All Activity

This stream auto-updates     

  1. Yesterday
  2. Cum apare unul care știe mai multe se găsește cineva să îi tragă preșul!! Trist!
  3. Acum doar câteva minute, germanul în vârstă de 31 de ani a anunțat pe pagina sa de Facebook că pune capăt carierei profesioniste. Acesta spune că a luat decizia din cauza faptului că rutina lui sportivă îi afecta viața de zi cu zi. Cu atât mai mult, perioada de pauză începută în mai l-a făcut […] Citește întreg articolul
  4. Salut baieti. Am inaltimea de 1,75 m, cam 77 cm lungimea piciorului si o bicicleta Focus Whistler 2010, marimea L, echipare Deore. Asta inseamna ca are cadrul de 500 mm. Se pare ca este cam mare pentru mine. Acum imi explic durerile pe care le aveam la maini. Oricum idea este ca as vrea sa ii schimb ghidonul cu unul gen " moustache", pentru a transforma Focusul intr-o bicicleta de oras, deci sa nu mai stau aplecat ci cu spatele drept. Ghidonul meu actual are prinderea pe 31.8 dar am vazut ca sunt niste mansoane-adaptor de la 31,8 la 25.4. Ce spuneti este posibila schimbarea? Partea proasta este ca stau in provincie si nu pot testa diferite ghidoane. Cam ce recomandari aveti?
  5. Salutare. Multumesc pentru raspunsuri. Mi-au starnit un zambet, cel putin. @adipe am si creier si motivatie, imi fac singur cam totul la bicla, cat despre spitare cred ca sigur ii iese mai bine unuia care a mai facut asta, decat mie prima data. Sunt de acord ca totul se invata, insa nu vreau sa testez pe rotile noi pe care le voi folosi la munte. Am inteles ca poti deforma jantele daca nu stii ce faci. Astept in continuare ceva recomandari, pentru sfaturi de DIY, puteti descgide alt thread . Mersi frumos. @freetools O recomandare pe care am primit-o de la un prieten ar fi bikexpert. E multumit de niste roti de enduro pe care i le-au construit acum cateva luni. Si eu o sa incerc tot acolo, dar am vrut sa mai aflu pareri. Sal.
  6. MLADEN

    De ce vegetariencele nu gem in timpul sexului? Ca nu vor sa admita ca o bucata de carne le provoaca placere
  7. Fane Deraior

    S-a asfaltat DN73A de la Rasnov pana la Paraul Rece. Am trecut sambata trecuta pe acolo
  8. Iote, sunteți 2 deja. Mai căutați câțiva prieteni, închiriați o sală de clasă și vă puneți să citiți pe îndelete informațiile din topicul ăsta. Vă faceți singuri roțile
  9. Trebuia sa dai 3 seturi de cifre, ceva de genul: Niplul de aluminiu crapa la x Niplul de alama crapa la y Niplul de aluminiu cu spita infiletata pana in capat crapa la z Tu susti ca niplurile de aluminiu trebuie evitate, eu doresc sa-ti arat contrariul. Ca sa nu fie discutii despre cifre si daca le-am scos, sau nu, eu din burta, vreau ca sa le spui tu.
  10. Traveller

    Este suficient. Ești inteligent, ai cunoștințe avansate? Excelent - atunci folosește-le ca să îi ajuți și pe ceilalți, că de aia avem forum. Dacă însă te lansezi în tirade interminabile gen CV Tudor, asezonate cu jigniri și cu șaorma cu de toate, e o problemă. Care se rezolvă cu o suspendare pe termen nelimitat. Dacă vrei să ai numai tu dreptate, iar pe ceilalți să-i scuipi în cap de la înălțime, ai greșit adresa.
