Estonia's Rein Taaramae of team Katusha celebrates as he crosses the finish line to win the 20th stage of the 99th Giro d'Italia, Tour of Italy, from Guillestre to Sant'Anna di Vinadio on May 28, 2016. Starting the day second at 44sec behind leader Esteban Chaves, Italian Vincenzo Nibali puts 1min 35sec into the Colombian to snatch the pink jersey. / AFP PHOTO / LUK BENIES

Penultima etapă din ediția cu numărul 99 a Turului Italiei avea să fie ultima șansă pentru sicilianul Vincenzo Nibali de a-i fura cele 44 de secunde omologului său columbian, Esteban Chaves (Orica-GreenEdge). Italianul a venit după o adevărată demonstrație de forță, când ieri s-a impus la mare altitudine pe tărâm francez la Risoul. Tot din Hexagon au pornit rutierii și astăzi. În lungime de doar 134km, runda a început brusc cu nemilosul versant Col du Vars, care avea un gradient maxim de 13%.

Evadarea zilei a fost compusă inițial din opt oameni, printre care îi menționăm pe Tanel Kangert (Astana), Stefan Denifl (JAM), Damiano Cunego (Nippo-Vini Fantini), Mikel Nieve (Sky). Alexander Foliforov (Gazprom-RusVelo) sau Darwin Atapuma (BMC). Ei bine, grupul din față își construia treptat un avans solid. Purtătorul tricoului azur de cel mai bun cățărător era prins de pluton, chiar în prima parte a cursei. Iar cu un Mikel Nieve instalat în avanposturi era greu de crezut că veteranul formației italo-japoneze mai putea să spere la acest tricou distinctiv.

Cetățeanul peninsular al lui Lampre, Diego Ulissi s-a gândit să plece și el, după un Tur al Italiei senzațional. Cu toții ne întrebam, oare cât mai poate băiatul acesta? Coada plutonului era completată de românul nostru Eduard Grosu, care a căzut ieri, predestinat oarecum, în același loc unde a avut acel incident Steven Kruijswijk, fostul tricou roz, care l-a predat mai apoi „țânțarului” Chaves. Grosu și-a dislocat umărul, fiind nevoit să și-l pună la loc și să continue așa etapa. Un războinic ca în vremurile romantice ale ciclismului…

Noi revenim la etapa de astăzi. Evadarea s-a dus lejer pe trena Oricăi undeva la peste 3min. cu aproximativ 120km înainte de final, când cicliștii acumulaseră deja o oră de cursă. Rusnacul Foliforov s-a implicat la unicul sprint intermediar, înainte ca greul să înceapă cu adevărat. Nibali deocamdată era extrem de liniștit. Favoriții se evaluau la nivel psihologic, în timp ce grupul din față se trezea cu un ecart de 7’38”, mai exact când borna arăta kilometrul 98,8. Pe al doilea versant ca dificultate din această ediție a Turului Italiei, ibericul Nieve a plecat după prodigioasele puncte aflate în vârful ascensiunii. În lungime de aproximativ 22,2km, cu o pantă medie de 7,6% și cu un gradient maxim de 10%, Cole de la Bonette se pregătea să le taie respirația tuturor cicliștilor.

Diferența de nvel era de peste 1.500 de metri, în timp ce punctul de maxim ajungea până la 2.715m. Avansul evadaților depășea borna celor 10min. Rutierul lui Sky, Mikel Nieve păstra un avans subțirel de peste 2min. în fața foștilor săi companioni din evadare. Foliforov și Atapuma încercau să-l prindă pe spaniol. La un moment dat, grupul de șase urmăritori s-a refăcut. Trebuie să precizăm faptul că pe Cole de la Bonette au trecut mari alpiniști în istoria sportului cu două pedale, precum Federico Bahamontes sau David Miller. Acum era rândul lui Nieve să captureze „prada”, cele 35 de puncte. În acea clipă, clasamentul virtual al cățărătorilor ni-l arăta pe spaniol pe prima poziție cu un bagaj de 145 de puncte. În pluton, Cunego parcă se scufunda într-o cursă obscură, demoralizatoare, fără sfârșit.

Totuși cât mai putea și Nieve să ducă timona cursei? Încet, încet, spaniolul era secătuit vizibil de forțe. Cu 35,5 km înainte de final, Brambilla își croia drum prin munții tineri de vârstă alpină ai Franței. Ecartul oamenilor din față continua să fie unul mai mult decât liniștitor, 9’37”. Peste mai puțin de 5km, în zare apărea Colle della Lombarda, o altă ascensiune agonizantă. Izvoarele istorice ne atrag atenția asupra faptului că, Lombarda provine de la termenul provensal Lombardo care înseamnă „vânt” în traducere. Putem spune că primii 7km mai turnau „un pic” de plumb în picioarele cicliștilor, panta măsurând 12%. Apoi cățărarea se mai îndulcea prin gradientul său de 7,8%.

