Fiecare dintre noi are un motiv, mai mult sau mai puțin interesant, pentru care a început să urmărească un sport. Pentru mine, Marcel Kittel a fost unul dintre temeiurile pentru care am început să mă uit la ciclism și să-mi dau seama că are multe puncte aparte față de alte sporturi. Acea construcţie tipică unui german – corp bine lucrat, chip hotărât, dar blând, blond, ochi albaştrii – a reuşit să iasă în evidenţă la majoritatea curselor la care a participat. A câștigat etape detașat, a apărut ca o rachetă când alții se așteptau mai puțin, dar a reușit să rămână același om calm și cu un temperament de invidiat.

Era primăvara lui 2013 când am început să mă uit la ciclism și, fără îndoială, căutam o echipă și un ciclist favorit. Abia se terminare ediția din Giro când Vincenzo Nibali câștigase în fața lui Rigoberto Uran cu mai bine de 4 minute și așteptam nerăbdătoare o nouă cursă de ciclism la fel de intensă. Și venise… era Turul Franței, și nu orice ediție. Era cea cu numărul 100. Nu vi s-a întâmplat și dumneavoastră să trăiți un sentiment de mândrie că ați prins acest moment… că, serios acum, cine dintre noi prinde ediția 200? Nu v-a atras atenția un ciclist blond, care se propulsa din pluton în momentul când sprinta, ajungând, în acel an, la 4 victorii de etapă, într-un pluton unde îi regăseam pe Andre Greipel și Mark Cavendish. Ei bine, atunci a început cu adevărat cariera sa de ciclist profesionist, dar haideți să o luăm treptat, încă din primele sale zile de glorie.

În 2011, Marcel Kittel a debutat în ciclismul profesionist cu Skill-Shimano, echipă la care a rămas pentru următoarele 4 sezoane, iar la începutul carierei, acesta s-a axat pe probele de contratimp, câștigând și medalia de bronz la această disciplină în cadrul Campionatelor Europene U23. Originar din Arnstadt, Germania, provine dintr-o familie în care ciclismul nu era un sport străin. Tatăl lui nu numai că era ciclist, dar era un sprinter foarte bun. Ciclismul nu a fost primul lui sport, ci atletismul, dar după vârsta de 13 ani și-a dat seama că iubește să meargă pe bicicletă. Fiind în vacanță cu familia în Munții Alpi, acolo a fost locul unde s-a decis că își dorește o bicicletă pentru curse și să participe la competiții, așa că tatăl lui l-a înscris imediat într-un concurs după ajungerea lor acasă. După aproape 30 de kilometri petrecuți în căldură eram obosit, dar mândru și fericit. Eram infectat, scrie germanul pe pagina sa personală după prima lui cursă.

A ajuns și la prima sa echipă de ciclism – RSV Adler Arnstadt. A participat și la curse de mountain bike, dar era mult mai pasionat de ciclismul de șosea. În 2005 și 2006 câștigă etapa de contratimp pe echipe la juniori al Campionatului Mondial, fiind cele mai mari victorii ale carierei sale de până atunci. În 2007 ajunge la Thüringer Energie Team și reprezintă cea mai importantă perioadă din formarea sa. În primul an ca U23 a luat parte la Thüringen Rundfahrt împreună cu Tony Martin, de unde a câștigat multă experiență. A continuat succesele în 2009, dar un an mai târziu, a avut probleme de sănătate și nu și-a putut adăuga competiții importante în palmares.

În 2011 ajunge la Skill-Shimano unde termină sezonul cu 17 victorii, plasându-se după Philippe Gilbert la numărul de competiții câștigate, sezonul lui fiind cel mai bun din istoria cicliștilor neo-pro. Era cunoscut drept specialist la contratimp, dar câștigă etape în sprint în Turul Langkawi, moment în care decide că vrea să se axeze pe acest tip de etape. Continuă cu 4 etape câștigate în Cele 4 zile de la Dunkirk, dintr-un total de 5, sprintează primul în prima etapă din Turul Poloniei, reprezentând prima victorie de World Tour. Își face debutul în marile tururi prin Vuelta, în care iese învingător în etapa a șaptea în fața lui Peter Sagan și Oscar Freire și termină sezonul cu încă două etape câștigate în Herald Sun Tour.

Etapa a şaptea din Turul Spaniei, 2011

În 2012 câștigă 13 competiții UCI, ajunge în Turul Franței, unde este selectat căpitan de echipă, dar este nevoit să se retragă după etapa a cincea, în urma unor probleme de sănătate. Se reîntoarce pe bicicletă în august, când câștigă prima etapă din Eneco Tour în fața lui Arnaud Demare. În etapa a treia are pană în ultimii kilometri, dar își ia revanșa a doua zi. În 2013, câștigă prima etapă din Turul Omanului, sprintează pentru victoria din etapa a doua a cursei Paris-Nice, apoi câștigă 4 etape în Turul Franței, dintre care și prima, fiind al 13-lea ciclist german care îmbracă tricoul galben, și ultima pe Champs-Élysées.