  11. eroare cumulata pe care nu ai cum sa o demonstrezi. ai scos-o din burta. nu discutam despre programe de analiza frecventiala, tu nu ai pus problema izolarii frecventei pe care vibreaza o spita de celelalte spite aflate in preajma ei. asa ai fi venit de acasa. intr-adevar, poti sa ai astfel de greutati, ceea ce ar insemna ca acuitatea poate ori sa scada ori sa necesite mai multa atentie si deci timp si oboseala. discutam aici strict de lucruri facute cu o investitie minima si care sa rivalizeze cu ce fac altii cu scule de multi bani ale caror principal avantaj este viteza marita de lucru. nici macar nu ai comparat 600 Hz cu 604 Hz pe urechea ta - ca doar la tensiunile astea vei face centrarea radiala daca ai avea acele minime cunostinte legat de algoritm. dar nu ai. se poate percepe de catre "urechea umana" ca e o diferenta asa incat sa poti spune ca iti iese o eroare de pana in 1kgf. ai luat din ce am scris eu aminte incat sa poti deduce aplicand acele principii pe care pretinzi ca le stapanesti (modul elastic, 179 GPa, nu 206 GPa cat este cu spitele absolut moi) ca 1kgf corespunde unei alungiri elastice a spitei cu 6 microni (la spita de 1.8mm)??? daca masuratoarea abaterii radiale sau daca precizia centrarii cat mai aproape de zero nu prea se apropie decat cu mare greutate de dublul acestei valori de 6 microni atunci de ce ma tot freci la cap cu nevoia ta de a masura precis de catre tine care te pretinzi uman dar si neinteresat sa pui in practica vreodata aceste cunostinte/metode? nu mai bine m-ai fi intrebat de metode as propune eu pentru a fi masurata abaterea radiala cu exactitate? am spus-o deja si o spun din nou: abaterea radiala e mai precisa in primul rand daca o faci pe interiorul jantei si nu la buza anvelopei in primul rand pentru ca e suprafata neafectata de busituri etc. in al doilea rand poti folosi tertipuri gen amplificare precum o nivela laser si deci mai trebe sa cumperi (nu costa mai mult decat o cheie de spite daca nimeresti la vreun lidl etc.) si e mai raspandita poate decat o cheie de spite de calitate. si deci poti si sa imprumuti o scula de-asta si sa chemi vreun prieten care sa miste roata cate o spita o data si tu sa masori pe perete ce poate fi observat si asta preferabil nu cand urla lupii la luna. sau poti sa pui un zip tie si sa rabzi sa centrezi radial folosind un zip tie pe seat stay pe care il pozitionezi cu chiu cu vai schimband chiar si presiunea in anvelopa incat sa cauti sa o centrezi radial cat mai bine ca dupa aia sa masori doar tensiunea in spite incat sa stii de unde trebe sa mai infiletezi si de unde sa desfiletezi si cu cat. am solutii, tu ai doar sa protestezi fara a fi catusi de putin interesat de aspectul practic. ai un pretin in cluj, ramai cu el. ce mai discuti daca nu ai nevoie sa te descurci cu soricei? nu cumva ai o atitudine de a cauta sa dovedesti ca ai dreptate cand nu ai si refuzi sa retractezi enormitatile pe care le-ai scos pana acum? ma intereseaza mai putin sa imi spui ca as fi eu sensibil, ma intereseaza sa retractezi cifrele scoase din burta, exagerarile repetate si aprecierile principiale care sunt vai si amar. daca eu stiu probabil mult mai multe decat pretinu tau din cluj matale o sa ii vinzi aceste ponturi fara sa aduci nici cea mai mica multumire pentru informatiile culese si date moca. le dau moca in primul rand pentru ca socotesc ca e de preferat sa le aiba mai degraba poporul decat mai tarziu si in al doilea rand pentru ca la ce colcaie in societatea asta stiu clar ca nu poti sa vinzi pielea ursului din padure, daca nu te cunoaste lumea. si ma enervez