În cursă mai rămâneau 26 de kilometri, iar favoriții încă nu făceau nicio mutare pe tabla de șah. În frunte, nemuritorul Visconti rezista fabulos în compania unui sud-american și a unui ciclist vorbitor nativ de limbă engleză. Este vorba despre Darwin Atapuma și Joe Dombrowski. Născut la 3000 de metri altitudine în Columbia, Atapuma i-a evaluat cu ușurință pe rivalii săi. Micuțul cetățean al lui BMC ne-a arătat că are punch, deranjându-i puțin pe companionii săi cu 24km înainte de linia de finiș.

Din grupul favoriților, a mai plecat în necunoștiință de cauză și Stefano Pirazzi, care cu greu a strâns un ecart de peste 2min. în față, dar era imposibil, de neimaginat ca să mai poți recupera cele 8 min. „Locomotiva Scarponi” a Astanei a scuturat serios grupul marilor favoriți. Nibali s-a desprins alături de conaționalul său. Chaves reacționează tardiv luând roata binomului peninsular. După o selecție de zile mari, Rigoberto Uran izbutește să revină. Grupul oamenilor de general începea din nou să se regrupeze. Batavul, purtător al tricoului de cel mai bun tânăr rezista excelent în liga celor puternici, aici fiind vorba despre Bob Jungels de la Etixx-QuickStep.

În evadare, Dombrowski și Atapuma țineau neapărat să-l rupă pe Visconti, cu 12,9km rămași din cursă. Ne întoarcem în grupul favoriților, unde Scarponi s-a dat la o parte. „Rechinul” a turat motorul cât a putut, depășindu-și limitele fizice. Tricoul roz, Esteban Chaves și Alejandro Valverde erau desprinși. Vincenzo l-a devastat cu mușcătura sa de rechin pe Chaves, care era lăsat în urmă și de Valverde. Estonianul Rein Taaramae, o altă surpriză, făcea o cursă solitară, reușind să răzbune incidentul de ieri al lui Zakarin, care a căzut în prăpastie, zburând pur și simplu în aer. Rusul s-a ales cu o fractură de claviculă (retras din cursă).

Cea mai importantă era bătălia lui Nibali, care lupta atroce pentru supremație. Uran revenea din nou ca un „yoyo”, dar de această dată alături de Chaves, care părea desfigurat și la propriu și la figurat. Coborârea avea să fie una capitală pentru Nibali. Italianul își asuma din ce în ce mai multe riscuri. În meniul de astăzi urma ultima ascensiune situată la 2.300m, sanctuarul Sant’Anna di Vinadio cu pante de 9-13%. Taaramae a adus unica victorie a Katiușăi în acest tur, după o mișcare inspirată în frunte pe cont propriu, în timp ce „rechinul” zburda pe ultima cățărare a zilei, încurajat și de suporterii italieni aflați în număr mare. Adevărați maniaci ai sportului cu pedale care își ovaționau cu toată puterea favoritul lor de casă.

5749cf4e95f9cfdb19b1ac88

Astfel, rutierul lui Vinokourov se impune apoteotic în Turul Italiei, cu un avans de 52s în fața omologului său Esteban Chaves la general. Pe ultima treaptă a podiumului la Torino va urca spaniolul Alejandro Valverde, după o etapă de gală unde rutierii vor  respecta protocolul cu o șampanie Prosecco 🙂

Clasamentul etapei a 20-a:

  1. Rein Taaramäe  (Katusha) 4h22’43”
  2. Darwin Atapuma (BMC) +52”
  3. Joe Dombrowski (Cannondale) +1’17”
  4. Mikel Nieve (Sky) +4’12”
  5. Alexander Foliforov (Gazprom-RusVelo) +4’36”
  6. Vincenzo Nibali (Astana) +6’44”
  7. Alejandro Valverde (Movistar) +6’57”
  8. Rigoberto Uran (Cannondale) ,,
  9. Giovanni Visconti (Movistar) +7’47”
  10. Rafal Majka(Tinkoff) +8’06”

Clasamentul general:

  1. Vincenzo Nibali (Astana) 82h44’31”
  2. Esteban Chaves (Orica-GreenEDGE) +52”
  3. Alejandro Valverde (Movistar) +1’17”
  4. Steven Kruijswijk (LottoNL – Jumbo) +1’50”
  5. Rafal Majka(Tinkoff) +4’37”
  6. Bob Jungels (Etixx – Quick Step) +8’31”
  7. Rigoberto Uran (Cannondale) +11’47”
  8. Andrey Amador (Movistar) +13’21”
  9. Darwin Atapuma (BMC) +14’09”
  10. Kanstantsin Siutsou (Dimension Data) +16’20”

LEAVE A REPLY

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.