Înainte de Milano-San Remo am fost oprit în loc de un cuvînt, un atribut. Camusian. În text şi context aceasta a fost o poartă către a înţelege ciclismul anilor blestemaţi şi oamenii lor tragici. Un articol din „L’Equipe” l-a scos în faţă pe veteranul plutonul înaintea primului Monument al sezonului. Prietenul nostru Davide Rebellin, omuleţul mic şi ridat pe care sibienii îl pot întîlni în combionezonul lui portocaliu, sprijinit de bicicletă şi stînd la umbră în anumite zile de vară în Piaţa Mare.

„Onoarea pierdută a lui Rebellin” era titlul. Plonjezi în text ca într-o crevasă care se deschide pe o autostradă cu patru benzi pe sens. E povestea pe scurt a celui care va face 45 de ani în august şi care stă încă în şa ca să demonstreze precum un Sisif că oricît de mult l-ar trage înapoi oprobiul public el va putea să-şi urce bolovanul înapoi în vîrful căţărării.

Rebellin e unul dintre puţinii care au cîştigat în acelaşi sezon „tripticul ardenez”, suita de clasice Amstel Gold Race, Fleche Wallone şi Liege-Bastogne-Liege. Ba mai mult, a fost primul din istorie care a reuşit acest lucru, şi e o istorie plină de monştrii sacri. Şi de monştri. Apoi a fost prins dopat cu un EPO nu chiar clasic, de generaţia a treia (importantă precizarea ca să acordăm toate onorurile oamenilor de ştiinţă din laboratoare). A trăit umilinţa, povesteşte, de a-şi fi predat medalia de argint olimpică, împachetată bine ca să nu se ciobească şi trimisă prin poştă la CONI.

În timp, a căpătat satisfacţie în justiţie pe seama unui viciu de procedură. Adevărul că oamenii aceia care s-au ocupat de prelevările antidoping la controlul său par a fi fost rude cu românul din bancul cu bilele: din 7 eprubete a rămas doar una, pe unele le-au stricat şi pe altele le-au pierdut. Aşa că Davide a ieşit bine, măcar în faţa cui vrea să-l asculte, dar nu sînt prea mulţi. Aşa că vorbeşte în singurul limbaj pe care îl stăpîneşte fără falie, cel al pedalatului. A plecat într-o luptă şi cu fiecare kilometru se rătăceşte regăsindu-se. Ce spune el? Că e  un ciclist care a ajuns la lumină cînd peste această lume se lăsa întunericul. Iar el, ca şi alţii, au intrat în această beznă ca oile, în spatele unor berbeci.

Testul său pozitiv într-o vreme în care nu ieşiseră la iveală toate nenorocirile i s-a părut o nedreptate strigătoare la cer. Probabil s-o fi gîndit că în acest război în care trăsese şi el cîteva focuri în vreme ce alţii foloseau depozite de muniţie a căzut de fraier. Şi de atunci se tot străduieşte să demonstreze că se poate şi fără.  Pe Cipressa sau pe Transfăgărăşean, pe Doha Corniche sau în Coppa Agostoni unde l-a bătut la sprint anul trecut pe marele Nibali. Care n-a vrut să comenteze, dat fiind că victoria revenise unui fost „puşcăriaş”.

Davide nu se supără, pedalează. E omul singur al lui Camus, ca şi Camus însuşi, un om prins între lumi, continuînd să străbată toate plajele planetei în căutarea iertării şi a vieţii pe care o trăieşti aşa cum e, important e să o trăieşti fără rest. Rebellin ne transmite în felul său tăcut un mesaj. E o revoltă mută împotriva ipocriziei pe care o exersăm în fiecare zi, aplaudînd hoţii neprinşi şi anatemizînd sfert-vinovaţii.

Rebellin e acum probabil cel mai curat om de pe planetă, dar asta nu contează. Probabil că ştie, dar nu se poate opri. Deşi nu e un sprinter, a terminat pe 21 în Milano-San Remo, în faţa lui Vanmarcke, Boasson Hagen, Cancellara sau Nibali. Pentru ei nu mai conta locul dacă nu era primul. Pentru el, da. Orice loc e pentru el primul. Cursa lui e numai a lui. Îl veţi vedea, dacă aveţi chef, la Turul Sibiului, în iulie, nemuritor. Bănuiala mea e că ne va îngropa pe toţi. Şi după prima lopată de pămînt pe care o va arunca peste noi ne va spune că nimeni, uite, nu e fără pată.

Radu Naum

1 COMENTARIU

  1. Asta cu dopajul este cea mai mare ipocrizie posibila. Substantele dopante sunt pe o lista ,asa cum sunt si etnobotanicele,de regula apar substante noi care au efect dopant dar nu sunt inca pe lista,comisiile antidoping doar identifica daca substantele din analize sunt pe liste sau nu,dupa 4 – 5ani cand ajung si la ultimii fraieri cum ar fi tarile de prin est atunci sunt trecute pe lista de interzise si apar altele .
    Cum poti sa adimiri ca ziarist si ca producator de echipamente sportive performante total iesite din comun si anormale iar apoi dupa momentul adevarului sa faci pe indignatul si sa retragi si sa infierezi comportamentul nesportiv,etc ?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.