deci cu atat mai mult cu cat matale esti bogatan si o tii mai departe pe marsul ca solutia de roti de fabrica e foarte buna. sa va ia naiba pe toti astia care iesiti cu bicicletele incat sa faceti parada. sa va ia pe voi naiba toti cei care avansati ca gastele dogma ca trebe salata mare de pinioane la roata pe spate. macar jobst brandt avea onestitatea sa spuna ca lui nu ii trebe asa ceva si ca tensiometrul sau e un instrument de care nu prea are el mare nevoie ci altii care au sensibilitate scazuta dar si salata mare de pinioane. fix de la asta mi-a sarit mie mustarul, cand mi-a trantit VladXC acu vreun cincinal cum ca mie imi trebe neaparat salata de 9+ pinioane si ca nu am ce cauta cu recomandari gen Hope Pro SS. or fi si proaste alea. hai ca m-am saturat de partidul ursilor care tin unul cu altul si merg pe solidaritatea asta a snobismului. sell it by zealot in cel mai fericit caz. worse case scenario: vested interests din partea voastra si (auto)publicitate ascunsa, disimulata. eu macar am spus ca nu am nimic de vanzare, am leafa mea si lucrez in cu tot alt domeniu. altceva chiar nu ai de-a face? esti cumva un bun samaritean si esti pus pe aici sa vrei sa ajuti din bonomie pe cineva sau vrei sa ii faci reclama prietenului tau din cluj VladXC al carui stil de conversatie m-a scarbit de mi-am luat pauza de un cincinal pe acest forum ca tot eu am fost scos de troll? zici de aia din franta ca cer multi bani pentru un rahat in contextul in care precizezi ca in cluj stii tu pe cineva care face lucruri bune dar fara sa dai niste parametri in cifre. bag de seama ca intr-un stil cat mai disimulat esti pus pe discreditarea mea. hai pa. nu mai turna aberatii cum ca are "urechea umana" eroare de 6% cand orice copil poate sa acordeze o chitara cu o precizie uimitoare. nu ai nevoie de facultate ca sa compari un sunet cu altul si sa poti acorda o chitara. nici macar nu ai incercat pe generatorul de ton sa scoti 600, 604 Hz sau sa vezi cat ar fi pentru acea valoare scoasa din burta cat corespunde ca salt de la 600 Hz. vezi de compara 600 Hz si 617 ca e o diferenta enorma si vei putea discerne si mult mai mult atunci cand iei ca etalon sunetul pe care il ceri pe o frecventa sau alta... si abia apoi mai vorbeste dupa. care eroare cumulata? vezi ca ti-am dat intre timp calculat care este scurtarea in diametrul spitei printr-un delta tension de 147 Newtons (ca pentru +10% diferenta in tensiune, de la 150 la 165 sau de la 135 la 150, cum vrei sa o iei). vei vedea deci ca e neglijabila acea eroare si nu ai ce erori sa mai cumulezi. pentru ca am stabilit de la inceput ca toata treaba presupune uniformitate in spitele ca doar asa se intampla in majoritatea cazurilor. ce scria sheldon e cu vested interest - tensiometrul brevetat de pretenarul sau jobst si impins la vanzare printr-o publicitate asumata deci. si inca nu ai remarcat perla cu pudra de talc pe care ei o prezentau drept inutila. cam asta e nivelul lu alde sheldon, defunct acum. nu ma lua pe mine cu astfel de citatii ca sunt satul de astfel de argumente puerile. am scormonit si ti-am gasit Easton prezentand metoda acustica drept suficient de buna. daca nu era suficient de buna ar fi riscat ei sa poata fi contrazisi de cineva? imediat le-ar fi servit un proces ca sa dovedeasca cutare sau cutare cum ca angajatii lor nu vor putea sa citeasca diferentele de tensiune relativa cu precizia unui tensiometru mecanic. Easton prin acel mic filmulet iti servesc un amanunt pe care daca nu il stii si il pastrezi de il discuti dupe aia cu altii le creste lor audienta, notorietatea. si nu s-ar face de ras