28-9-15-peter sagan-500

Astăzi, 3 aprilie a sosit ziua cea mare. Today was the (Monument) day ! E greu de explicat semnificația Turului Flandrei într-o țară atît de civilizată precum Belgia, un stat care respiră sportul cu două pedale la fiecare colț. Dar Flandra, parcă e un ținut desprins din cele mai frumoase povești, un ținut numai și numai al pavatelor care găzduiește cea mai prestigioasă cursă de ciclism. În asentimentul belgienilor-flamanzi Turul Franței e ca și cum nu ar exista pe lîngă iconica „Ronde van Vlanderen”.

Vom începe prin a vedea ce s-a întîmplat în cursa feminină care a adus-o la locul de onoare pe Lizzie Armistead, britanica atingîndu-și obiectivul mult rîvnit de a se impune duminică în Clasica belgiană de o zi, Turul Flandrei. În vîrstă de 27 ani, Armistead a evadat din pluton alături de nordica Emma Johansson, cele două avînd de tras pentru încă 16 kilometri pînă la final. Suedeza a pierdut dramatic în fața ciclistei britanice. Johansson a declanșat sprintul și a părut că se poate îndrepta spre o victorie certă, dar britanica a fost cea care a avut mai multă ambiție și a știut cum să-și împingă bicicleta pe ultimii metri ai cursei.

Acesta a fost triumful cu numărul patru semnat de Armistead din cele șase curse în care a concurat pînă acum, în acest sezon. Iar bătălia de top în clasamentul feminin UCI World Tour se anunță una palpitantă odată cu revenirea puternică a sportivei britanice. În ciclismul feminin „Ronde van Vlanderen” reprezintă etalonul curselor de o singură zi; o competiție care a devenit principalul obiectiv pentru Lizzie în ultimii ani, cea mai bună performanță obținută de ea pînă la desfășurarea acestei ediții, fiind în 2014 cînd s-a clasat pe treapta a doua a podiumului.

Johansson s-a dovedit a fi cea mai curajoasă prin tentativa de a pleca singură-singurică din pluton, dar Armistead a fost pe fază și s-a lipit imediat ca un scai de sportiva nordică. În spate avea să se contureze un grup de opt cicliste care încerca să le prindă pe cele două, avansul lor nefiind unul consistent, de doar 20 de secunde. Armistead a fost cea care a dat drumul la picioare, reușind totodată să-și găsească un ritm suficient de bun pentru ca această aventură să rămînă în picioare, cum se spune. Purtătoarea tricoului „curcubeu” a obținut o victorie la limită, dar meritată deoarece a izbutit să găsească ambianța perfectă în regim de viteză și să-și împingă cursiera pînă la ultima pedală. Urmăritorii au sosit la Oudenaarde cu patru minute mai tîrziu, sprintul pentru poziția a treia fiind cîștigat de ciclista batavă Chantal Blaak (Boels-Dolmans).

Clasament final (Top 5): 

1. Lizzie Armitstead (GB) Boels-Dolmans, 3:53:38

2. Emma Johansson (SWE) Wiggle-High5, same time

3. Chantal Blaak (Ned) Boels-Dolmans, +4sec

4. Megan Guarnier (USA) Boels-Dolmans, st

5. Elisa Longo Borghini (Ita) Wiggle-High5, st

Atracția principală era de fapt cursa băieților. Turul Flandrei comemora ediția jubiliară cu numărul 100. Rafinament belgian, istorie, pavate, bere și acțiune toate într-o singură zi. Ce ne puteam dori mai mult ? Peter Sagan (Tinkoff) s-a săturat de eternul loc doi și s-a răzbunat pentru totdeauna în această duminică de cinci stele pentru slovac. Campionul mondial în exercițiu a luat cursa în frîu cu aproximativ 13 kilometri înainte de final, pe ultima ascensiune a zilei, Paterberg. Slovacul s-a luptat cu oameni precum Fabian Cancellara (Trek-Segafredo) sau Sep Vanmarcke (Lotto-Jumbo), cei doi completînd podiumul la o distanță de 25, respectiv 27 secunde în raport cu liderul. Cel mai bine clasat rutier al britanicilor a fost Luke Rowe, cel care a sosit pe locul al cincilea.

