Ciclist al echipei CS Steaua București, tată și un altruist înnăscut, Bogdan Coman nu încetează să aibă grijă de semenii lui. După ce în iunie a mers pe o distanță de 100 de kilometri în mai puțin de 24 de ore, nu s-a oprit aici și a mai dat drumul unei noi provocări, de data asta destinată iubitorilor ciclismului. Este un exemplu perfect de modestie, prin modul cum abordează problemele și prin planurile mărețe pe care le are și le împărtășește cu ceilalți oameni dornici de schimbare. Așadar, nu am ezitat să îl aducem puțin în prim-plan pe Bogdan și să mai aflăm câte ceva despre el și despre ce ne pregătește.

Bună, Bogdan! Mulțumim că ai acceptat să vorbești cu noi și felicitări pentru noua inițiativă.

Bogdan Coman în echipamentul celor de la CS Steaua București

Salutare! Plăcerea este de partea mea. Sunt bucuros să văd că proiectul nostru a stârnit interesul și sunt și mai bucuros când văd că oamenii vor să dea o mână de ajutor. Așadar, eu vă mulțumesc.

Cum a apărut provocarea?

După ce am acceptat-o pe ultima, 100kWalk, aceasta fiind un real succes (atât sportiv cât și pe partea de fundraise) am zis că nu ne putem opri acolo și că ar fi tare fain să lansăm o nouă provocare. Ținând cont că sunt ciclist de ani buni era firesc să se nască un astfel de eveniment “cu pedale” :), Bike4Life. Scopul provocării este unul caritabil. Ne dorim să adunăm fonduri pentru copiii cu autism din cadrul fundației Autism Voice.

Ce presupune aceasta?

Provocarea se învârte în jurul ideii de a parcurge 500km în maxim 24 ore. Dar… cum nu toți suntem sportivi de performanță, BIKE4LIFE a fost creat astfel:
1. 500k 4 Life  – 7 zile (4-11 septembrie).
***Eu doresc să termin în maxim 24 ore
2. 50k 4 Fun – 2 zile (4-6 septembrie).
3. 50k 4 kids – 2 zile (4-6 septembrie).

Traseul nu este impus, ci fiecare și-l stabilește. Înscrierile se pot face aici :
https://smartraces.ro/product/bike-4-life/

Cum putem contribui fiecare?

În primul rând, plecăm de la ideea că cine dorește să ajute să o facă nu din constrângere, ci cu inima larg deschisă, din dragoste. Zic ca fiecare să contribuie după putere, începând de la:

1. Like și Share pe pagina evenimentui(https://facebook.com/events/s/bike-4-life/1187700374912810/?ti=cl) până la:

2. Donații directe (https://autismvoice.galantom.ro/fundraising_pages/view?id=13359) și culminând cu:

3. Acceptarea provocării. Și aici, pentru a te înscrie în eveniment, există o taxă unică de 55 lei, care se transformă automat în donație.

55 lei este costul unei ore de terapie în cadrul Autism Voice. Orice formă de ajutor este binevenită și pentru aceasta vă suntem recunoscători! Unii au ales să ne sprijine oferindu-ne produse pe care să le oferim ca premii celor care vor accepta provocarea – Isostar, Ruvix, Bellotto, Road Grand Tour, Republica Bio și SmartRace care ne-a ajutat cu platforma pe care se fac înscrierile.

Așteptăm și pe ceilalți să ni se alăture:) Așadar, într-o mai mică măsură, vom putea întoarce binele care ni se dăruiește.

În luna iunie ai luat parte la 100KmWalk, unde, după denumire, ai parcurs, mergând, o distanță de 100 de kilometri alături de alte două persoane. Cum ai rezuma experiența?

Este adevărat. Am parcurs km alături de fratele meu, Vladimir Coman, și bunul nostru prieten, Bucurei Ștefan. Ne-a asistat tehnic un alt prieten, Petrică Hasiegan.

Experiența a fost unică și clar aș repeta-o. Când mergi cu 5km/h ai timp mult să admiri peisajul (noi am mers pe ruta Brașov – Pasul Bratocea – Cheia-Valenii de Munte – Slanic Prahova, este o zona superbă, prin munți), și să meditezi.  De asemenea, te lupți constant cu tine, deși greul a început după km 50. Dificultăți nu am întâmpinat,  totul a mers ceas. Sunt ferm convins că Dumnezeu a fost de partea noastră. Antrenamentul a dat roade, vremea a fost perfecta.

O fază memorabilă: Mai aveam 15 km, când am întâlnit în drum 3 pisicuțe abandonate. Mi-am reamintit de copii de la fundație, de greutățile pe care le întâmpină. Atunci am prins aripi. A fost ceva care m-a copleșit.

La final, mi-am dat seama de doua lucruri: pe lumea aceasta există foarte mulți oameni de bine, chiar dacă în jur e atâta deznădejde. Dumnezeu îi are așezați în locuri cheie; când un lucru trebuie să se întâmple, Dumnezeu le așează El însuși pe toate, astfel încât la final să fie totul perfect.

