All Activity

This stream auto-updates     

  1. Yesterday
  2. Cum de ceva timp mă gândesc să schimb cauciucurile, mi-a trecu prin cap să văd si eu cum e cu sistemul tubeless. Căutând avantaje si dezavantaje la diverse modele de anvelope, probleme de asamblare, am regăsit avantajul utilizării unui boost charger pentru montajul anvelopelor. M-am informat nițel, am văzut cam cu ce se mănâncă și mi-am zis că nu merită să cumpăr o pompă cu sistemul ăsta, sau unul stand-alone, si mi-am propus să încropesc eu unul home made. De fapt, mă mâncau palmele. M-am oprit la o soluție simplă și ieftină, prin adaptarea unui extinctor cu pulbere de 2 litri (P2). Are toate caracteristicile care mă interesează pe mine: - Este ieftin - Rezistă la presiuni mai mari decât am eu nevoie - Are inclus sistemul rapid de evacuare a aerului, Si ca bonus are si un simulacru de manometru care te ajută să intuiești un pic presiunea din interior. Am cumpărat un stingător P2, (50 Lei) l-am golit de pulbere si la treabă. Pentru golire am folosit un sac menajer de 100 litri, am băgat stingătorul înăuntru și am apăsat. După asta i-am deșurubat capul. (merge ușor, cu mâna liberă). Am scurs și restul de pulbere care a rămas in tub, l-am curățat bine de praful depus. Pulberea recuperată am predat-o la un service care întreține stingătoare. Capul demontat arată așa: cu deosebirea că țeava neagră din plastic este mai lungă. Eu am tăiat-o că mă incurca la manevrare. Se poate renunța la ea complet. Am pastrat-o pentru că in interiorul mufei de culoare alba există 4 aripioare care susțin arcul supapei de eliberare si am zis sa nu rămână in aer, să se sprijine pe marginea țevii. Ștuțul roșu se deșurubează usor cu mâna și este ajutajul prin care se eliberează pulberea. Piulița pe care este gravat “24 ± 2 bari” este închizătoarea supapei de siguranță la suprapresiune. Se demontează foarte ușor cu o fixă sau tubulară de 12. ATENȚIE! NU DEMONTAȚI “PIULIȚA” ACEEA ÎNAINTE DE A GOLI STINGĂTORUL DE PRESIUNE Va scoate pulberea sub presiune. Demontat, arată cam așa: Ajutajul de culoare roșie a fost înlocuit de ștuțul cromat după prelucrare la un atelier de strungărie. (scurtare, filetare) https://www.dedeman.ro/ro/niplu-rapid-pentru-furtun-6-mm/p/1026355 Închizătoarea supapei a fost transformată in valvă de alimentare. Am recuperate valva Presta (una cu ventil demontabil) de la o cameră veche, am mai scurtat din ea lasând 17 mm (fără ventil), am bărbierit filetul pe vreo 2-3 mm, am majorat gaura inchizătoarei supapei de la 3,6mm la 5,4mm, am băgat valva in ea si am alămit-o. Am pus o garnitură de cauciuc si am montat-o la loc, fără arc si supapă. La final s-a dovedit că garnitura de cauciuc nu etanșa corect, pentru ca nu avea pe ce să se așeze, iar la strângere se deforma. Ca urmare, am etanșat cu bandă de Teflon infășurată pe filet si nu am mai avut nicio problemă. La gata arată cam așa: Indicația manometrului pentru o presiune de 8 bari. L-am probat, dar nu pe o anvelopă tubeless de MTB. Am avut anvelope semi-slick de 1,6 cu camera. La montare clasică cu pompa, trebuie să dau cu soluție de săpun, să le umflu in trepte, să trag de anvelopă ca să se așeze pe jantă. Cu extinctorul a fost chiar simplu. Anvelopele uscate, dezlipite de pe interiorul jantei, ca la o montare curată. Am avut 5 bari în extinctor, l-am cuplat, am eliberat, a sărit anvelopa pe jantă imediat. E adevărat, având camera, nu s-a pierdut presiune deloc, in camera mai aveam aer (nu am putut să o dezumflu complet). S-a echilibrat pe la 2,5 bari. Sunt semne bune. Aștept să-l văd cu tubelles când va fi cazul.
  3. mihaitasr

    Cea mai noua feblete a mea (in sensul ca ultima). Giant Defy Advanced (carbon) cu pipa si ghidon Ritchey din carbon, tija sa din carbon, sa Fizik Gobi, bottle cage Elite Cannibal, bartape Bontrager si groupset 105 5800. Inca sunt foarte topit dupa cat de frumos merge pentru o bicicleta cu o geometrie destul de ciudata pentru gusturile mele.
  4. csuporj

