Studiul realizat de Centre for Human Drug Research (CHDR) din Leiden a ajuns la o serie de concluzii cel puțin bizare la prima vedere, cea mai bulversantă dintre acestea fiind aceea că eritropoietina nu influențează în nici un fel perfomanțele cicliștilor ”bine antrenați”.

48 de cicliști olandezi au participat la această cercetare, care și-a dorit să investigheze efectele eritropoietinei umane recombinate asupra cicliștilor și eventualele efecte adverse ale acesteia. Unora dintre subiecți le-a fost administrată eritropoietină, în timp ce alții au primit un placebo. Cicliștii au avut apoi de parcurs o distanță de 120km, înainte de testul suprem: ascensiunea pe Mont Ventoux.

Grupul care a primit placebo a înregistrat o media a urcării de 1h37min45s, în timp  ce rutierii cărora le-a fost administrată eritropoietină au obținut o medie mai slabă cu 38s.

Echipa care s-a ocupat de acest studiu spune că EPO nu influențează în nici un fel performanța unui ciclist într-o cursă și adaugă că cercetarea realizată pe Mont Ventoux este prima care analizează efectele eritropoietinei într-un scenariu atât de apropiat de ceea ce se întâmplă într-o competiție profesionistă de ciclism. De altfel, îndoiala că această glicoproteină purificată ce stimulează eritropoieza ar crește capacitatea de efort a stat la baza acestei inițiative, iar olandezii au obținut rezultatele la care se așteptau.

Acestea sunt doar rezultate preliminare și va mai trece ceva timp până studiul va apărea într-o publicație de știință oficială. Interesant este faptul că doar 38% dintre cicliștii care au primit EPO au crezut într-adevăr că s-au aflat printre cei cărora le-a fost administrată această substanță, în timp ce 78% dintre cei care au primit placebo au fost convinși că le-a fost injectată eritropoietină.

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.