Ciclismul te poate ajuta să ai un sistem cardiovascular mai tânăr cu 10 ani decât o persoană care nu practică acest sport, dar dacă vrei să ocoleşti accidentările trebuie să ai grijă de spatele tău.

Potrivit un studiu făcut de International Journal of Sports Medicine, dacă nu ai probleme cu spatele te afli printre puţinii norocoşi. Cercetătorii de la California State University au chestionat 518 ciclişti amatori şi au descoperit că un procent de 85% dintre ei au avut cel puţin o problemă recentă de sănătate.

Cu o medie de 50km parcurşi într-o săptămână, 79.1% dintre chestionaţi au raportat probleme cu gâtul sau cu spatele, aproape dublu decât cei cu probleme cu genunchii (41.7%), în timp ce 36.1% aveau probleme cu zona bazinului şi fesierii iar 31.1% dureri la mâini şi încheieturi. Cel mai îngrijorător lucru este că doar 36% din ei au solicitat ajutor profesionist pentru eliminarea acestor probleme.

„Cei mai mulţi dintre ciclişti cred că sari în şa şi ai plecat, dar acest lucru este departe de adevăr”, explică doctorul Michael Lanning, specialist în  leziuni ale coloanei vertebrale. El spune că abdomenul este de departe cel mai slab punct al majorităţii cicliştilor.

„Cicliştii au muşchi foarte puternici la picioare, dar nu au un trunchi puternic care să reziste forţelor imense pe care le pot genera picioarele”. Dacă trunchiul este slab, acea forţă nu ajunge la pedale ci este disipată în flexia abdomenului. „Uitaţi-vă la ciclilştii obosiţi – fiecare mişcare generează o curbă S, provocând oboseală şi spasme musculare”.

Lanning spune că nici un rutier nu îşi va dezvolta suficient trunchiul pedalând de unul singur. „Pedalatul fără un abdomen dezvoltat e ca şi cum ai merge cu o bicicletă cu cadrul rupt – toată energia e disipată în flexie şi nu ajunge unde trebuie”.

Iată cum poţi preveni acest lucru şi cum poţi evita probleme de sănătate  în timpul sezonului.  

Durerile de gât şi din partea superioară a spatelui

Acestea sunt provocate de cele mai multe ori de poziţia de pe bicicletă şi de tehnica de pedalare, explică antrenorul de ciclism Andy Wadsworth.

Pedalatul cu mâinile pe coarnele de jos ale bicicletei pentru perioade mari nu doar că va creşte sarcina pe braţe şi umeri, dar va solicita şi gâtul suplimentar.

„Hiperextensia prelungită a gâtului duce la aşa-zisele puncte de declanşare, noduri mici care se formează în muşchi şi în tecile fasciei musculare adiacente, care trimit semnale de durere creierului şi contribuie la un pedalat cu dureri şi spasme”.

În cazul în care cadrul este prea lung pentru rutier sau dacă e folosit ghidonul pentru contratimp, hiperextensia apare inevitabil. „Este îndeosebi întâlnită la începutul sezonului când cicliştii încep să parcurgă mai mulţi kilometri cu bicicleta”, spune Wadsworth.

Pentru a evita aceste lucruri, la început de sezon ar trebui să începi cu plimbări la o cadenţă ridicată şi rezistenţă scăzută, crescând numărul kilometrilor parcurşi cu 10% pe săptămână în mod gradat până la atingerea formei dorite.

Dacă suferi de dureri ale gâtului ar trebui să inspectezi şi configuraţia bicicletei şi să o setezi la parametrii care ţi se potrivesc. S-ar putea să afli că trebuie să ridici ghidonul sau că trebuie să foloseşti o pipă cu o extensie mai redusă.

„Mutarea şeii mai în faţă ar trebui, de ademenea, să reducă lungimea virtuală cadrului, dar ai grijă pentru că o poziţie proastă a şeii poate conduce spre probleme cu genunchii”.

Modificările asupra tehnicii de pedalat pot ajuta şi ele. Pedalatul cu coatele „deblocate” şi schimbarea regulată a poziţiei mâinilor pot elimina tensiunea din unii muşchi cheie.

