Forţa necesară pentru a deplasa bicicleta pe şosea se măsoară în watts. Creşterea sau scăderea numărului de watts este dată de forţa+cadenţa, sau pe înţelesul tuturor bicicleta se deplasează mai repede cu cât forţa şi numărul de rotaţii pe minut sunt mai mari.





Exemplu:
Doi ciclişti, George şi Andrei, au aceeaşi greutate, au acelaşi tip de bicicletă şi acelaşi profil aerodinamic. Cei doi pedalează pe aceeaşi şosea, unul lângă celălalt. Cei doi merg cu aceeaşi viteză dar George are o cadenţă de 70 rpm iar Andrei învârte angrenajul cu o cadenţă de 110rpm. Stilul de pedalare al lui George îl face să apese cu mult mai multă forţă în pedale, în timp ce stilul de pedalare al lui Andrei îi permite să apese mai uşor dar îl obligă să învârtă angrenajul mult mai des.

Dupa cum se ştie există două tipuri de fibre musculare (aşa numitele fibre roşii/rapide şi cele albe/mai lente). Ceea ce este discutat mai puţin este însă proporţia între cele două tipuri de fibre. Această proporţie este de asemenea determinată genetic (cel puţin după cercetările ştiinţifice actuale). Proporţia fibre rapide/lente poate varia nu numai între indivizi ci chiar la aceeaşi persoană, de la un muşchi la altul, de unde şi dificultatea de a dezvolta anumite grupe musculare comparativ cu uşurinţa de a dezvolta alte grupe, la acelaşi individ.

Să vedem acum avantajele şi dezavantajele:

Fibrele albe (lente):

* Utilizează grăsimea ca şi „combustibil”.
* Sunt foarte rezistente la oboseală.
* Permit o recuperare rapidă când se intră în repaos.

Fibrele roşii(rapide):

* Utilizează glicogen ca şi „combustibil”. Glicogenul este depozitat în muşchi dar cantitatea înmagazinată este relativ mică, cca 2.000 de calorii pentru un sportiv foarte bine antrenat.
* Oboseala apare mai uşor, nu sunt construiţi pentru a rezista mult timp.
* Timpul de recuperare este mai lung.

Acum să ne imaginăm că avem o soba în care băgăm lemne. Avem butuci groşi care ard mocnit şi bucăţi de lemn de brad care ard rapid dar scot o flacără puternică. În funcţie de cum vrem să ardă focul aşa trebuie să folosim lemnele. Antrenamentele ne permit să creştem „magazia de lemne”. Turele scurte ne permit să folosim fibrele roşii(lemnul de brad) iar cele lungi necesita utilizarea fibrelor albe. Totul este bine atâta timp cât magazia nu se goleşte.

După atâtea figuri de stil să revenim la partea cea mai interesanta, la întrebarea care îi macină pe mulţi dintre cei care încep să pedaleze mai serios.

Ce cadenţă să folosesc?

Să spunem că pedalaţi pe un drum drept şi în faţă apare un deal. Pentru a ajunge în vârful dealului aveţi nevoie de 1 minut. Care sunt cele mai probabile situaţii:

1. O să schimbaţi pe viteza care vă convine. Vă simţiţi bine pe o cadenta de 60-70rpm aşa că o să mergeţi cu acea cadenţă, poziţionaţi undeva la mijlocul casetei de pinioane.

2. O să abordaţi căţărarea cu 60rpm pentru ca nu aveţi pinioane mari. Caseta de 11-21 este ideală pe plat dar iată că în acest moment nu vă permite să pedalaţi cu mai mult de 60rpm.

3. Un gând vă trece prin minte; “Dealul ăsta îmi ia doar un minut. Nu vreau să pierd timp aşa că o să mă ridic din şa şi o să pedalez în forţă. O să îmi revin pe coborâre.”

4. O să schimbaţi pe pinionul de 27 şi o să urcaţi dealul cu o cadenţă de 90-95rpm.

Să analizăm acum aceste lucruri

Opţiunea #1: cadenţa mica = forţa mai mare = utilizare fibre roşii = ardere glicogen de care probabil o să aveţi nevoie la finalul turei. Uitaţi termenul “pedalare în forţa” , forţa risipită nu înseamnă nimic, important este câţi watts se transferă angrenajului, roţii şi pe urmă pe şosea. Dacă puteţi urca un deal cu aceeaşi viteză la 60rpm ori la 90rpm, alegeţi 90rpm. Protejaţi rezervele din muşchi pentru perioade mai dificile.