    O tura jumate asfalt, ca e noroi la umbra: Manastur (380 m) - asfalt - Salicea - Magura Salicei (827 m) - Valea Magurii - Dealul Plesu - Padurea Ciurilei - Ciurila - asfalt - Dealul Rates - Varful Recea - Salicea - asfalt - Strada Cernauti din Cluj. 43 km, 900 m diferenta de nivel, in 4 ore si 15 minute. Poze: https://photos.app.goo.gl/GdokqZ7sc38zCZDz7 Traseu: https://www.wikiloc.com/mountain-biking-trails/magura-salicei-36840959 Pushbike: 50 metri diferenta de nivel pe urcarea pe Varful Magura, si un pic in cateva locuri cu noroi.
  5. Sunt o gramada de moduri in care poti instala gresit un deraior fata. De exemplu, daca setezi prea jos limita superioara din surubul H, iar apoi te apuci sa apesi ca un animal pe maneta ca sa urce dincolo de limita impusa => faci praf mecanismele din maneta. La schimbatoarele fata "clasice", tehnic puteai fixa cablul pe bratul deraiorului in 2 pozitii, una prin "exteriorul" surubului de fixare si cealalta prin "interiorul lui". Daca il tragi prin interior, creste tensiunea in cablu si cresti cursa deraiorului => motiv in plus sa crape ceva in manete. Nu mai zic de routat cablu prost prin/pe langa cadru, care se poate solda cu cablu blocat pe cine stie unde. Te apuci sa apesi ca un cioban pe maneta => faci praf mecanismele din maneta. La astea noi (R7000 si R8000) nici nu mai spun, pentru ca designul lor si modul de fixare/reglare nu mai are nici o legatura cu schimbatoarele fata clasice. Sunt destui "isteti" (si am fost si eu in cateva randuri) care cred ca stiu ei mai bine cum sa instaleze/regleze ceva, si se mai si grabesc, si apoi strica ireversibil componentele. Si bineinteles ca daca ai facut praf niste componente noi-noute primul instinct e sa dai vina pe producator. Problema cu bucata aia de plastic de la R7000, desi exista, pare sa afecteze destul de aleator si la scara destul de mica utilizatorii, deci nu poate fi exclus ca intervin si niste factori care nu tin doar de designul sau fabricatia componentelor, cat si de instalare sau utilizare. Eu nu m-as pripi sa spun ca sunt "de evitat" doar din cauza asta. Cat despre 5700, sunt pe Internet destui care au reusit sa le strice. Plus nenumarate povesti despre cabluri rupte in interiorul manetei si imposibil de scos afara dupa aia fara dezmembrarea completa a manetei. Dar asta nu inseamna ca sunt ele niste manete proaste. Ale mele schimba la fel de bine ca in prima zi, fara sa fac nimic special cu ele in afara de a le inlocui cablurile ocazional.
  6. Pai modelele vechi nu au probleme Din ce am citit se pare că Shimano știe de problema. Numai maneta r7000 de foi e cu probleme. Cum naiba sa bagi cablu greșit? Schimbat acum 2 săptămâni cablul că mi-am luat schimbator de foi nou și nu ai cum sa-l bagi greșit.
  7. Eu am 105 de cel putin doi ani. Am reusit performanta sa stric in mers predominant pe sosea, doua deraioare spate dar manetele nu au nimic. dar... este adevarat ca daca nu esti atent, poti baga cablul aiurea fara sa fii sigur ca e pe canalul potrivit si asta e o maaare problema. Este posibil ca baietii de pe reddit sa se fi uitat la acelasi film cu erori?
  8. Tolstoievski

    Am gasit si ghidon. Deci raman doar cadrul si tija.
  9. Da, am citit si eu topicul ala pe reddit. 10 baieti care se plang pe Internet (si in special pe reddit) = cazuri izolate. N-ai de unde sa stii ca nu e vorba de un lot cu probleme sau ca, in cazul tipului aluia care a avut aceeasi problema cu maneta primita in schimbul celei vechi, ca manetele n-au fost instalate si reglate prost de aceeasi persoana. In ultimii ani am citit si de destule cazuri de manete 5700 stricate in diferite moduri, sau care ajungeau sa nu mai schimbe bine vitezele dupa nici un an de utilizare, dar eu n-am avut nici o problema cu ale mele. Oricum, n-ai de unde sa stii ca manetele respective n-au ajuns sa se strice din cauza ca au fost instalate si reglate prost. Am facut si eu o prostie majora cand am instalat acum cativa ani o pereche de Ultegra 6600 noi-noute. Am distrus mecanismul din interiorul manetei fata din cauza ca am reglat prost suruburile care limiteaza cursa deraiorului fata, iar apoi am apasat ca un cioban pe maneta pana s-a rupt o piesa de cativa mm in interiorul ei. Dar mi-am asumat 100% tampenia facuta, si mare lucru ca n-am facut una similara acum, ca mi-a dat mult de furca instalarea si reglarea schimbatorului fata chiar si cu manualul de instalare si reglaj deschis in fata mea.
  10. nu ai citit suficient Aia cu lipitul de plastic e carpeala nu reparare. le-au inlocuit si iar s-au stricat Ma batuse gandul sa vand manetele 5800 si sa le iau si eu pe astea noi ca sa file toata bicicleta cu r7000 dar am renuntat pana nu apare ceva clar ca au reparat designul nu mai iau nimic de pe reddit This has happened to me twice! - I brought a new 105 groups that shifted perfectly for 2 days and then failed. The replacement also failed after 1 day. I've been building bikes for 20 years and never ever experienced this. Thanks for the video but SURELY shimano shouldn't be supplying a part that needs this hack every time! Hai sa fim seriosi e un defect de proiectare
  11. majikstone