La finele cursei Peter Sagan le-a dedicat succesul celor doi rutieri belgieni Antoine Demoitie, respectiv Daan Myngheer, cei care au părăsit lumea sportului cu două roți săptămîna trecută în Criteriul Internațional și Gent-Wevelgem. „Mă simt foarte bine. Sunt fericit. A fost o cursă super-grea de la început pînă la sfîrșit. A trebuit să dau totul, full gass, de la un capăt la celălalt. E extrem de greu să colaborezi cu ceilalți băieți, deoarece nici ei nu au vrut să comunice cu mine în avanposturi. Vreau să-i mulțumesc echipei pentru ce a făcut, s-a descurcat foarte bine. De asemenea trebuie să ne gîndim la incidentul care a avut loc săptămîna trecută. Așa este, durerea e imposibil de descris, dar vreau să le dedic acest triumf”, a conchis slovacul.   

După ce multă lume i-a reproșat lui Peter că nu a învățat nimic din aceste locuri doi, iată că vine această răbufnire, acest mit care părea a fi interminabil după ce în E3 Harelbecke slovacul era devansat de Kwiatkowski. Michal devena primul „cetățean polonez” în istoria acestui sport care se impunea într-o miniclasică pe pavate. În pofida faptului că Sagan abia mai respira pe Oude-Kwaremont cu 17 km rămași pînă la final, Kwiatkowski (Sky) nu a reușit să-l prindă din urmă pe slovac. Iar Vanmarcke a suferit o căzătură pe ascensiunea finală Paterberg în ultimii 13 km, care s-au dovedit a fi capitali în economia cursei flamande. Ținînd cont de faptul că e la ultima sa apariție, Fabian Cancellara (Trek-Segafredo) era în căutarea celui de al patrulea succes, după edițiile memorabile din 2010, 2013, respectiv 2014. După ce Sagan s-a desprins pe Paterberg, elvețianul a încercat să conlucreze cu batavul Vanmarcke pentru a-l putea prinde pe slovac. Întotdeauna Cancellara a știut cum să piardă frumos. Ni-l aducem aminte și în E3 cu acea problemă mecanică la schimbătorul de viteze, cu aproximativ 67 de km înainte de final. A urmat o luptă de revenire „jos pălăria” cu ajutorul colegului său Jasper Stuyven. Cancellara a mers din grup în grup pînă ce s-a văzut cu vreo 30 de km în grupul principal. Neobosit rutierul din „Țara Cantoanelor” a terminat pe un loc patru nesperat !

În al doilea său episod pentru programul Eurosport, „Spartacus” ne-a povestit cu ironie despre acel incident din E3: „Am așteptat mai bine de două minute. Puteam să servesc o cafea Segafredo între timp.” Așadar, dragi prieteni, chiar dacă Fabi nu a cîștigat nici astăzi locul său doi merită toată admirația și respectul nostru. Ne-a rămas tuturor pe retină momentul în care, elvețianul a salutat publicul, în semn de mulțumire că i-a fost alături. Probabil cel mai iubit sportiv din plutonul actual, un atlet excepțional, desprins parcă dintr-o „eră romantică”, cu o prestanță unicată care a scris cele mai frumoase pagini în istoria marilor clasice de la Johaan Museeuw încoace. Să fie oare duminica viitoare, 10 aprilie marea zi pentru Fabian ? Cu siguranță îl vom vedea la capacități maxime și în Paris-Roubaix, în „Infernul Nordului”. Sagan a declarat că nu se concentrează foarte mult asupra cursei din Nordul Franței și că vrea să savureze victoria de astăzi.

Ierarhia finală:

1. Peter Sagan (Svk) Tinkoff, 6:10:42

2. Fabian Cancellara (Sui) Trek-Segafredo, +25sec

3. Sep Vanmarcke (Bel) LottoNL-Jumbo, +27

4. Alexander Kristoff (Nor) Katusha, +48

5. Luke Rowe (GB) Team Sky, same time

6. Dylan van Baarle (Ned) Cannondale, st

7. Imanol Erviti (Esp) Movistar, st

8. Zdenek Stybar (Cze) Etixx – Quick-Step, st

9. Dimitri Claeys (Bel) Wanty-Groupe Gobert, st

10. Niki Terpstra (Ned) Etixx – Quick-Step, st

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.