Grăsimile sunt un subiect controversat, iar atitudinea noastră faţă de ele este de foarte multe ori în conformitate cu ce auzim în media şi se reduce la faptul că toate grăsimile sunt rele, indiferent de unde provin şi cât de mult consumi.
Aceasta este o viziune foarte simplistă şi inutilă. Grăsimile sunt necesare în dieta noastră şi chiar esenţiale, sub forma lipidelor, pentru fiecare celulă din organismul nostru deaorece fiecare conţine şi o membrană alcătuită din proteine şi lipide.
Confuzia se creează din numărul din ce în ce mai ridicat de persoane afectate de bolile de inimă în ţările dezvoltate şi din cauza abordării foarte simpliste a subiectului din partea presei. Există o strânsă corelaţie între bolile cardiovasculare şi consumul excesiv de grăsimi saturate, dar acest lucru s-a perpetuat până la nivelul în care toate grăsimile sunt considerate nocive.
Chiar şi evidenţierea faptului că aceste grăsimi ar cauza bolile respective poate fi eronată. Populaţia Fulani din Nordul Nigeriei are o dietă foarte bogată în grăsimi saturate (în jur de 25%), iar rezultatele unui studiu din 2001 au arătat că aceste persoane au un risc scăzut de a suferi de vreo boală cardiovasculară – probabil datorită stilului lor activ de viaţă. Aşadar nu grăsimile saturate duc la aceste boli ci consumul excesiv împreună cu alte surse de energie. Ca de obicei, moderaţia este cheia.
Mare parte din confuzie e cauzată de lipsa de cunoaştere a organismului uman şi a modului în care sunt utilizate grăsimile de acesta.
Grăsimi monosaturate
În principal se găsesc în nuci şi seminţe şi în uleiurile lor. Au un conţinut scăzut de colesterol LDL (colesterolul „rău”). Abilitatea sa de a creşte colesterolul HDL este încă în cercetări. Acidul oleic, de exemplu, poate stimula memoria şi poate reduce tensiunea arterială, dar este de asemenea asociat cu un risc crescut de cancer la sân. Din nou, echilibrul este cheia.
Grăsimile trans
Acestea sunt cu adevărat cele mai periculoase. Grăsimile trans apar atunci când grăsimi mononesaturate sau polinesaturate sunt hidrogenate pentru o perioadă mai lungă; grăsimile trans sunt un efect secundar al hidrogenării incomplete. The National Academy of Sciences din SUA a afirmat în 2002 că „acizii graşi trans nu sunt esenţiali şi nu oferă nici un beneficiu pentru organismul uman” şi că ei cresc nivelul de colesterol LDL şi scad nivelul de colesterol HDL. Mâncărurile de evitat sunt prăjiturile, biscuiţii, ciocolata şi alimentele procesate în general.
Grăsimile polinesaturate
Acestea se găsesc cel mai des în cereale, peşte şi fructe de mare. Ele includ acizii graşi esenţiali Omega 3 şi acidul linoleic. Sunt denumiţi esenţiali pentru că, spre deosebire de alte grăsimi, nu pot fi produşi în organism
Grăsimile saturate
Sunt cele mai nocive din cadrul familiei grăsimilor. Aşa cum am menţionat deja, ele conduc la rigidizarea arterelor şi la boli cardiovasculare. Se întâlnesc în produse de origine animală, iar dacă urmezi o dietă sensibilă cu alimente procesate cât mai puţine nu ar trebui să ai motive să elimini cu totul grăsimile saturate – este mai indicat să consumi unt decât un substitut cu grăsimi trans.
sursa: bikeradar.com