    Da, sunt convins ca e plin pe forum si pe soselele Romaniei de baieti cu FTP si max power mult peste cele ale lui Merckx. De W/kg nici nu mai discut, la cele 74 kg ale lui era de-a dreptul grăsan.
  12. Cred ca exagerezi putin magnitudinea problemei. Am rasfoit putin forumurile de afara dupa ce am citit primele tale postari, si am aflat ca au fost intr-adevar cateva cazuri (si usor de reparat, la urma urmei, necesita doar lipirea unei bucati de plastic pe post de distantier in zona exterioara a mecanismului manetei), iar cei de la Shimano au inlocuit gratuit manetele defecte in cazul tuturor celor care au avut probleme si le-au trimis inapoi la magazine/distribuitori. Nu stiu in ce masura cei de la Shimano au modificat designul manetelor ca urmare a problemelor aparute, dar ma gandesc ca da, mai ales ca era ceva extrem de usor de pus la punct si nu o problema catastrofala de design. In plus, cum mecanismele din R7000 si R8000 sunt identice, cu exceptia materialelor folosite in anumite locuri, deci daca sunt probleme de design la R7000 o sa se simta si la R8000.
  13. paulrad

    De la Eddy Merckx încoace s-a mai antrenat lumea, a luat niște suplimente...
  14. Mulțumesc pt răspunsuri, am tot analizat și consoarta a ajuns la concluzia ca ea nu vrea sub echiparea 105 (asta e minim ca asa am și eu) ca la mtb a luat ce a vrut ea (după "culoare" ) și ulterior nu a fost incantata de decizie. Rămâne sa își suplimenteze bugetul ca alta varianta nu are, văzut în Dechatlon noua serie de triban rc520 cu 105 și frână pe disc, și e prea spartan nu te atrage deloc nici ca geometrie nici ca culori. Prin prisma noilor detalii cred ca va fi o alegere între (aranjate în ordinea prețului) : https://www.decathlon.ro/bicicleta-sosea-ultra-af-105--id_8529249.html https://www.canyon.com/en-ro/women-bikes/road-bikes/endurance-bikes/endurace/endurace-wmn-al-7.0/2129.html?dwvar_2129_pv_rahmenfarbe=BK&dwvar_2129_pv_rahmengroesse=L https://www.rosebikes.ro/rose-pro-sl-105-bike-now-2672333 https://www.rosebikes.ro/rose-pro-sl-lady-105-bike-now-2672342?product_shape=matt-grey%2Fmint-green Surprins neplăcut ca Rose la doamne e mai scumpa cu 100 euro nu înțeleg de ce, din ce am citit eu nu sunt mari diferențe și poate merge și pe o geometrie masculina. Rămâne sa găsim în stoc la dechatlon și sa vadă cum e la un test, un caynon în ce magazin recomandați sa facă un test. Dechatlon are avantaj la preț și dezavantaj la foi 52/36 și pinioanele 11-28 (11/12/13/14/15/17/19/21/23/25/28) pinioane etajate pt plat f bine. Caynon dezavantaj la preț și avantaj la foi 50/34 și pinioane 11-34 (11-13-15-17-19-21-23-25-27-30-34T) pinioane etajat pt munte mai bine. Ce părere aveți, care se merita mai mult?
  15. Mai bine ca nu ai luat R7000 ca au dat in bara rau la maneta de foi, se strica pe banda rulanta
  16. majikstone

