Pedala sau bicicleta? O întrebare filozofică asemanatoare cu „Cine a fost întâi, oul sau găina?” Din fericire nu trebuie să analizăm atât de adânc, trebuie doar să privim pedalele ca un element indispensabil în cadrul minunatei invenţii care se numeşte bicicleta. Rămîne totuşi întrebarea „Ce tip de pedală să folosesc?”. Acest articol o să răspundă nelămuririlor voastre.



Pedalele clasice.

Având o platformă plată acest tip de pedale este folosit pe scară largă de cicliştii amatori, persoanele care folosesc bicicleta pentru a se deplasa la locul de muncă, cei care practică BMX şi sariturile precum şi de mulţi dintre cei care practică MTB. Totuşi în categoriile de mai sus încep să fie tot mai mulţi amatori care încep să foloseasca pedale cu „clip-in”



Ratrape.

Sistemul vechi de prindere a piciorului în pedala.
Este de fapt o pedală cu platforma plată de care sunt ataşate nişte curele care prind bombeul piciorului. O curea trece peste picior şi permite strângerea şi fixarea acestuia în pedală.




Pedalele Clip-In.

Li se spune în multe feluri dar cel mai popular termen este SPD, care este numele sistemului de pedale produs de Shimano.
Principiul de funcţionare al acestor pedale este simplu. Ele se ataşează de o „placuţă” fixată de talpa pantofului.
Termenul de „plăcuţe spd” este cel mai cunoscut chiar dacă SPD-urile nu au forma unei placuţe.
În pozele alăturate se poate observa cum arată acest sistem. Ciclistul fixează această plăcuţă în mecanismul pedalei, cu o mişcare spre interior şi cu o apăsare în pedală plăcuţa se fixează şi scoate un sunet specific, metalic.
Pentru a scoate plăcuţa din pedală ciclistul face o mişcare laterală, spre exterior, cu călcâiul şi în acest mod eliberează plăcuţa din mecanism.
O să auziţi oameni care îi spun acestui sistem „clip-less”.


Pedalele Clip-In au şi dezavantaje.
La început o să aveţi o senzaţie ciudată deoarece o să fiţi pur şi simplu ataşaţi de bicicletă.
Până o să căpătaţi experienţă vor fi momente în care pur şi simplu nu reuşiţi să scoateţi piciorul din mecanismul de prindere al pedalei şi o să vă treziţi pe jos cu bicicleta încă ataşată de voi.
Problema poate să pară mai complicată decât este de fapt. Sistemul este folosit de milioane de oameni şi nu cred că o să vă ia mai mult de câteva zile ca să vă obiţnuiţi cu acest tip de pedale. În timp o să faceţi mişcarea din instinct, nici nu o să vă mai gândiţi la ea.

O problemă serioasă este aceea că la sistemul Clip-In piciorul este blocat într-o poziţie fixă. Dacă placuţa nu este fixată corect, piciorul o să stea în poziţie greşită pe pedala şi forţele care se vor transmite prin genunchi vor avea o traiectorie greşită. Această greşeală poate crea probleme foarte grave.
Recomandarea mea este să verificaţi foarte atent poziţia piciorului şi să fixaţi plăcuţele perfect. O să vă ia mai mult timp dar merită.
Dacă deja aveţi probleme cu genunchii încercaţi să cumpăraţi plăcute cu „floating”. Acestea sunt nişte plăcuţe care permit un mic”joc” în pedală şi vă permit să schimbaţi puţin poziţia piciorului.

Pedale pentru BMX .

Persoanele care practică BMX folosesc de obicei pedale cu platformă plată sau cu mici „ţepi” care ajută piciorul să rămână cât mai fix. Trebuie să fiţi atenţi deoarece dimensiunea axului pedalei pentru BMX diferă de cel al pedalelor de şosea sau de mtb. La multe pedale se poate însă schimba axul şi pot fi folosite atat la BMX cât şi la MTB.
Există şi printre practicanţii de BMX destule persoane care folosesc Pedale SPD pentru că oferă un transfer mai bun al energiei.

Pedale pentru Mountain Bike.

Există mai multe tipuri de pedale care se folosesc în MTB. Cicliştii care practica această ramura preferă pedalele cu un „clip-in” destul de mic. Printre pedalele populare la mtb pot enumera Shimano M520, M540 sau M959. Mai sunt ciclişti care preferă pedale Crank Brothers în stilul Egg Beater.

Mulţi ciclişti care practică Xc folosesc pedalele specificate mai sus dar şi modelele Candy şi Mallets de la Crank Brothers. Acestea sunt în esenţa construite după sistemul clip-in dar au plastic în jur pentru a oferi o suprafată mai mare de contact cu talpa.
Aceste pedale sunt folositoare deoarece rutierii de XC scot destul de des piciorul din prinderea pedalei şi datorită suprafeţei mari reuşesc să îşi păstreze o pedalare relativ constantă şi să readuca piciorul în prindere mai uşor.



O parte dintre cei care preferă DH, Freeride sau Jump folosesc pedale cu clip – in care au o suprafata mare(ex. pedale Crank Brothers Mallet).
O bună parte dintre ei preferă însă pedalele cu platformă plată pentru că au nevoie să se mişte rapid în cazul unor probleme (cazături, sărituri nereuşite).





Pedale pentru sosea.

Majoritatea rutierilor de şosea folosesc pedale clip-in. Totuşi, pedalele clip-in de şosea diferă de cele pentru MTB.
În acest domeniu cel mai cunoscut sistem este al producatorului LOOK dar şi alţi producatori au scos pe piaţă propriile versiuni de pedale pentru ciclismul de şosea.