Prima etapă din Turul Franţei, ediţia 100, 2013

Îmbrăcat în tricoul celor de la Giant Shimano, a făcut spectacol și în sezonul 2014. Încă din luna ianuarie a câștigat People’s Choice Classic. Concurează la prima ediție a Turului Dubaiului, (câștigată de Taylor Phinney, pe atunci la BMC), unde domină cursa. După ce a venit pe locul 11 în prima etapă (și nu orice fel, ci una de contratimp individual), a câștigat restul etapelor, cu final în sprint. A câștigat și tricoul roșu, dedicat celor mai buni sprinteri și deja avea un început de sezon fantastic. În aprilie câștigă Scheldeprijs pentru a treia oară consecutiv, fiind singurul ciclist din istorie care reușește această performanță. În Turul Italiei câștigă a doua și a treia etapă, cea din urmă fiind aproape câștigată de britanicul Ben Swift care fusese lansat excelent de colegul său de echipă Edvald Boasson Hagen. A doua zi este nevoit să abandoneze. Revine și câștigă prima etapă din Turul Franței, luând tricoul galben, dar pe care l-a pierdut a doua zi în favoarea lui Vincenzo Nibali, care câștigă și ediția. Își mai adaugă în palmares etapa a treia și a patra, și nu în ultimul rând cea de pe Champs-Élysées. În septembrie mai câștigă prima și ultima etapă din Turul Britaniei, în sprinturi unde s-a luptat alături de Mark Cavendish și Nicola Ruffoni.

Turul Dubaiului, etapa a 4-a, 2014

2015 începe cu o nouă victorie în Australia, la People’s Choice Classic. Participă la Tour Down Under și Turul Quatarului, dar nu reușește să câștige nicio etapă. Nu dă rezultate nici în Turul Yorkshire și renunță la participarea sa din Turul Californiei. Starea sănătății sale nu este foarte bună și nu participă nici în Turul Franței, anunțând că fără nicio îndoială, faptul că nu am fost ales în echipă pentru tur este cel mai dificil moment din viața mea. În octombrie semnează cu Etixx-Quick-Step, lumea ciclismului așteptând un nou Marcel Kittel.

Din 2016, rezultatele sale încep să se mai îmbunătățească față de sezonul trecut. Începe în Turul Dubaiului, unde reușește să câștige două etape şi clasamentul general, participă în Volta ao Algarve unde câștigă prima etapă la o distanță foarte mică față de compatriotul său, Andre Greipel, și cea de-a patra. În Turul Italiei își mai adaugă în palmares a doua și a treia etapă, ajungând să poarte și tricoul de lider după etapa a patra. Câştigă câte o etapă în Turul Romandiei, în Cele Trei Zile de la De Panne şi în Turul Franţei şi bronzul la Campionatele Naţionale de şosea.

Etapa a 2-a, Turul Franţei 2016

Câştigă pentru a doua oară consecutiv Turul Dubaiului în 2017, clasamentul pe puncte, prima, a doua și a cincea etapă. Vine primul în Scheldeprijs, câştigă cinci etape în Turul Franţei, ajungând la un număr de 14 victorii în acest mare tur şi poartă tricoul verde în mai multe etape. Până la finalul sezonului mai câştigă câte o etapă în Turul Californiei, Turul Abu Dhabi, Ster ZLM Toer şi în Cele Trei Zile de la De Panne, scriind unul dintre cele mai frumoase sezoane pe care le-a avut.

Din 2018, cariera sa de ciclist o ia pe o pantă descendentă. Nu reuşeşte niciun rezultat la a treia participare consecutivă din Turul Dubaiului, iar în tot sezonul câștigă doar două etape în Tirreno-Adriatico. Marcel, împreună cu Mark Cavendish sunt descalificaţi din Turul Franţei, după etapa 11, deoarece nu ajung în limita timpului la final. Mai târziu anul trecut, germanul a declarat pentru un ziar britanic faptul că anul 2018 a fost o povară pentru el.

Tirreno Adriatico, etapa a şasea, 2018

Anul acesta, Marcel a reuşit să câştige doar Vuelta a Mallorca şi să ocupe locul 2 în Clasica de Almeria. Nu a luat parte la Turul Californiei sau Turul Yorshire din cauza problemelor de sănătate. Pe 9 mai, contractul cu Katusha-Alpecin a luat sfârşit, deoarece rutierul a considerat că are nevoie de o pauză, lăsându-i pe toţi cu întrebarea dacă va mai reveni în ciclism.

Sportul şi lumea în care trăieşti sunt definite prin durere. Nu ai timp de familie şi prieteni, iar apoi apare rutina şi o oboseală continuă. Ca ciclist, eşti pe drumuri 200 de zile pe an. Nu vreau să-mi văd fiul crescând prin Skype.

Această decizie nu a fost una rapidă, dar a început cu mult timp în urmă. De-a lungul celor 20 de ani ca sportiv, nu au avut loc doar momente frumoase, dar şi clipe dificile. Am fost mereu deschis ca să întreb şi să mă gândesc la astfel de lucruri, tocmai ca să învăţ că totul să fie bine. (…) Recent, acest gând legat de viitorul meu fără ciclism a crescut, în acelaşi timp cu conştientizarea sacrificiilor pe care un sport frumos şi dificil ca ciclismul le poate aduce. Cea mai mare întrebare pe care mi-am pus-o în ultimul an a fost: Pot sau vreau să continui să fac sacrificii ca să fiu un sportiv ideal? Şi răspunsul a fost: Nu, nu îmi mai doresc asta deoarece cu cât devii un sportiv mai bun, cu atât viaţa îşi pierde din calitate, a declarat germanul.

Pe 23 august, Marcel Kittel a decis că se retragă din ciclism.

A fost incredibil de câte ori credeam că învingătorul unei anumite etape va fi un alt ciclist, dar germanul reușea să iasă de nicăieri și să schimbe planurile celorlalți. De respectat era modul cum aborda problemele și rămânea calm în fața acestora. În toată cariera sa nu a fost implicat în scandaluri și a știut să își apere colegii când aceștia se aflau în momente tensionate. Poate nu a lăsat în urmă cea mai prestigioasă carieră din ciclism, dar cu siguranţă a devenit idolul unei noi generaţii şi a inspirat pe alţi sportivi.

Nimeni nu știe motivul pentru care a renunțat la ciclism, dar cu toții știm că s-a retras devreme.

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.