Într-o Italie dominată de mentalități extremiste, dar și de frumoasa rivalitate ciclistică între Fausto Coppi și Gino Bartali, o nouă legendă făcea primii pași în viață. Născut la 29 septembrie 1942, Felice Gimondi a fost primul star al ciclismului italian de după epoca celor doi granzi mai sus menționați.

Încă din copilărie, micul Felice a avut de-a face cu bicicleta. Mama sa lucra la poșta și se deplasa la muncă cu bicicleta. Astfel, Felice și-a descoperit marea pasiune a vieții sale. Până la medalia de bronz obținută la Jocurile Olimpice din 1964, tânărul Gimondi a avut o carieră prodigioasă la nivel amator. Oare la fel avea să fie traseul său și la profesioniști?

După victoria în prestigiosul Tour de l’Avenir, Salvarani și-a asigurat serviciile tânărului Felice, iar pariul a fost instant unul câștigător. În una dintre cele mai surprinzătoare evoluții din istorie, Felice Gimondi își asigura victoria în Marea Buclă la doar 22 de ani. Nici în Turul Italiei evoluția sa nu a fost rea, iar anul său de debut se încheia mai bine decât s-ar fi așteptat oricine.

Tânărul Gimondi a mai trebuit să aștepte alți doi ani pentru a-și adjudeca victoria în Turul Italiei. Mai mult, în anul imediat următor, 1968, el a completat tripla istorică și a devenit la acel moment doar al doilea om din istorie, după Jacques Anquetil, care reușește să își adjudece victoria în toate cele trei mari tururi.

Din acel punct, cariera sa avea să intre într-un relativ con de umbră. Pe firmament apărea o nouă stea a ciclismului. Eddy Merckx avea să dețină supremația în următorul deceniu. Cu toate acestea, pe alocuri, Gimondi a mai strălucit, dar doar în Giro acolo unde s-a impus în alte două rânduri, în 1969 și 1976, la venerabila vârstă de 34 de ani.

Pe lângă victoriile din marile tururi, Gimondi și-a demonstrat clasa și în cursele de o zi. Titlurile naționale pe șosea, titlul mondial obținut în 1973 și victoriile din Milano-San Remo (1974), Paris-Roubaix (1966) și Giro di Lombardia (1966, 1973) ne arată complexitatea unuia dintre cei mai versatili cicliști ai istoriei.

La finele Turului Italiei din 1978, legenda ciclistică a lui Gimondi devenea mit. Retragerea a fost salutată de întreaga Italie care mai avea de așteptat ceva până la următorul ciclist de legendă. De altfel, fix două decenii mai târziu, Italia își celebra cel mai rebel dintre fii. Marco Pantani și firea sa antisistem a atras multă simpatie din partea publicului. Printre marii săi susținători s-a numărut și gentlemanul Felice Gimondi. Mai mult, într-un interviu acordat presei italiene, Gimondi a afirmat că decesul la Pantani a fost cel mai trist moment din întreaga sa viață.

O carieră grozavă umbrită din păcate de realizările cu adevărat extraterestre ale lui Eddy Merckx. Cam așa ar fi descrierea succintă a lui Felice Gimondi în câteva cuvinte. Nimic mai fals. Dincolo de personalitatea gentilomă, legendarul ciclist italian și-a păstrat renumele și statutul, cu toate că nici el nu a fost scutit de eterna problemă a ciclismului, dopajul. Cu toate acestea, e o mare bucurie să îi putem ura astăzi un călduros La mulți ani lui Felice Gimondi la împlinirea vârstei de 75 de ani.

LĂSAȚI UN MESAJ