La pedalele pentru şosea plăcuţa este mult mai mare, cca 1/3 din lungimea pantofului. A fost nevoie de acest sistem pentru a dispersa forţa transmisă din picior în pedală. Sunt concepute aşa deoarece la ciclismul de şosea se folosesc angrenaje mai mari decât la MTB şi forţele sunt mai mari.
Cel mai mare dezavantaj al acestui sistem este că nu se poate merge cu el pe lânga bicicletă (sau se poate merge, dar foarte greu).

Producatori de pedale:

Cei mai importanti producatori de pedale sunt Shimano, Time, Look, Crank Brothers si Speedplay. Pentru pedale speciale folosite in BMX va puteti uita la pedalele DMR.

11 COMENTARII

  1. aveti niste principii total gresite despre pedale. ideea e ca pedala ti-o alegi tu ca e platforma sau ca e spd. stiu rideri care se dau dh si cu platforma si cu spd. dezavantaju la spd este ca la o cazatura mare se poate bloca mecanismu si iti rupi toate oasele de la picioare dar asta uitati sa mentionati. ati separat pedalele prea dur in categorii care de fapt nici nu prea exista. evident ca o pedala de sosea nu tine la downhill chiar daca e c.b. pe piata mai sunt si pedale sunline care le depasesc pe cele de la shimano, mai sunt si atom lab, spank. eu am platforma pe o bicicleta de downhill si pentru nivelu meu eu cred ca sunt perfecte

  2. Nimeni nu detine adevarul absolut Mihai. Am scris acest articol pentru cei care cumpara pentru prima data pedale si vor sa gaseasca niste informatii generale.
    Faptul ca un campion de DH alege sa participe la cupa mondiala fara protectie nu inseamna ca nu trebuie sa porti protectie la DH.

    Pedalele au fost introduse in categoriile recomandate de producatori. Completarile la orice articol sunt binevenite.

  3. nu a zis nimeni de protectii. cateogriile facute de producator sunt pur marketing. poate daca analizezi mult mai bine aceste informatii de la producatori o sa descoperi ca totul este doar o inselatorie legala si pe fata. ex: o pereche de pedale este pusa in categoria de bmx si 90% din cumparatori le folosesc la free ride. intradevar exista niste categorii dar acelea se rezuma doar la a fi pedale de strada si nu. la strada socurile sunt mult prea mici ca sa afecteze pedala spre deosebire de sporturile mai off road. informatiile date de producator sun clar stipulate ca fiind pur informative si ei se ascund sub aceasta afirmatie pentru orice strategie de marketing. daca o pereche de pedale nu se vinde o baga intr-o categorie ca sa uniformizeze vanzarile:P

  4. Oricat de vechi ar fi sistemul de prindere a piciorului in pedala (ratrape), totusi acesta va ramane de neinlocuit in anumite probe de ciclism pe velodrom.

  5. Eu, ca fost ciclist nu pot fi absolut de acord cu acest articol.
    A numi pedalele cu prindere de pantof, generic, SPD-uri este ca si cum ai spune „Un xerox Minolta” sau „adidasi Puma”, atata tot ca SPD este o denumire proprie unei anumite companii pe care ca si nota personala eu n-o indragesc absolut deloc.
    Clasificarea din articol cat si explicatii de genul: „La pedalele pentru şosea plăcuţa este mult mai mare, cca 1/3 din lungimea pantofului. A fost nevoie de acest sistem pentru a dispersa forţa transmisă din picior în pedală” sunt absolut gresite si nu fac decat sa induca in eroare un potential cumparator.
    Va pun la dispozitie aici un link de la un magazin de prestigiu din Statele Unite care se ocupa numai cu biciclete si pe pagina de pedale vezi gasi descrierea corecta a fiecarui tip de pedala.
    Ca si argument al celor spuse de mine mai sus am sa va rog sa acordati o atentie mai mare pedalelor Crank Brothers Eggbeater 3 si Speedplay Zero Chromoly Road Pedal. Aceste pedale nu au nici o platforma „care sa preia din forta de apasare, bla, bla, bla…” si sunt preferatele marilor ciclisti din zilele noastre, ele fiind conceptual niste simple prinderi pentru pantif asezate direct pe axul pedalei. Nici o platforma la orizont.
    Mai sunt si alte tipuri de pedale si le veti gasi tot pe aces site, care sunt foarte populare si nici nu au fost mentionate – pedale cu platforma clasica pe o parte si prindere pentru pantof pe verso. Acestea se adreseaza celor care fac ciclism de agrement cu echipament corespunzator dar care permit folosirea bicicletei si pentru commuting, adica mers la servici, sau alte treburi.

    Pentru Heinrich, te rog nu te lua dupa Ovidiu si nu numi generic SPD caci e gresit. Vei gasi suficiente informatii despre pantofi tot pe situl respectiv.

    Link: http://www.performancebike.com/bikes/SubCategory_10052_10551_400048_-1_400009_400009

  6. Va rog, cine poate sa imi dea un sfat? Mi-am cumparat un city bike FELT CURBSIDE, fixy cum zic cunoscatorii (single speed), si are niste pedale de plastic absolut groaznice. Vreau sa le inlocuiesc, dar nu inteleg nimic din articolele de mai sus, platforme? SPD? DH? Poate cineva sa ma sfatuiasca? Multumesc frumos (atit pedale cit si incaltaminte speciala).

  7. Felicitari pentru articol. Cei care comentati aiurea si va dati mari cunoscatori de „pedale” de ce nu scrieti si voi cateva randuri in completare sau este prea greu?

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.