Opţiunea #2: Încearcă să ai tot timpul în minte opţiunea#1 şi foloseşte întotdeauna combinaţia corecta de pinioane. Mulţi amatori au două seturi de pinioane, un 11-21 pentru plat şi un 12-27 pentru turele în munţi. Nu există căţărare care să vă reziste dacă aveţi o combinaţie corectă.

Opţiunea #3: Ridicat din şa = pedalare în forţă = utilizare fibre roşii = cunoaşteţi povestea deja. Este foarte posibil să vi se pară ok această abordare dar cu siguranţă o să simţiţi la sfârşitul turei că nu mai aveţi lemne de pus pe foc.

Opţiunea #4: Bingo! Cadenţa mare până în vârful caăţărării, utilizarea fibrelor musculare de anduranţă, tot ce aveţi nevoie pentru a ajunge primul în vârf.

Care este până la urmă cadenţa ideala?

Până acum am înşirat o poveste şi avantajele cadenţei ridicate faţa de pedalarea în forţă. Care este totuşi cadenţa cea mai buna? Se pare ca majoritatea profesioniştilor pedalează cu o cadenţă de 88-95+rpm. Rusii au facut un studiu cu caţiva ani in urma si au ajuns la concluzia ca 92rpm este cadenţa ideală.

Atentie! Cadenta cu care abordati o catarare nu trebuie sa fie mult mai mare decat cadenta cu care mergeti pe plat. Daca ati pedalat cu o cadenta de 80rpm timp de doua ore si apoi vreti sa urcati un munte cu 90rpm o sa cereti de fapt picioarelor sa faca un efort imens.

Tineti minte! Dacă sunteţi începători este foarte probabil ca în acest moment pedalaţi sub cadenţa optimă. Antrenamentul, intervalele de spinning la frecvenţă mare dar şi experienţa, o să vă aducă la un nivel corect.

Încercaţi să vă antrenaţi în aşa fel încît să obţineţi un maxim de watts la o cadenţă specifică. Sugestia mea este să utilizati o cadenţă în jurul valorii de 90rpm (cei mai puţin experimentati chiar mai mult de atât).

32 COMENTARII

  1. Foarte interesant.
    Citind articolul am realizat ca faceam greseli de care nu mi-am dat seama pana acum.Cat traim , invatam.
    Multumesc 🙂

  2. La un moment dat ma trezeam ca pedalez si cu 150 pe minut. Mda am si eu nevoie de un cadentar de ala electronic.

  3. mda…. pedalam cam prost:D sper sa fac mai bine in viitor..:D foarte interesant articolul chiar merita urmat;)

  4. Votez pentru optiunea #3 in cazul catararilor scurte (sub 1 minut), mai ales daca sunt pauze (zone de coborare si plat) destul de mari intre catarari.
    Sa nu uitam de alimentatia obligatorie din timpul turelor, care are tocmai scopul de a completa pierderea de energie din aceste catarari.
    Pentru catarari lungi optiunea #4 este singura pe care o folosesc;-)

  5. Cadenta pedalarii eu zic ca este data de creierul ciclistului in functie de potentialul sau fizic si de relieful cursei. Marii asi ai pedalei nu aveau aparate pt. masurat cadenta si culmea au obtinut rezultate exceptionale !….Aceasta cadenta o gasesc utila doar pe ergotrainere, acolo unde ” relieful cursei ” este acelasi. ” Cadenta inimii ” ( pulsul + tens. arteriala ) este extrem de importanta intr-o cursa si trebuie monitorizata, altfel se poate ajunge la colaps. Un ciclocomputer care printre alte functii are si ” Puls – Rate ” este suficient pt. un ciclist.

  6. foarte bun materialul prezentat! cred că este esenţial pentru oricine care se deplasează cu bicla, să ştie cum să-şi dozeze energia în funcţie de specificul traseului. o monitorizare ciclocomputerizată ajută deasemenea.

  7. Watt-ul este unitatea de masura pt. PUTERE, iar Newton-ul este unitatea de masura pt. FORTA…….asta este realitatea ! Ovidiu

  8. Sa inteleg ca voi considerat ca formularea corecta ar fi „Puterea necesara pentru a deplasa bicicleta pe sosea”?
    90% dintre cei care vor parcurge acest articol nu ar intelege.

    Acum na, e usor sa te dai destept facand pe fizicianul de serviciu.

  9. ” Forta necesara pentru a deplasa bicicleta pe sosea se masoara in watts”…….deja ai facut o afirmatie gresita !……cum de fapt ai mai gresit de cateva ori. Ce te supara daca esti corectat ?!…..