    Am ajuns, in sfarsit, la transmisia perfecta Range de 418%, 15 rapoarte unice (din 22), salt mediu de 10% si maxim de 12.5% intre rapoarte. Buna si pe trasee plate, si in zone de munte, fara sa sacrific, practic, mai nimic. O transmisie mai "clasica", dar care sa imi asigure un raport minim de 1:1, cu pedalier 50/34 si caseta 11-34, ar arata cam asa: La fel de multe rapoarte unice, range mai mare (455%), dar cu pretul unor salturi colosale in zona de jos a casetei (in loc de 11-12-13-14-15 avand 11-13-15-17-19). Pe trasee de munte ar avea la fel de mult sens ca 46/30 cu 11/30, dar pe trasee mai plate si viteze "de croaziera" de 30-35 km/h ar fi dezastruoasa. Si, ca sa fiu carcotas pana la capat, ar fi cu cel putin 100g mai grea (pinioane, schimbator spate, foi, lant). PS: pentru cei care cred ca "nu pot trai" fara foi de 52 si pinioane de 11, tineti cont ca Eddy Merckx a mers cea mai mare parte a carierei lui cu un raport maxim de 52/14, echivalent cu 46/12 sau 50/13. Eu cred ca daca i-a ajuns lui raportul ala maxim, va ajunge si voua
  17. Cum nu exista vreun topic dedicat pentru groupseturi, o sa detaliez aici experienta trecerii la Ultegra R8000. Schimbatorul fata De multe ori ignorat, schimbatorul fata al ultimei generatii de Ultegra / 105 (si probabil si Dura-Ace) a suferit niste transformari radicale fata de orice alta generatie de schimbatoare fata am vazut pana acum. Sistemul de parghii si articulatii din interiorul lui este mult mai complex decat pana acum, iar prinderea cablului este si ea radical schimbata. Motivul a fost faptul ca bratul mai lung al generatiei 5800/6800 de schimbatoare fata se lovea de cauciuc in cazul anumitor cadre. Problema a fost rezolvata, dar aviz amatorilor care vor sa isi monteze/regleze singuri groupsetul: procedura de instalare a devenit mult mai complexa. Dincolo de geometria schimbata, numarul de suruburi de reglaj a crescut de la 2 la 4. Dincolo de cele 2 suruburi clasice de limitare a cursei (L si H), a caror functionalitate a fost schimbata, exista un surub care permite reglarea unghiului fata de cadru in plan orizontal (cel putin la varianta braze-on) si, pe langa asta, un surub pentru pretensionarea cablului, care elimita teoretic nevoia unui barrel adjuster. Modul de functionare a surubului de limitare a cursei in partea inferioara (L) a ramas acelasi: e un surub care impiedica cusca schimbatorului sa coboare mai jos de o anumita pozitie. Cel care regleaza pozitia H, in schimb, nu mai functioneaza in acelasi mod. In loc sa blocheze efectiv deplasarea custii, el joaca mai degraba rolul unui surub de reglaj a tensiunii in cablu, adaugand sau eliminand o "zona moarta" in deplasarea parghiei principale a schimbatorului. Asta, implicit, va reduce cursa intre pozitia L si pozitia H, dar fara sa creeze un stres suplimentar asupra mecanismului din interiorul manetelor. Per total, datorita raportului modificat de tragere a cablului schimbatorului fata, introdus de la generatia 5800/6800/9000, dar si datorita mecanismului mai complex al schimbatorului fata, schimbarea vitezelor pe fata se face incredibil de usor si de rapid. Efortul si cursa manetei sunt realmente comparabile cu cele necesare pentru a schimba vitezele pe spate, ceea ce multa vreme a fost o utopie. Si chiar si folosind o pereche de foi care nici nu sunt Shimano, nici nu au dimensiunea "corecta" (fiind 46/30), tranzitia de pe foaia mica pe cea mare se face aproape instantaneu si cu un efort minim. Singurul minus ar fi faptul ca tolerantele intre cusca deraiorului si lant sunt mult mai mici decat la vechiul schimbator pe 10 viteze (Shimano 5700), ceea ce face reglajul, din nou, mult mai complicat. Manetele dual-control Multa lume a considerat ca cea mai buna generatie de manete STI facute de Shimano a fost Dura-Ace 7800 / Ultegra 6600, ultimele generatii care au avut cabluri de schimbator externe. Atat ergonomia manetelor, cat si facilitatea si precizia schimbarii vitezelor erau considerate imbatabile, cel putin comparativ cu generatiile 6700/6800/7900. Dupa cativa ani de utilizare in paralel a unor manete 5700 si a unor manete 6600 (identice ca design cu 7800), am dat mereu dreptate fanilor generatiei 7800/6600. Cu toate astea, generatia R8000 de manete mi se pare senzationala. Dincolo de facilitatea schimbarii vitezelor pe fata, care e net imbunatatita fata de orice generatie anterioara, vitezele sunt schimbate mult mai rapid si mai precis. Cursa manetelor e ceva mai scurta decat la 5700 sau 6600, iar efortul la apasare e comparabil de redus cu cel de la 6600 (si, implicit, semnificativ mai redus comparativ cu 5700). Ergonomia manetelor mi se pare net imbunatatita fata de 5700, care aveau zona de "hoods" mult prea groasa pentru gustul meu, iar asta insemna si ca franarea din pozitia "on the hoods" era ceva mai dificila si incomfortabila. Cablurile (Jagwire Pro-Slick), camasile (Shimano) si capetele camasilor (Jagwire de aluminiu) sunt identice cu cele avute anterior si chiar inferioare celor pe care le folosesc cu manetele 6600, deci orice diferenta la schimbarea vitezelor e clar datorata manetelor. La facilitatea schimbarii vitezelor ajuta si cable routingul net imbunatatit fata de 5700, cablurile iesind mult mai natural din manete si obligand camasile sa fie mai putin contorsionate. Discut de montajul pe un ghidon normal, de aluminiu, fara internal cable routing si alte matrapazlâcuri. Franarea Ca veni vorba de franare, din ce am inteles, cei de la Shimano au introdus o noua tehnologie la nivelul manetelor de frana, care implica faptul ca raportul de tragere nu mai e constant pe toata cursa manetei, raportul dintre forta de franare aplicata clestilor si cea de apasare pe maneta crescand pe masura ce se apasa maneta de frana. Asta faciliteaza marginal franarea pe coborarile lungi si abrupte, unde efortul la nivelul palmei va fi scazut, dar cu pretul unei modulatii ceva mai reduse (variatie mai mare a fortei de franare pentru aceeasi variatie a fortei aplicate manetei). Confirm ca, pastrand vechii clesti (Ultegra R8000 pe fata, Shimano R451 pe spate) chiar se simte o imbunatatire a franarii, in special pe spate, unde clestele de frana long-reach avea pana de curand o putere de franare net inferioara datorita incompatibilitatii cu standardul New Super SLR al tragerii cablului. Cu noile manete as zice ca e aproape la fel de performant pe cat ar trebui, mai ales cand discutam de franare un pic mai agresiva. Pe fata diferenta e ceva mai subtila, dar se simte si sunt convins ca o voi simti mai din plin o data ajuns la munte. Schimbatorul spate In ciuda designului radical schimbat si a adoptarii tehnologiei Shadow de la MTB, as zice ca aici diferentele sunt cel mai putin relevante. Nu am experimentat inca sa vad in ce masura schimbatorul cu patina scurta poate urca pe pinioane mai mari de 30, dar isi face datoria si schimba rapid si precis pe caseta 11-30 pe care e montat actualmente. Ce e notabil in schimb e ca in locul aluminiului e folosit un soi de material compozit pentru corpul schimbatorului (un soi de plastic impregnat cu ceva fibre), iar patina e jumatate compozita si jumatate din aluminiu. Ambele rotite sunt cu rulmenti, iar cea de sus a abandonat sistemul "traditional" al Shimano si nu mai are jocul lateral de ~1mm cu care ne obisnuisem. Are exact acelasi rulment ca cea inferioara, doar ca profilul dintilor e semnificativ mai inalt. Detalii tehnice Manetele cantaresc 420g (fara cabluri sau camasi), schimbatorul spate in versiunea cu patina scurta are putin sub 200g, iar schimbatorul fata in versiunea braze-on are 90g. Adaptorul pentru braze-on de la Shimano (AD91) are cam 25g (si nu 15 cat declara ei). In cazul meu, cablurile taiate la lungimea potrivita au avut 45g, iar camasile si capetele inca 110g. De ce Ultegra R8000 si nu 105 R7000? In mare parte pentru ca am prins manetele si schimbatoarele la un pret foarte bun second-hand, altfel mi-as fi luat 105 R7000 noi-noute si as fi relatat aceleasi lucruri despre ele. Ca design si functionalitate, 105 R7000 si Ultegra R8000 sunt identice, diferentele fiind doar la nivel de materiale folosite, greutati si in special pret.
  18. majikstone

