaz), ambele de aproape 1300 m altitudine. Catararea pe pasul Bucin se desfasoara pe lunginea a aproape 22 km din Praid. Panta nu este prea inclinata, soseaua foarte buna iar peisajul foarte frumos. Ni se facuse din nou dor de munte. Nu i-am mai vazut din Austria. Ajungem in varf unde este destul de frig. Coboram apoi in viteza spre Gheorgheni. Aici soseaua este foarte proasta. Iesim din oras iar dupa cativa km incepe catararea pe cel de-al doilea pas al zilei, Pangarati(Bicaz). 8 km lungime pe o diferenta de nivel de vreo 350 m. Din varf coboram apoi 9-10 km pana in Lacu Rosu unde ne cazam. Ajungem destul de devreme, pe la ora 15. Asteptam cativa prieteni ciclisti care s-au hotarat sa vina din Bacau pentru a ne intampina si a ne insoti in ultima etapa a turului.

Ultima zi! Astazi vom fi acasa. Sosirea noastra “oficiala” este programata la ora 15 in fata Prefecturii Bacau. Pornim deci dupa micul dejun pe la ora 9:30 la vale prin Cheile Bicazului spre Bicaz si Piatra Neamt. Este frig si ceata (12 grade). Frigul ne-a insotit in prima parte a zilei, abia dupa 60 km, in Piatra Neamt renuntand la jachetele de vant. Mergem cuminti spre Bacau insotiti de cei doi prieteni. Avem o medie foarte buna. Nici pause nu am facut prea des. Dupa vreo 90 km intram in sfarsit in judetul Bacau, regiunea noastra pe care am incercat atat cat am putut noi s-o facem cunoscuta in tarile pe care le-am vizitat in periplul nostrum prin Europa. Ne dam seama ca suntem cam cu o ora in avans fata de graficul stabilit, asa ca ne oprim la un suc in Buhusi pentru a mai trece timpul. Ne urcam din nou pe bicicletele noastre dragi care s-au dovedit a fi mai fiabile decat ar fi crezut multi si pedalam linistiti intr-un ritm lent spre Bacau. Nu vrem sa intarziem dar nici sa ajungem prea devreme. Emotiile noastre cresc cu cat ne apropiem de casa. In cateva clipe vedem parca “filmul” a aproape o luna si jumatate si 4500 km pedalati pe batranul continent unde am traversat 8 tari (incluzand si Romania).

Intram in oras. Aglomeratie. Ne apropiem de Prefectura, locul de unde pe 21 iulie plecam increzatori sa “cucerim” Europa. Aic suntem intampinati cu aplauze de prieteni, rude, sotii, colegi de la club si ziaristi care au incercat pe tot parcursul expeditiei sa tina la current bacauanii cu ceea ce se intampla cu noi si pe unde am mai ajuns. Emotiile ne coplesesc. Sarbatorim sosirea noastra cu cateva sticle de sampanie. Suntem felicitati de catre toata lumea. Dam si cateva declaratii “la cald” in fata camerelor TV iar apoi ne retragem la sediul clubului unde mai stam vreo ora impreuna.

Apoi…acasa! In final, putem spune ca tot efortul a meritat din plin. 90 % din scopurile expeeditiei au fost indeplinite si, spunem noi, am reusit pe acolo pe unde am fost sa facem o imagine cat se poate de pozitiva Romaniei si Bacului in special.

Multumim toturor celor care au facut sa fie posibila aceasta actiune, in primul rand Consiluilui Judetean Bacau si domnului presedinte Dragos Benea, tuturor celor care au avut incredere in noi, care ne-au sustinut si pe care credem ca nu i-am dezamagit, mass-mediei care a mediatizat actinea noastra. Speram ca, prin ceea ce am facut noi sa constituim un exemplu pentru generatiile de tineri ce vin in urma noastra. Multumim clubului de turism “Veniti cu Noi” care ne-a sustinut din toate punctele de vedere, domnului presedinte Remus Lupu si tuturor colegilor de club.

Sursa: Drum spre Europa

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.