TransSemenic
Supranumit Transalpina Banatului, drumul ce străbate muntele Semenic între localitățile Văliug și Slatina-Timiș din județul Caraș-Severin este cea mai recentă șosea montană modernizată din România.
Datele oficiale ale ascensiunii lipsesc cu desăvârșite, însă, conform Strava, cățărarea din Văliug are o lungime de 9km și o pantă medie de 5% ce nu ar supără nici măcar un sprinter. Vârful cățărării se află la aproape 1000m altitudine (995m mai precis), iar coborârea până în Slatina-Timiș are o lungime de 13,9km, cu o pantă medie de 4%.
Dacă nu vrei să cobori imediat și ai chef de un Paris-Roubaix în urcare, poți ajunge în stațiunea Semenic pe un drum ce se ramifică chiar din vârful pasului, însă trebuie să fii pregătit pentru porțiunile de piatră cubică ce alternează cu cele de asfalt. Astfel, vei mai avea de pedalat încă 7,5km până la 1410m altitudine, acolo unde este situată stațiunea de schi și cele 6 pârtii frecventate de turiști în sezonul rece.
Transbucegi
O altă șosea relativ proaspăt reabilitată, Transbucegiul are o lungime de 20km odată ce se desprinde din drumul național DN71 ce leagă Sinaia de Târgoviște, însă pentru cei care vin dinspre Sinaia, ascensiunea este ceva mai lungă. Drumul este asfaltat până în apropiere de Cabana Piatra Arsă, ceea ce înseamnă că poți urca cu o bicicletă de șosea până la aproape 2000m altitudine.
La fel ca și pe TransSemenic, panta medie nu este una de speriat (6%), însă acest lucru se datorează și porțiunilor de plat de pe Platoul Bucegi. Din locul în care se termină șoseaua mai ai de parcurs 3km până la Babele și Sfinx pe un drum pe placul MTB-iștilor.
Transrarău
Rarăul este unul dintre puținii munți din țară noastră ce poate fi abordat pe 3 drumuri, dintre care două proaspăt asfaltate, iar Transrarăul este singura șosea din Carpații Orientali ce nu leagă regiunile istorice ale României și a fost modernizată pentru turism. Șoseaua ce urcă din Pojorâta (jud. Suceava) are o lungime de 15km, însă cățărarea adevărată începe odată ce ieși din sat, adică când mai rămân de parcurs 11km. Panta medie pe acest versant este de 5,2% pe întreg traseul, însă în partea cea mai dură sunt porțiuni constante de peste 10% ce ajung până la 15%.
Pe versantul sudic, ascensiunea începe în satul Chiril, de pe valea Bistriței, iar urcarea este mult mai dură, dar și mai scurtă în același timp. Drumul pe care cu greu încap două mașini șerpuiește aproximativ 10km prin pădure, dintre care 7,5 cu o pantă medie de peste 8% și cu rare porțiuni în care poți să îți tragi sufletul.
Transalpina și Transfăgărășan
Transalpina și Transfăgărașan ar fi putut concura cu ușurință în aceeași categorie cu Angliru, Monte Zoncolan sau Mont Ventoux dacă România ar fi avut o competiție de nivelul marilor tururi care să le valorifice la justa valoare. Despre cele două drumuri s-au scris atât de multe lucruri încât ne vom axa strict pe datele tehnice ale cățărărilor.
Transalpina este șoseau ce ajunge la cea mai înaltă altitudine în țara noastră – 2145m în Pasul Urdele. Din Novaci (județul Gorj) și până în Urdele ai de parcurs 27km pe o pantă medie de 7%, dar cu porțiuni ce ating valori demne de Angliru – 23%.
Transfăgărașanul traversează munții Făgăraș între Cârtișoara (județul Sibiu) și Bascov (județul Argeș) pe o distanță de 151km. Pe versantul nordic, cel mai popular printre cicliști, ascensiunea reală are o lungime de 23,1km și o pantă medie de 6%, lacul Bâlea fiind reperul de final al cățărării ce ajunge la 2035m altitudine. Pe versantul sudic, urcarea începe după ce treci de lacul Vidraru și are tot cam 23km lungime, însă cu o pantă medie ceva mai moale, de 5%.
Excelent articol. Exact ceea ce doream sa citesc. Mulțumiri!
Fain articolul, desi sumar. Dar Paltinisul nu intra la catararile frumoase?
Inseamna ca nu ati pedalat pe acest Alp D’Huez al Romaniei, numit Muntele Mic….
Sau pe ruta Hunedoara- Cincis- Toplita- Limita de judet Hunedoara/ Caras Severin (numit Trans Rusca)
1. A se preciza ca articolul se refera numai la sosele asfaltate, pentru biciclete de sosea. Ca se pot numi catarari si cele pe drumuri nemodernizate, pt MTB-uri… si acolo Transcalimanul de exemplu e o vedeta….
2. La Transfagarasan ati pus o fotografie care nu arata Transfagarasanul si nici macar nu este din Romania!
As mai adauga DJ763 Boga-Padis: https://www.strava.com/segments/6811908
Ar mai fi si Sinaia – Cota 1400. 11km din centru pana la cota. Panta medie 6%.
[…] Un articol bun pentru idei de ture speciale: Cele mai frumoase catarari din Romania […]
salut.
O urcare frumoasa ar ma fi: Dambovicioara – Ciocanu – Sirnea (5.1km panta de 10%)
Sa nu uitam de urcarea Transalpina la Jina, unde iti taie rasuflarea
Faceti o tura de la Turda pana in Cluj Napoca si pe urma discutam despre catarari faine….
Pe versantul sudic, cățătarea începe de la Cetatea Poienari – 6 km de urcare. După Vidraru chiar nu incepe vreo urcare. Este un drum valurit ca prin Dobrogea. Vreo 40 de km. Abia cu 21 de km inainte de Balea Lac incepe catararea continua de pe acest versant. Iar cea cu adevarat de luat in seama sunt ultimii 13 km de dupa Piscul Negru.
Pe Transalpina exista urcare si dupa Pasul Urdele, de la Obarsia Lotrului catre Lacul Oasa. Si pe varianta frumoasa urcare de 7 km cu 10% de la Dobra pana la Jina.
[…] urma succesului articolelor despre cele mai frumoase cățărări din România, ne-am gândit să apelăm la cititorii noștri pentru a descoperi ascensiuni mai puțin cunoscute, […]