În urma succesului articolelor despre cele mai frumoase cățărări din România, ne-am gândit să apelăm la cititorii noștri pentru a descoperi ascensiuni mai puțin cunoscute, dar care le fac viața grea zi de zi cicliștilor din respectiva zonă.

Cristian Badic ne-am trimis câteva sugestii din jurul orașului Vălenii de Munte. În prima dintre ele este vorba de o cățărare în lungime de doar 2,2km, însă care are o pantă medie de 10%, conform Strava. Urcare Muntele Verde, așa cum este denumit segmentul, are punctul de start este în Groșani, iar vârful este undeva pe DJ100N. Panta maximă indicată de Strava este de 25%, însă o problemă suplimentară este starea precară a drumului.

Un alt zid din aceeași regiune este cel către Podul Ursului, în zona Varbilău – Livadea. Spre deosebire de prima cățărare, aceasta este asfaltată. Panta medie pe cei 1000m este de 13%, iar cea maximă este un 26,27 % demn de un Angliru sau Zoncolan.

A treia ascensiune din această zonă este situată între Câmpina și Vălenii de Munte. Pietriceaua are 1,5km lungime, pantă medie de 10% și maximă de 16%. Drumul este din plăci de beton erodate.

De la Gabriel Armeanu am primit o sugestie din județul Harghita. Acesta ne-a spus: ”Țin să vă prezint și eu o cățărare pe care o fac cu plăcere, unde pot admira un peisaj de poveste, o cățărare pe care transpiri cu zâmbetul pe buze. Este vorba de drumul DJ138 care leagă Odorheiu Secuiesc de Gheorgheni. Cățărarea pleacă de la baza Barajului Zetea și străbate câteva sate frumos desenate, cu căsuțe de vacanță, verdeață și diverse cursuri de apa.”

Această ascensiune are o lungime de 20 km și o pantă medie de 5-6%, însă pe Strava nu este înregistrată, deci o sugestie bună pentru vânătorii de KOM-uri.

 

David Juhasz ne propune o urcare urbană, din Oradea. Asemănătoare cu o cățărare din clasicele ardeneze, această ascensiune are doar 650m, ceea ce înseamnă că un ciclist puternic o poate urca dintr-un sprint. Panta media este de 10%, iar cea maximă de 17,5%.
Și o propunere din partea autorului este un zid scurt de lângă Iași, dar care este extrem de abrupt. Partea cea mai dură are o lungime de aproximativ 400m, o pantă medie de 18% ce nu îți oferă nici un moment de respiro, cu câteva porțiuni de peste 20%. Urcarea se află în comuna Miroslava, foarte aproape de oraș.

 

Așteptăm în continuare sugestii la dragos.zaharia@ciclism.ro pentru a completa această listă.

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

12 COMENTARII

  1. Un articol despre adevaratele catarari dure din Romania s-ar putea face cu urcarile din cei mai abrupti munti ai nostri cand vine vorba de ciclism, Apusenii. Catararile au intre 4-10 km si au un asfalt impecabil: Salciua, Padis, Dealul Botii Est si Vest, Pasul Prislop (cel cu urcare din Rachitele), Urcare Ghetari (Scarisoara), Urcare Ponoara (Bratca) si ar mai fi. Pante de peste 15-20 la toate, medii de 7-10. Plus alte catarari cu pante „normale” dar mult mai lungi, tot din Apuseni: Saua Ursoaia, Saua Vartop, Dangau, Baisoara(aici e in lucru asfaltul), Mariesel (idem Baisoara), Belis, Pasul Ocoale (cu varianta prelungita spre Poiana Calineasa) etc etc etc. O binecuvanatare pt cei pasionati de catarari.

  2. Strada Dobrogeanu Gherea din Brasov. Partea ce urca dinspre centrul vechi spre Racadau. Cred ca are in jur la un kilometru.

  3. Podu Ursului are plăci de beton pe aproape toată lungimea. Doar sus când se aplatizează revine asfaltul. Dacă scoatem porțiunea aplatizată din ultimii cam 150m, obținem o medie de 14-14,5%. Porțiunile de maxim sunt la întoarcerile în ac de păr.

  8. Daca vreti niste catarari aprige mergeti in zona Sultanu – Provita (intre judetele Prahova si Dambovita) sau intre Lacul Paltinu si satul Sotrile (zona Valea Doftanei). Veti avea parte de niste pante de 30%.

  9. In Cluj Napoca-pe Strada Piezisa n am vazut in veci pe cineva urcand-lungime`1.5 km/23% panta pe indicator .

  11. In judetul Harghita , DN 138 A ce se ramifica din DN 13 A ( Miercurea-Ciuc—–Odorheiul Secuiesc ) si ajunge in localitatea Harghita-Bai , cu o lungime de 4.9 km si construit din placi de beton , erodat si cu gropi (in luna iunie 2016) , nu cunosc declivitatea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.