  10. Nu ai inteles, nu ma deranjeaza cand ma corectezi tu(desi nu te cunosc ai demonstrat in diverse locuri ca esti pasionat), ma deranjeaza cand apar tot felul de baieti destepti care imi vaneaza greselile cu dictionarul in brate (sau cu mr google deschis in fereastra alaturata).
    Avand in vedere ca a fost lamurita problema prin comentariile voastre hai sa ne ocupam de alte lucruri si cei care sunt mari fizicieni sa incerce sa inlocuiasca termenul forta cu putere.

  11. Si eu am fost deranjat de mai multe ori in comentariile mele despre mecanica bicicletei de indivizi ageamii la acest capitol, care intervin cu tot felul de indicatii inutile si enervante, doar asa ca sa se afle-n treaba…..dar ce pot sa fac, daca astia-s oamenii ?…….

  12. Pe mine m-a deranjat un singur lucru, ca avem si noi in limba romana nume pentru unitatea de masura „putere” si anume watt, plural wati (cu t,) .

    De-a lungul articolului am stat pe ganduri, ce-o fi ala watts, nu ma deranjeaza sa lucrez in orice limba dar avand in vedere ca articolul e scris complet in romana si pentru incepatori (paralele cu brazi si busteni) ar trebui sa fie totul in romana.

    Un articol interesant si bine explicat, bravo !

  13. „Sinonime : forta : 1(subst). tarie, putere, vigoare, energie; 2(vb). violenta, presiune, constrangere.”
    http://www.anidescoala.ro/dictionar

    nu mai fiti carcotasi, cu totii ne referim la putere cand spunem forta cu care pedalam sau alte expresii de acest gen, ceea ce nu este deloc gresit, asa cum va rog sa observati mai sus. pana la urma este foarte importanta informatia din articol, care nu a fost deloc alterata de folosirea unui sinonim pentru putere, sinonim sugerat si de masurarea in watt .

  14. „Forţa necesară pentru a deplasa bicicleta pe şosea se măsoară în watts”
    Aici nu e vorba de circoteala, asta e genul de greseli care n-ar trebui sa se faca. Este una sa ne aflam la o „sueta” si alta sa scrii un articol (altminteri, interesant).
    „pedalarea in forta” este exact ceea ce spun cuvinetele: primeaza forta, nu puterea, ca dovada ca „in forta” nu ai sanse sa ajungi inaintea ciclistului care pedaleaza rapid, dar cu o forta mai redusa. Acesta este cel care pedaleaza „in putere” si ca atare ajunge mai repede sus, dupa o catarare lunga.

  15. cat timp regasim, in cadrul limbii romane, un sinonim utilizabil, care ar sublinia exact intelesul frazei respective, nu vad rostul acestor discutii.
    eu cred ca ciclistii vechi sau noi, au inteles exact la ce se refera articolul. poate nu a ales cea mai fericita exprimare dar per ansamblu ideea se intelege.

  16. Gata. M-am lamurit. Acum stiu cum sa ard lemnele 🙂
    Lasand gluma la o parte, matreialul, pt mine ca incepator, mi-a dat de gandit, si o sa incerc sa pun in practica. Poate s-o vedea vreo skimbare (in bine sper).

  17. Aveti perfecta dreptate
    Am mai invatat si eu cate ceva
    DAca vedeti vreun nebun in GALATI cu o cursiera alba HERCULES sa stiti ca eu sunt =))
    16 ani

  18. Mie mi-a placut cum a fost explicat articolul .Ms mult ,am sa aplic ce-ia ce am invat.Sper sa dea randament!!!!

  19. pe langa aia cu „watts” ai mai tras o duma, cu muschii: fibrele albe consuma NUMAI glicogen, nu consuma DELOC grasime. Iar in general chestia cu muschii e mult mai complexa si nu prea seamana nicicum cu comparatia ta cu soba. Daca iti place wikipedia, macar citeste pina la capat articolele de acolo…

    Asa ca nu prea ma bazez pe articolul asta nici pentru restul informatiei… siteul asta nu are administratori care sa se priceapa macar un pic la tematica postata?

  20. Ma, in loc sa-i multumiti omului va legati de formule de fizica…………….

    Ovidiule, 92-95, am inteles. Daca e sa-i citesti pe carcotasi nu o sa mai postezi nimic. Ar fi pacat.

    Multumesc.

  21. Exista o neconcordanta in articol in ceea ce priveste caracteristicile celor doua tipuri de fibre; autorul le-a inversat. Oricum, trecand peste acest inconvenient, articolul este unul foarte bine realizat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.