    Multumesc! Sunt Campagnolo Scirocco rotile, cu freehub body Shimano de aluminiu. Le am de aproape un an, dar am dat jos de curand stickerele de pe jante de curand, ca erau cam mari si opulente. Le-am lasat doar pe alea mici cu logoul Campagnolo de pe jante si de pe butuci, ca sa isi pastreze totusi putin identitatea. Topic aveam oarecum cand intra cat de cat la categoria gravel bike, dar de cand cu furca de sosea de carbon, nu se mai pune problema sa pun altceva decat slickuri de maxim 28-29 mm. Mai am pe undeva si furca Surly Cross Check, si niste cauciucuri mai grosiere, iar portbagajele de pe bicicleta de oras pot ajunge rapid pe bicicleta asta, dar cred ca vor fi extrem de rare ocaziile in care voi mai folosi bicicleta asta la altceva decat ture pe sosea.
  19. Invitat special

    Varianta ocolitoare insemnand aproximativ 50 lei la un colet de 2kg-3kg fata de 70 lei cat e la bike24, deci din punctul asta de vedere nu e problema. Intra-devar dureaza o idee mai mult livrarea, cam 10 zile. Ca si preturi, la ce am eu nevoie, sunt cu aproximativ 10- 20% mai mici decat pe bike24. In plus la ei am gasit casca de care vorbeam in mesageria privata. De exemplu acest antifurt e cu 15 lei mai ieftin decat dincolo. Manusi Specialized la 35 lei, nici fake nu iti iei la banii astia. E adevarat XL si doar alb/negru dar na. Mie imi sunt ok. Aceasta casca e cu 50 lei mai ieftina in combinatia de culori poseidon Ma rog nu ca ar fi diferente foarte mari dar mai prinzi cate ceva. in plus au si extra 10% reducere zilele astea.
  20. akebono

