Astazi, franele tip caliper se mai folosesc doar pe cursiere , dar in trecut aproape toate bicicletele le foloseau. Se mai numesc si frane tip cleste, datorita formei lor particulare.

Franele de cursiera sunt formate din doua brate arcuite, cate unul pe fiecare parte a rotii. Sabotii se afla la capatul de jos al acestor brate. In partea superioara bratele se intersecteaza si sunt strabatute de un ax. Pe acest ax bratele pivoteaza si tot prin intermediul lui se fixeaza de cadrul bicicletei. Pentru frana din fata, axul este mai lung pentru a putea strabate prin furca. Aproape toate furcile fixe au o gaura in partea de jos a gatului, acolo unde se imbina cu bratele. Prin aceasta gaura se introduce axul franei si se strange pe partea cealalta cu o piulita. Axul este filetat cu filet M6. La frana din spate acest ax este mai scurt, deoarece trebuie sa strabata o teava mai subtire sau doar o fasie de tabla, situata intre barele superioare ale furcii spate. In rest sunt identice.

Unul din brate are un opritor pentru camasa prin care trece cablul, iar celalalt brat are un sistem de prindere al cablului. Cand se trage de cablu, capetele superioare al bratelor se apropie, si actionand ca o parghie si capetele inferioare se apropie, apasand sabotii pe janta. Functionarea ete similara cu a unui cleste, cand se strang manerele, se strang  si falcile. Un arc tensionat, montat intre cele doua brate, le face sa revina la pozitia initiala dupa ce manerul franei este eliberat.

Franele de cursiera se impart in mai multe categorii, dupa modul de constructie. Cu un singur ax (single pivot), cu doua axe (dual pivot) si cu tragere centrala (centerpulls).

La franele single pivot, ambele brate sunt prinse de un singur ax, care are si rol de fixare a franei pe cadru. Franele dual pivot au o constructie asimetrica. Unul din brate pivoteaza pe axul de prindere pe cadru, iar celalalt brat pe un alt ax independent, aflat in lateral. O parte metalica uneste cele doua axe. Aceste frane au o forta mai mare de franare si le-au inlocuit pe cele single pivot.

La ambele tipuri tragerea se face din lateral. Pe unul din brate este montat un opritor pentru camasa. Acest opritor este de fapt un surub gaurit prin care trece cablul, si in capul caruia se opreste capatul camasii. Cu ajutorul lui se poate regla tensiunea din cablu pentru a apropia sau departa sabotii de janta. Cand se dezfileteaza, cablul este intins si sabotii se apropie de janta. Cablului de actionare se fixeaza pe capatul celuilalt brat cu ajutorul unui surub. Cablul trebuie intins pana sabotii se apropie de janta la 1-3mm.  Sabotii trebuie montati cu fata paralela cu janta, nici prea sus ca ar putea atinge cauciucul, nici prea jos ca ar calca in afara suprafetei de franare. In functie de geometria cadrului, surubul de fixare si opritorul camasii pot fi inversate.

Franele centerpulls sunt un pic mai diferite. Sunt formate tot din doua brate curbate de o parte si de alta a rotii. Dar aceste brate sunt prinse fiecare separat, cu cate un ax, de alta piesa. Aceasta piesa se fixeaza pe cadrul bicicletei. Ambele brate se misca independent si simetric. La capetele superioaresa se ataseaza un cablu scurt, care le leaga impreuna si le trage simultan. De acest cablu se agata o ancora care e fixata de cablul principal de actionare. Capatul camasii se opreste intr-un suport fixat pe gatul furcii, si care face parte din setul de directie. Aceste frane nu se mai fabrica in prezent, dar se mai gasesc pe bicicletele vechi.

Distanta de la gaura de fixare a franei la janta poate varia in functie de lungimea bratelor furcii si a diametrului rotii. In functie de aceasta distanta trebuie aleasa frana potrivita. Se masoara distanta de la gaura la janta, care trabuie sa corespunda cu distanta de la axul franei la sabot. Sabotul se poate misca sus-jos cam 10mm, dar uneori aceasta cursa nu e suficienta. Daca bratele franei sunt prea scurte sabotii vor calca pe cauciuc, iar daca sunt prea lungi sabotii vor ajunge sub suprafata de franare. Distanta efectiva a bratului franei se numeste in engleza „reach”.

Montarea franelor de cursiera e destul de simpla. Trebuie tinut cont de lungimea axului, cel lung pe fata, cel scurt pe spate. Frana trebuie montata simetric, ambele brate sa fie la distanta egala de roata, apoi piulita de fixare se strange bine. La franele single pivot si in capatul din fata al axului exista o portiune filetata, pe care se strang doua piulite pentru fixarea celor doua brate. Prima piulita nu trebuie stransa prea tare, deorece preseaza prea tare bratele unul peste altul, ducand la blocarea lor. Se strange pana dispare jocul, apoi a doua piulita se strange tare peste prima pentru a impiedica dezfiletarea accidentala.

La montarea franei pe spate trebuie sa se tina cont daca se face pe teava sau pe placuta. Pentru montarea pe teava e necesara o saiba lata cu o parte dreapta si o parte concava. Partea concava se pune spre teava de fixare pentru a impiedica deformarea acesteaia. Daca in loc de teava e doar o placuta de tabla, montarea se face fara respectiva saiba.

Designul franelor caliper a ramas aproape neschimbat. Astazi se foloseste doar varianta dual pivot, dar au aparut noi tehnologii, pivoti pe rulmenti, materiale mai usoare si mai rigide, saboti speciali si sisteme de cabluri si camasi mai performante.

4 COMENTARII

  1. Caliper intalnim si pe mtb-uri; ma refer numai la cele cu frana pe disc, atat mecanice cat si hidraulice. Vreau sa spun ca acel corp cu saboti prin care trece discul rotor se numeste caliper.

  2. Daca tot suntem la subiectul asta,am o intrebare.
    Ce rol are bucatica aia care seamana cu o aripioara de rechin pe papucul sabotului.
    Multumesc

  3. ”Aripioara de rechin” de la baza sabotului ajuta f. mult la pozitionarea precisa a acestuia fata de janta. La acest tip de frane (de cursiera) nu se poate dezarma arcul de tensionare al bratului asa ca aceasta aripioara este foarte utila pt. a impinge in ea cu scopul de a apropia sabotul de janta, in acelasi timp cu bratul respectiv, urmand sa se stranga definitiv surubul de fixare atunci cand sabotul a fost pozitionat corect. Sabotii de la DURA-ACE, Shimano ULTEGRA, Campagnolo CENTAUR etc. cu gume interschimbabile au la baza aripioarei un pin de control pt. a sti exact cand trebuie guma inlocuita, fara ca aceasta sa fie tocita excesiv, iar corpul propriu-zis al sabotului sa frece pe janta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.