Durerile din partea posterioară a spatelui

Stând aplecat, problemele apar în general din cauza acestei poziţii pe bicicletă. „Văd atât de mulţi rutieri care irosesc timp şi mulţi bani pentru repararea bicicletei după un accident, dar nu acordă tot atâta atenţie corpului lor”, spune Joy Potts, specialistă în accidentările din sport.

„Fără să îţi dai seama, o poziţie greşită poate provoca o răsucire a pelvisului provocând lungimi diferite ale picioarelor tale, problemă ce poate provoca în continuare dezechilibre musculare care pun o presiune imensă asupra coloanei vertebrale. Întotdeauna apelează la ajutor profesionist după orice accidentare.”

Un efort exagerat pe căţărări poate obosi repede muşchii glutei, ducând la durere. „Mesajul cheie este că trebuie să îţi formezi o musculatură bună înainte de a te urca în şa”, spune Potts.

 

 

sursa : bikeradar.com

10 COMENTARII

  1. Daca dupa mai bine de 30 ani de pedalare nu am absolut nicio problema cu spatele sau gatul, nu cred ca acum trebuie sa-mi fac griji. Anual pedalez in medie 5000 km si ma simt excelent.
    Nu am apelat la sfaturile nimanui, mi-am ales singur bicicletele, le-am testat pe distante mari, am folosit si ghidon de contratimp; imi amintesc ca a fost extrem de util la o tura de 100 km cand la intoarcere am pedalat 50 km cu vant direct din fata.
    Este foarte adevarat tot ce scrie in articol, dar nu toti suntem la fel!

  2. Degeaba ti-ai ascuns numele; te stiu prea bine cine esti:
    Esti individul care faci mistocareala la adresa mea si care la capitolul tehnica, de fiecare data, habar n-ai ce vorbesti!!!!

  3. Si eu am probleme cu spatele ,dar vreau sa zic ca in articol zice sa ti coatele deblocate ,am incercat de 1000 de ori si nu pot merge mult timp cu ele deblocate ca imi obosesc bicepsii sau umerii ,le tin intotdeauna drepte,Daca aveti vreun sfat va rog frumos

  4. Articolul e bun, dar nu aminteste nimic de durerile lombare care pot sa apara dupa o tura un pic mai in forta. La mine, de exemplu, acestea sunt cele mai frecvente.

  5. @ Alex: Eu apelez deseori la sfaturile celor cu mai multa experienta, insa pana la urma si eu mi-am ales bicicletele dupa cum am crezut de cuviinta, iar reglajele le fac tinand cont in principiu de metodele consacrate, insa si asa e nevoie intotdeauna de o personalizare, ca sa zic asa, a bicicletei – inaltimea si pozitia seii, inaltimea si inclinatia ghidonului, punctul de prindere a placutelor de pantof, s.a.m.d.

  6. @ Alex: Apropo, pentru ca pari un tip avizat imi permit sa-ti cer un sfat: ce marime a ghidonului (ma refer la cursiera) ai recomanda tu unei persoane cu h 169-170? Eu am un ghidon marimea 40 (masurat din ax ax) si uneori am zenzatia ca poate mi-ar fi mai bun sau, mai degraba, mai comod unul de 42. Unii spun ca un ghidon mai ingust ajuta la aerodinamica, altii ca un ghidon ceva mai lat are un plus de confort. Eu insa nu particip la competitii, asa ca pentru mine este mai importanta placerea de a pedala decat timpii obtinuti intr-o tura.Tu ce parere ai?

  7. @ ssorin, ti-as recomanda un ghidon de 42 cm si daca se poate sa aiba si acea geometrie anatomica in zonele de curbura pt. o pozitie cat mai relaxanta a mainilor.
    Ghidoanele inguste sunt de regula pt. velodrom, iar pe sosea daca nu faci contratimp, un ghidon larg este f. bun, este comod si te ajuta sa-ti controlezi mai bine bicla.

  8. @ Alex: mersi, m-ai convins si m-am convins. Imi voi lua unul mai mare asa cum dealfel ma gandesc de oarece vreme:)

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.