    Felicitari! Masa la care a ajuns este intr-adevar de invidiat avand in vedere masa cadrului. Cred ca ai mai spus-o insa nu retin, ce roti ai ... Campagnolo ...? Aveai un topic pe undeva, nu mai faci un update?
  21. Last week
  22. Robert, te-am adaugat deja in grupul MTB de pe whatsapp. Cand mai facem ture anuntam acolo.
  23. paulrad

    Ziua III – Duminică, 5 Mai: Breb – Budești – Râul Mare – Valea Văratecului – Vf. Pietrei (1111m) – Sârbi – Breb, 28km cu 875m dif de nivel Ne trezim și găsim afară ploaia ce se tot îndeasă. Se vede asta după lipsa de activitate de la ora mesei. După ce servim micul dejun cam toată lumea e în mână cu câte o aplicație meteo. Prognozele arată 2-3 ore de pauză a ploii începând cu ora 10 sau 11, depinde pe cine întrebi. Ștefan se echipează primul, dar nu impresionează pe nimeni, mai stăm. Într-un final Robert decide că stăm până la 11 să vedem dacă se oprește ploaia, dacă nu, plecăm oricum. Echipați de scandal. Credit: Iulia Crișan / The North Quest La 12 fără un sfert suntem călare pe situație, iar ploaia se oprește. De pe urcarea spre drumul județean admirăm Masivul Gutâi. Mergem spre Budești unde facem stânga către Mănăstirea Roșia (Schitul Budești). Urcăm pe un forestier frumos pe Râul Mare. Urcarea pe Râul Mare spre Schit Budești Robert Dobai, organizatorul distracției Cu câteva sute de metri înainte de mănăstire facem stânga pe un teren necunoscut mie. Harta zice că am urcat pe Grohote spre Feredeauă, dar înainte de asta am făcut o regrupare. O lăsăm pe Iulia să meargă în față cu mașina și apoi pornim la deal tot pe un drum forestier. Nu dăm multe pedale și la o privire înapoi peisajul te lasă cu gura căscată. Părăsim drumul forestier și continuăm urcarea pe un pământ moale. Aici m-am chinuit o vreme să mă urc pe bicicletă datorită aderenței, dar apoi a mers încetuc până în vârf. Vedere din Munții Lăpușului spre Masivul Gutâi Gata drumul, începe noroiala La cât de bine arată norii ăia joși cu Masivul Gutâi în fundal nici nu mai contează dacă ne pică un nor de ploaie în cap de-acu încolo. După ce ne regrupăm pornim mai departe spre Vf. Pietrei. O coborâre scurtă, apoi încă o urcare scurtă și suntem acolo, în primele rânduri la belvederea de 360 grade. Aici ne întâlnim și cu Iulia și Bogdan care au venit cu mașina. Panoramă spre Munții Țibleș și Munții Rodnei Oameni faini și peisaje faine. Rețeta unui weekend de succes. Credit: Iulia Crișan / The North Quest Am pornit pe ultima coborâre a weekendului! Credit: Iulia Crișan / The North Quest Pe coborârea de pe Vf. Pietrei Robert organizează un mic concurs. În locul potrivit oprim să ne arate traseul, ne sugerează să căutăm iarba că pământul e cam alunecos, iar apoi zboară ca gândul și ca vântul să ne aștepte în punctul de ”finish”. Aliniați la start Pornim pe rând, lăsând spațiu între noi. Nu-s eu tare meseriaș pe coborâre, iar suprafețele alunecoase mă ”încântă” la maxim, așa că mă declar ultimul din start, ceea ce stârnește protestele lui Suzi. Îi dau la vale un pic mai tare decât aș face-o în mod normal în condițiile alea și se pare că am supraviețuit. Coborârea pe pajiștea asta e foarte faină, dar se transformă curând într-o noroială în toată regula datorită tractoarelor ce umblă pe aici. Mi s-a cam stins starea euforică avută în Vf. Pietrei când am zis că peisajul a meritat orice. Cum ar veni, a intrat euforia la noroi. Oricum, norii joși, vremea rea și chiar coborârea asta super noroioasă nu au făcut decât ca ziua să fie una memorabilă. Pe aici numai eu știu ce am bombănit că de la un momentdat am rămas singur. Se mai oprea Suzi din când în când să se asigure că mai exist. Am mai făcut câte o pauză scurtă de la noroi printr-o livadă și într-un final am ajuns în Sârbi. Până în Breb numai un pic ne-am mai noroit. Prin sat, agitație mare, fiind duminică. Trec pe lângă 3 bunicuțe îmbrăcate în port popular și o aud pe una zicând: ”No ni și la aiștea ce plăcere au. Tăți îs tină…” După spălarea cailor și a călăreților, luăm o mică gustare. Între timp Robert face segmentul pe Strava pt jurizarea concursului de downhill, după care se străduiește să improvizeze un podium. Oricum, weekendul ăsta a câștigat toată lumea. Lipsește Vlad. Credit: Iulia Crișan / The North Quest Ne luăm rămas bun de la oamenii ce pleacă spre casele lor. Rămân și fără mijloc de transport că Suzi pleacă la Brașov și nu mai trece prin Baia Mare, așa că mai stau o zi la Breb până circulă cursa locală. Un weekend de 5 zile e oricând bine venit! Sfârșit. <iframe height='405' width='590' frameborder='0' allowtransparency='true' scrolling='no' src='https://www.strava.com/activities/2343774166/embed/a9804a04e072f588756c4ec00f56989867da6fcf'></iframe> Data: 02-05 mai 2019 Locație: Breb, Maramureș – Munții Gutâi & Munții Lăpușului Total km: 128 km Diferență de nivel: 3340m Eveniment: Village Warrior – Apprentice Session Organizator: The North Quest Taxa de participare: 195€
  24. gibonu

