Primele două editoriale dedicate evenimentelor din Turul Franței i-au avut în prim-plan pe cei doi amfitrioni ai echipei Sky, Geraint Thomas și Chris Froome. Astăzi, având în vedere că este duminică, vă propunem un nume mult mai lejer (și sigur mai agreabil).

În ediția din 2018 a Turului Franței, Peter Sagan nu a avut rival în clasamentul tricoului verde, slovacul adjudecându-și victoria en fanfare, cu un record de puncte.

Singurele momente când Peter Sagan a avut emoții au venit în debutul Mării Bucle. Slovacul de la Bora-Hansgrohe a avut un rival de temut în persoana lui Fernando Gaviria, cel care, s-a impus în două etape.

După ce columbianul a dispărut din peisaj, Sagan nu a mai avut o concurență, chiar dacă fanii die hard ai lui Dylan Groenewegen m-ar contrazice. Sigur, la acest triumf relativ lejer se poate adaugă și masacrul sprinterilor din Alpi. Nume precum Cavendish, Kittel, Gaviria sau Greipel nu au făcut față Alpilor și au ieșit pe ușă din dos a Turului Franței.

Satisfacția lui Sagan a atins culmile în ultima săptămână, atunci când, în mod oficial, trecea de borna celor 100 de zile îmbrăcate în tricoul verde, destinat celui mai bun sprinter.

Totodată, o căzătură violentă era să îl scoată definitiv din joc pe șugubățul ciclist slovac. Doar determinarea și dorința de a-și dovedi că e o legendă vie a ciclismului l-au ținut în cursă. Însuși Sagan a afirmat că dacă era vorba de altă cursă, abandonul ar fi fost iminent.
În ultimele două etape destinate sprinterilor, Sagan nu a mai forțat. El a trecut cu brio ultimul test din Pirinei, cel care i-a cam asigurat și victoria în clasamentul tricoului verde.

La Paris, el s-a relaxat, cu toate că la un moment dat, părea dispus să riște totul pentru un strop de glorie pe Champs-Elysees, dar, bulevardul francez este în continuare virgin în palmaresul lui Sagan.

Pe podiumul de premiere, Sagan s-a destins și a fost primit în uralele publicului pentru a șasea oară în ultimii șapte ani. La doar 28 de ani, slovacul scrie noi file de istorie în ciclism. Grație acestei victorii, el l-a egalat pe Erik Zabel la numărul de victorii în clasamentul pe puncte destinat celui mai bun sprinter.

La aceeași vârstă cu a lui Sagan, Armstrong reîncepea lupta cu sine și cu concurența, iar Chris Froome câștiga abia primul tur al Franței. Cu un palmares enorm pentru precocitatea sa, Peter Sagan s-ar putea să ajungă cel mai laureat ciclist din istoria Turului Franței.

Undeva, departe în Alpi, un anume Mark Cavendish probabil că suspină la rândul sau după gloria pierdută și după renumele de altă dată de zeu al sprinturilor. Toate aceste onoruri stau acum la picioarele lui Peter Sagan, acest rebel fără cauză al ciclismului contemporan.

LĂSAȚI UN MESAJ