Bogdan Coman alături de Vladimir Coman și Bucurei Ștefan

Să revenim la sportul de care ești legat mai des – ciclismul. De când îl practici și cum ai ajuns să o faci?

Am început în 2009, eram clasa a12-a. Colegii mei erau agitați cu bac-ul, eu am ales să mă reorientez către ciclism (pe atunci jucam fotbal) și bine am făcut.

Vărul meu, Daniel Anghelache, a câștigat Turul României în 2007, apoi a urmat pentru el un an la o echipă continentală în Italia. O performanță mare pentru un rutier român. Impulsionat de exemplul său, de felul lui de a fi și de a face lucrurile, am decis să mă apuc de ciclism. Bicicleta mi-a plăcut de mic copil. Chiar la meciurile de fotbal și la antrenamente mergeam pe bicicletă.

Am început la Petrolul Ploiești, am continuat la Mazicon și, mai apoi, la CS Otopeni, alături de Alex Ciocan, sub îndrumarea domnului Mircea Romașcanu. Din 2019 sunt membru al echipei CSA STEAUA BUCURESTI și sunt foarte mândru de aceasta. Antrenorul a reușit să facă din noi mai mult decât o echipă competitivă, a construit o familie.

Cum te-ai antrenat în prima parte a anului, având în vedere pandemia?

În cazul meu, lucrurile sunt puțin complicate. Am o fetiță care nu de mult a împlinit 1 an și un job full time. Timpul meu este mai mult decât limitat. Primele luni ale anului le-am ocupat cu mersul la sala de forță, ore pe home trainer și, în weekend, km pe șosea.

În februarie, alături de Steaua, am mers în Turcia. Acolo am avut două curse. Apoi, pe perioada pandemiei, multe ore pe home trainer, streching, exerciții pentru forță și mobilitate,  plus ture de trekking pe câmpul din jurul cartierului (a trebuit să pregătesc 100kWalk). Una dintre ture a însumat 40 km într-un cartier care are câteva străduțe. A fost o adevărată provocare mentală. Sunt bucuros că am reușit.

Îi mulțumesc antrenorului Georgios Georgiadis. El este cel care are grijă de mine.

Cu ce îți ocupi timpul când nu ești pe bicicletă?

Bogdan și fiica sa

Nu cred că trebuie să mă străduiesc prea tare ca să îmi ocup timpul (râde). Cum spuneam, sunt soț și tată, angajat full time și sportiv de performanta. Pentru mine întrebarea se pune altfel: Cum să găsesc timp și pentru bicicletă? pentru că trebuie sa fiu PREZENT acasă pentru soția și fiica mea (recunosc, am multe absente) și să îmi îndeplinesc cu brio sarcinile la locul de muncă (sunt agent de vânzări în domeniul stoma, pentru Tehnodent POKA). Apoi, ce rămâne, investesc în ciclism.

Mulțumesc Cerului pentru că am o soție care mă suportă și mă susține. Cumva, le fac pe toate. Sper că le fac bine. Asta voi să spuneți 🙂

Ai programate competiții pentru restul sezonului?

Da. 15-16 August vor fi Campionatele Naționale la Deva, apoi, teoretic, Cupa Max Ausnit la Lugoj. Este posibil să fac și o cursa în Grecia, dar asta depinde de planurile pe care antrenorul le are cu mine, dar și de situația COVID. Eu continui să le fac pe toate cu seriozitate. Treaba mea este să fiu pregatit, indiferent ce va fi.

Cum ai motiva oamenii să se implice mai mult în ciclism? Dar în evenimente caritabile?

Cred în puterea exemplului personal. EU spun că asta este ceea ce motivează. Pentru mine, ciclismul înseamna libertate. Dacă ne referim la a se implica financiar, oamenii (patronii) ar trebui să vadă potențialul imens pe care îl are ciclismul de a face reclamă (ție, firmei tale, țării).
Evenimentele caritabile sunt o șansă de a întoarce societății parte din lucrurile cu care ai fost binecuvântat. Ar trebui să înțelegem că în jurul nostru sunt foarte mulți semeni care au nevoie de ajutorul nostru. Eu mi-am însușit un principiu: dăruind vei dobândi, dar nu dărui ca să dobândești. Cred cu tărie că tot ceea ce facem trebuie făcut cu dragoste și din dragoste.

Ne pregătești și alte surprize pe viitor?

Cu siguranță, da 🙂 Ne dorim ca Bike4Life să devina un eveniment anual. De asemenea, vrem să lansăm o provocare și pe perioada iernii, mai ales că eu locuiesc la poale de munte. Și… cine știe ce alte surprize mi se pregătesc și mie, pe care să le împărtășesc cu voi, mai apoi.

LEAVE A REPLY

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.