    @megabicicleta Stii vreun camping la Dragasani, Caracal sau Corabia? @TAZ Corect, referitor la Brasov. Iar Poiana Brasov se numea [fara gluma] Poiana Stalin. Un exemplu din epoca: Sursa si multe imagini interesante: http://www.brasovistorie.ro/expozitii/arhiva-expozitii-temporare/expozitia-orasul-stalin Chiar imi pare rau ca n-am apucat sa vad expozitia respectiva. @dan tm Greu de spus unde este, in Brasov sau in Bucuresti. Despre cariera titularului livretului n-am reusit sa gasesc date concrete. Macar, cu ocazia asta am aflat ca raionul I.V. Stalin din Bucuresti era, cu aproximatie, sectorul 1 de azi. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Vineri, 19.04.2019 - Partea a III-a Caracal - Deveselu - Traian - Babiciu - Rusanesti - Izbiceni - Corabia 72 km Calitatea asfaltului mai scade, insa ramane acceptabila. Contrast. Un fost canal de irigatii. La firul graului [sper ca am nimerit planta]. Solarii pentru legume. La baza solarului se pune o folie de platic care preintampina cresterea buruienilor iar plantele cresc prin niste orificii facute in folie. Sau cel putin explicatia asta am primit-o cand am intrebat motivul pentru care exista folia respectiva. In Babiciu am mers inainte, spre malul Oltului. Am revenit pe malul Oltului. Malul betonat. La plimbare. Flori crescute in beton. Drumul de pe dig. Balastrul de pe jos nu era foarte bine tasat, astfel incat parcurgerea pe bicicleta nu a fost tocmai foarte usoara. E drept, am avut anvelope de asfalt [Schwalbe Big Apple]. Amonte. Aval. Barci metalice. Vrea cineva un U Lock pentru bicicleta?
  25. paulrad

