Text: Răzvan Schuller

Într-o postare recentă povesteam despre clasificarea concursurilor în funcție de importanța acestora și modul în care îmi organizez sezonul în strictă corelație cu aceste concursuri.

După cum spuneam, concursurile de categorie B și C le tratez mai mult ca pe niște antrenamente, cele care contează pentru mine cu adevarăt sunt concursurile de categoria A. Înaintea acestor evenimente obișnuiesc să fac cel puțin 1-2 simulări pentru concursul respectiv, iar aici un rol decisiv îl are powermeter-ul.

Varianta ideală ar fi să pot să merg pe traseul de concurs, însă nu întotdeauna acest lucru este posibil. Primul meu concurs la care am participat a fost cel de la Seciu, în 2014. Atunci nu aveam powermeter, însă la scurt timp după acel concurs am reușit să-mi cumpăr unul și de-atunci l-am folosit la fiecare cursă la care am participat, astfel încât acum am datele de la majoritatea concursurilor organizate în România. Când spun date, mă refer la informații legate de distanță, profilul traseului, timpul obținut, factori climatici, puterea normalizată, factorul de intensitate, TSS-ul realizat, energia consumată, numărul de „chibrite” arse, etc. Aceste date le culeg după ce încarc fișierul cursei în programul de analiză pe care îl folosesc încă de când am powermeter-ul (mai întâi am folosit WKO+ 3.0, iar în prezent versiunea actuala WKO 4).

Deși pentru mine nu este un concurs de categoria A, cel puțin nu în acest an, am să folosesc concursul de la Seciu ca model pentru a exemplifica cum fac eu o simulare pentru o cursă la care vreau să evoluez cât mai bine. Anul acesta am decis să particip, pentru prima oară, la tura scurta, motivul principal fiind că am început târziu pregătirea pentru sezonul actual din cauza accidentului soldat cu fractură de claviculă pe care l-am suferit la sfârșitul sezonului trecut, și din această cauză nu am reușit să parcurg toate etapele de pregătire, practic încă ma aflu în „Base”, adică deocamdată lucrez la componente de bază ale condiției fizice.

În imaginea de mai jos apare o listă în care sunt centralizate toate datele care mă interesează, legate de concursul de la Seciu.

 

După cum se poate vedea, am participat de 3 ori la această cursă, de fapt a fost primul meu concurs de ciclism la care am participat și, deși de fiecare dată când ajung la a patra urcare spre cramă zic că nu am să mai vin niciodată aici, revin în fiecare an. Până acum am mers întotdeauna la tura lungă, însă, după cum spuneam mai sus, anul aceasta am decis să particip latura scurtă.

Dacă ar fi să reducem la esență simularea pentru această cursă, m-aș uita doar la timpul obținut și la puterea normalizată pe care am susținut-o pentru această durată de timp. De exemplu, anul trecut, am mers la o putere normalizată de 243 watti pentru 3 h 16 min. Această putere este valabilă pentru tura lungă. Pentru tura scurtă estimez un timp de cca. 2 ore, și dacă mă uit în fișierul cursei obțin puterea normalizată pentru această durată: 256 watti. Dacă acum, în simulare, pot să obțin această valoare pentru o durată de 2 ore, am putea să spunem că sunt oarecum pregătit, cam la nivelul de anul trecut. Însă o soluție mult mai bună și mai precisă este să descompunem cursa în segmente de cursă, așa cum am făcut-o eu în tabelul de mai sus. Segmentele principale în acest caz ar fi cațărările și porțiunile dintre cațărări.

În tabel se văd valorile de putere și duratele pe care le-am înregistrat pentru aceste segmente. Un segment special  este cel de la începutul cursei, imediat după startul tehnic, pentru că acolo lumea parcă înnebunește de fiecare dată, și toți pornesc ca din pușcă. Important pentru mine este sa rămân cu grupul din frunte, cu care să merg până la prima urcare, lucrul acesta mi-a reușit anul trecut, din fericire. Această zonă, cuprinsă între zona de start și începutul primei urcări am parcurs-o anul trecut cam în 20 minute, iar puterea normalizată a fost de 270 watti. Însă, dacă descompun și această perioadă de 20 minute în segmenete de 5 minute, lucrurile devin și mai exacte: după primele 5 minute NP=315 watti, după primele 10 minute NP=286 watti, după 15 minute NP=272 watti, iar după 20 minute NP=270 watti. Aceste date ne indică că, după un început furtunos, lucrurile tind să se mai calmeze ușor către finalul acestui segment inițial de 20 de minute. Ce mai putem vedea în tabel este că la fiecare urcare puterea normalizată a scăzut, practic am fost tot mai obosit pe măsură ce mă îndreptam către finalul cursei. Așadar, pentru a face o simulare cât mai bună, pe lângă alegerea unui traseu asemănător, eu urmăresc să obțin cel puțin acele valori pe care le-am obținut pentru fiecare segment specific la cursă din anii precedenți. În ultima coloană se pot observa valorile pe care mi le-am propus pentru simulare, valori pe care le-am notat pe o bucată de hârtie pe care am prins-o de pipa bicicletei.

Pentru primele 5 minute trebuie să obțin o valoarea a puterii normalizate de 315 watti, după 10 minute ar trebui să fiu la 290 watii, după 15 minute la 280 watti, iar după 20 minute puterea normalizată ar trebui să fie nu mai mică de 270 watti. Apoi fac o urcare de 12 minute la 290 watti, după care coborâre și rulaj timp de 35 minute la 265 watti. Urmează o nouă urcare de 12 minute, de data asta la 270 watti, 35 minute la 230 watti și totul se încheie cu o urcare tot de 12 minute la minim 250 watti.

Putem asemăna această abordare a unei curse cu un tipar, se vede în tabel că acest tipar s-a cam respectat la fiecare ediție la care am participat.

LĂSAȚI UN MESAJ