Carbohidratii sunt probabil cei mai importanti nutrienti din alimentatia omului. Cam 60% din toatlul de calorii ar trebui sa provina din carbohidrati. Din punct de vedere chimic sunt o hidrocarbura, o substanta formata din carbon, hidrogen si oxigen.

Carbohidratii mai sunt numiti glucide sau zaharuri. Ei sunt sursa preferata de energie a corpului. Muschii, creierul si tesuturile se bazeaza in principal pe un flux continuu de carbihidrati pentru satisfacerea cererilor de energie. In timpul antrenamentelor, corpul se bazeaza foarte mult pe carbohidrati pentru energie, iar cantitatea stocata in organism afecteaza rezistenta, forta si durata efortului.

Un gram de carbohidrati contine 4 calorii. Carbohidratii consumati sunt descompusi in glucoza, un zahar simplu, care apoi este transportat prin tot corpul. Glucoza poate fi stocata in ficat si in tesutul muscular sub forma de glicogen. O persoana de 80kg poate stoca cam 2000 de calori din carbohidrati sub forma de glucoza si glicogen.

Carbohidratii sunt de doua tipuri, simpli si complecsi. Zaharurile simple, care nu mai trebuie descompuse. Cel mai bine este sa fie consumate dupa antrenament pentru a reface rapid rezervele de glicogen. Acestea includ glucoza (zahar descompus), sucroza (zaharul de masa), fructoza (zaharul din fructe), galactoza (lapte) si maltoza (malţ).

Carbohidratii complecsi sunt formati din combinarea mai multor tipuri de zaharuri simple. Acestia ar trebui sa constituie cea mai mare parte a carbohidratilor consumati intr-o zi. Legaturile complexe ii fac excelenti pentru cererile de energie pe termen lung, datorita duratei mai mare de digerare si asimilare. Acestia includ carbohidratii din paine, paste, cereale, legume, tuberculi, radacinoase, fibre.

Fibrele alimentare se gasesc in plante si au roluri complexe in procesul de digestie. Ele nu sunt digerate de catre organism (cu mici exceptii). Se impart in fibre insolubile in apa si solubile. Cele insolubile cubrind – celuloze, hemiceluloze, lignita intalnite in special in cereale, tarate, paine integral. Acestea au un impact redus asupra glicemiei, insulinei si lipidelor. Fibrele solubile in apa: pectine, gume, mucilagii, hemiceluloze – intalnite in legume, linte, fasole uscata, mere, citrice, ovaz, orz, radacinoase, vegetale frunzoase verzi. Ele formeaza geluri care retin o parte din principiile nutritive din alimentatie si le incetinesc absorbtia.

Contart parerii multora, carbohidratii nu ingrasa. Consumul de multe calorii si grasimi si combinatiile dintre carbohidrari si lipide inrasa cel mai mult. Excesul de carbohidrati, peste 70% din totalul de calorii, poate creste riscul de diabet. Daca se consuma mai putini carbohidrati decat e necesar, energia si metabolismul vor avea de suferit.

Cel mai mare procent de carbohidrati al are zaharul de masa, peste 99%. Fructele uscate ca merele, bananele, prunele au in jur de 90%, piersicile si caisele au 80-83%, iar stafidele cam 75%. Boabele de cereale au 10-15% glucide, iar cartofii natur in jur de 20%.

1 COMMENT

LEAVE A REPLY

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.