    Ziua II – Sâmbătă, 4 Mai: Breb – Sat Șugatag – Mlaștina Iezerul Mare – Baraj Runcu – Pleșca – Cabana Brăduț (Izvoare) – Baraj Runcu – Mara – Breb, 59.66km cu 1246m dif. de nivel Am dormit ceva mai bine ca în prima noapte. Pe la 7am îl văd pe Ștefan online și-l invit la cafea. Până curge licoarea din aparat fac vreo 2 poze, iar apoi dispare soarele. Servim micul dejun și puțin după ora 11 dăm prima pedală. Ieșim din Breb pe un drum ce ne scoate în Hoteni, traversăm DN18 în Hărnicești și mergem paralel cu șoseaua. Drumul de pământ ne scoate la vreo 250m mai sus de începutul cățărării Sat Șugatag 600m climb. Aici facem o regrupare și îmi dau jos încălzitoarele căci urmează muncă serioasă: 7.1km cu pantă medie 8% și maxim 25%. Cățărarea asta am mai făcut-o doar pe cursieră și credeam că pe MTB o să fie mai ușoară, dar a fost doar mai lentă. Nu începem bine urcarea că panta bate spre 18%. După ce s-au mai domolit gradele pe GPS mi-a pierit cheful și am intrat pe modul de vacanță. În față era Robert cu Vlad, mă depășește Ștefan și apoi Antonio cu ebike-ul. Mă ajunge Suzi, iar apoi îl așteptăm amândoi pe Andrei și mergem mai departe după ce ne regrupăm. Suzi & Andrei Pedalăm într-un ritm foarte ok și tot povestind cu Suzi îl lăsăm în urmă pe Andrei așa că mai oprim pentru o regrupare. Ne tot uităm lung prin curbe până apare Iulia cu mașina de asistență și Andrei trece pe lângă noi. Brusc, subit și dintr-o dată suntem ultimii, fără motiv de leneveală așa că-i dăm mai departe să nu stea oamenii după noi prea mult. După ce trecem de carieră unde panta atinge maximul de 25%, încă 2-3 pedale (x1000) și câteva bucăți de 14-18% și suntem în vârf. Noiembrie 2018. 25% Între timp vremea s-a cam stricat. În vârful cățărării suflă vântul tare și nu e de stat prea multe. Părăsim asfaltul, sau ne păresește el pe noi căci se termină în mijlocul lui nicăieri, și continuăm pe un drum de pământ spre Mlașina Iezerul Mare. Încotro mergem noi sunt norii cei mai negri, iar în Masivul Gutâi unde urmează să ajungem mai târziu, pare că plouă bine de tot. În Masivul Gutâi dușul e dat la maxim Facem o regrupare pe platou și, ca un localnic adevărat, îl întreb pe Robert unde-i Iezerul Mare căci în zona asta n-am mai fost. Aflu că am trecut de mlaștină fără să o văd. Fac câteva poze și coborâm spre Runcu. Valea din imagine urmează a fi inundată la finalizarea Barajului Runcu La ieșirea în drumul de Runcu, Robert ne face o demonstrație de îndemânare. După o scurtă urcare ajungem la Pleșca. În dreapta drumului avem Câmpul Tătaru, Vf. Țiganu și altele, oferind un peisaj superb. În stânga drumului sunt câteva construcții părăsite ce deserveau muncitorii Barajului Runcu: început în 1985, a înghițit 850 milioane euro, va avea peste 90m înălțime și va stăvili 26 milioane mc de apă într-un lac întins pe 91 hectare. Asta peste încă vreo 20 de ani la cum merg lucrările terminate în proporție de 85%. După o coborâre scurtă începem urcarea spre stațiunea Izvoare. Mi se termină apa din bidon și abia aștept izvorul de la cabana Brăduț. Nu apucăm să ajungem la izvor că ajunge apa la noi. Cu vreo 400m înainte de cabană începe ploaia. Cerem voie să ne adăpostim în foișor, dar tanti ne trimite în sala de mese care-i încălzită și ne servește cu ceai. Ba ne mai aduce și oala ei de ciorbă, că pentru turiști n-avea mâncare gătită. Am stat la cabană aproape 2 ore timp în care a intrat complet la apă cheful de pedalat. Avem timp să ne gândim și la Cristi cu grupa lui care au mers undeva în zona din care a venit ploaia. Într-un final iese soarele și încet se oprește ploaia. Decidem să alegem cea mai rapidă, ușoară și senină variantă: coborâm înapoi la Runcu prin șantierul barajului și ieșim la drumul național în Mara. Traseul inițial ar fi trebuit să ne ducă din stațiunea Izvoare în Pasul Gutâi și apoi la Creasta Cocoșului, unde am fost și ieri, de unde să coborâm spre Breb. În sfârșit am scăpat de belți Pedalând pe drumul național visez să ajung cât mai repede la cazare, iar apoi îmi aduc aminte că prin Hoteni avem o urcare bună de muncit. Ajunși la cazare sper să fac duș cât mai repede, mai ales că mă doare puțin gâtul de la frigul adunat în șopron serile trecute. N-am noroc căci e ocupat la baie așa că mă duc să spăl bicicleta. În seara asta avem grill party și ne adunăm încet pe lângă vatra focului, iar până e gata mâncarea la grătar ne delectăm cu niște slănină topită în foc. La asta m-am gândit din prima seară de când am ajuns și s-a făcut foc în vatră! Credit foto: The North Quest Ne auto-servim cu bunătățile făcute pe grătar, iar după ce luăm cina la măsuțele din curte, revenim în formația de mai sus. Suzi face un foc atât de bun că nu doar că renunț la geacă, dar îmi trece și durerea de gât. După ce a pus pe foc vreo 3 hectare de pădure, îi cedează postul de fochist lui Vlad. Dăm stingerea după miezul nopții. Va urma. <iframe height='405' width='590' frameborder='0' allowtransparency='true' scrolling='no' src='https://www.strava.com/activities/2341197874/embed/8527a708fee1ef428fdef353fd1c39f2adc93163'></iframe>
  26. majikstone

    Upgrade la 2x11: manete si schimbatoare Ultegra R8000, caseta 105 R7000 11-30, lant KMC X11. Fata de vechile manete 105 5700, care si-au facut cu brio treaba timp de 2 ani si jumatate si mai bine de 16.000 km, astea noi sunt un adevarat deliciu. Forma zonei de sprijin a palmelor e mult mai naturala, schimbarea vitezelor se face semnificativ mai usor (si in special pe fata, unde efortul e aproape la fel de mic ca in cazul schimbarii vitezelor pe spate), iar franarea e usor imbunatatita (asta pastrand clestii pe care ii aveam inainte, R8000 pe fata si R451 pe spate). Si, cu ocazia upgradeului, am adus-o la 9.3 kg complet echipata, respectiv 8.7 kg "in fundul gol" (fara pedale sau alte accesorii). Destul de bine pentru o bicicleta cu cadru de otel care doar el cantareste 2100g.
  1. Load more activity
  • Newsletter

    Want to keep up to date with all our latest news and information?

    Sign Up