Franele cantilever sunt formate din doua brate separate montate pe furca de o parte si de alta a rotii. Se monteaza pe niste suporturi speciale sudate pe furca. Aceste suporturi sunt cilindrice si au in interior o gaura filetata M6. La baza fiecarui suport, in partea interioara, este cate o placuta cu trei gaurele. In una din aceste gaurele se introduce capatul arcului care tina frana tensionata.  Bratele se introduc pe acesti cilindri si apoi se strang cu un surub. Capetele superioare se conecteaza cu un cablu scurt, de legatura. De acest cablu se agata o ancora, care este fixata de cablul de actionate a franei. Cand maneta este actionata, ancora trage in sus de cablul de legatura, care apropie capetele bratelor franei, presand sabotii de janta.

Forma bratelor difera mult. Exista cantilevere cu bratele aproape drepte sau cu bratele indoite de la mijloc la unghi drept. Primele se numesc – cu profil ingust, celelalte – cu proflil lat. Franele cu profil lat ofera un avantaj mecanic mai mare, datorita parghiei mai lungi.

La montare trebuie sa tinem cont de cateva reguli. Suportii cilindrici de pe furca trebuie sa fie curati si fara rugina. In caz contrar se curata foarte bine cu smirghel fin, se sterg si se ung cu vaselina. Altfel franele se vor misca mai greu sau se pot bloca. In partea inferioara franele au cate un arc spiralat. Capatul arcului se indroduce in una din gaurelele de la baza suportului. De obicei se foloseste gaura din mijloc. Aveti mare grija daca demontati arcurile de pe frane sa le puneti inapoi cum erau. Daca le inversati nu vor mai functiona, deorece sunt rasucite in sensuri diferite. Dupa montarea franelor pe suporti se strang bine suruburile de fixare.

Pentru a putea actiona frana cantilever, pe cadru trebuie sa fie instalat un opritor pentru camasa. Pentru frana spate acest opritor este sudat pe cadru. La unele cadre lipseste, dar exista coliere pentru tija cu opritor incorporat. Pentru frana fata exista pipe care au o gaura in partea superioara, prin care trece cablul de actionare si in care se opreste capatul camasii. Sau se poate folosi un opritor cu montare pe gatul furcii, sub piulita setului de directie. Exista si furci care au incorporat acest opritor.

Cablul de legatura se agata cu bila de un capat al bratului franei, iar capatul liber se prinde cu un surub de celalalt capat. Cand este tras in sus, capetele cablului trebuie sa formeze un unghi drept cu bratele franei. De capatul cablului de actionare se agata o ancora, sau alta dispozitiv cu acelasi scop. Ancora trebuie stransa foarte bine, iar cablul cat mai intins.

Sabotii se regleaza cu fata paralela cu janta si la 1-2mm de margina superioara a jantei. Ambii saboti trebuie sa fie la distanta egala de janta. Daca nu sunt verificati intai ca rota sa fie centrata in cadru sau furca. La franele mai vechi sabotii pot fi impinsi individual dinspre fana spre janta. La montarea lor trebuie fixati in aceeasi pozitie si la aceeasi distanta fata de frana si janta. Daca toate aceste operatiuni s-au facut corect si un brat al franei se apropie mai mult, trebuie folosite suruburile de reglaj de pe brate. In parte de jos exterioara a bratelor se afla cate un surub. Acest surub e in legatura cu arcul de tensionare al bratelor. Prin strangerea lui, arcul se tensioneaza si impinge bratul franei sprea exterior. Daca un brat sta mai apropiat de janta, se strange acest surub si bratul se va indeparta.

Astazi franele cantilever clasice se mai folosesc doar pe bicicletele de ciclocros si de cicloturism, dar din ce in ce mai putin. Desi au aparut modele mai noi si mai performante, nu se pot compara cu alte sisteme de franare superioare.

LEAVE A REPLY

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.