prezentand metoda acustica drept simpla si eficienta daca nu ar fi asa. atat doar ca pentru cineva care nu are experienta o metoda mai sigura dar care consuma mai mult timp este cea sugerata de mine si e potrivita mai ales cuiva care nu are prea mare curaj sa se apuuce de lucru ca nu a aflat inca de formula tensiune - frecventa, densitate, diametru, lungime. inca. si nici nu stie ca are la indemana pe net un generator cat sa ii fie deci mura in gura aceste instrumente date. ce ii mai lipseste? bunul simt la tine, asta lipseste. te dai olimpic dar ori nu te duce capul ori esti pe dinafara cu cartea si ai ramas de te-ai ancorat de modulul elastic ca ar fi diferit intre aliaje si ti-am spus ca nu e - doar ca nu mi-am dat seama ca vorbeam despre aliajele de inox si deci se subintelege chestiunea asta asa cum se subintelegea ca poa sa existe diferente de grosime intre Sapim si DT Swiss sa zicem dar nu la produsul facut de aceeasi scula care le formeaza spitele. ia de colea apreciere pentru un tensiometru pus la vanzare si comparatie cu park tools: I bought this thinking it would cheaply replace my park tension meter after it's spring broke. I found that this was a poor decision. The gauge does not have enough definition in its readings - for a cx-ray spoke, the needle travels 1mm between 89 and 99 kgf . By comparison, the park tools version has 3mm travel between 91 and 100kgf. While it might get you out of trouble if you had one on hand, it doesn't have the acuity that I think is needed to build a good wheel. I wish I had spend a bit more and bought another park tools version (which I then had to do). deci tensiometrul park tools misca 0.3mm pentru 1kgf. cat de precisa va fi urechea mea? oare cam la fel daca pretind ca remarc o diferenta de la 600 la 604 Hz? iar in definitiv am spus de la inceput: degeaba ai scule daca nu stii sa le folosesti. si am mai precizat ca trebe corelata abaterea tensiunii cu ceea ce e numit radial runout. daca ai fi carcotit cu privire la masuratoarea radiala in microni sau altfel spus plafonarea la banda de scotch care are 25 microni - cam cat au precizia standu-urile profesionale dar care nu vor fi folosite nici alea cu cap, nu mai zic ca costa vreo 1000 euro... daca puneai problema asta atunci as fi avut mai mult de scris si te-ai fi bucurat ca ma poti acuza ca poluez mai multe pagini pe ecran. amice, daca nu te intereseaza practic chestiile astea si mai vii cu noi si noi intrebari... ai proasta crestere. tu esti troll pentru ca pretinzi ca trebe sa iti raspund la obiectii dupa ce ti-am aratat punctual ca sunt aberante. nu una sau doua. eu pariez pe varianta ca o sa ma pis pe el de forum si de trolli care zic de altii ca ar fi trolli. "with the intent of provoking readers into displaying emotional responses[2] and normalizing tangential discussion,[3] whether for the troll's amusement or a specific gain." nu eu am pus asemenea smiley faces, you troll, you prick. nu eu am scos din burta cifre pe care nu le-as putea demonstra in nici un fel. nu eu m-am apucat sa fac pe moderatorul intr-o discutie care apartine de domeniu tehnic fara a veni cu informatii care sa cuprinda evident noutati. dar matale o sa pretinzi otherwise. ramaneti in mocirla voastra si impingeti aceleasi dogme pe care le impingeti. am dat si linc de la Easton, am dat si calcul pentru a arata cu cat scade in diametru spita la o crestere sau scadere cu 147 Newtons. tu o tii pe smechereala si de dai destept si relaxat. ad hominem. singurele argumente care au functionat au fost ad hominem. si stii de ce asta? pentru ca doar daca eram un troll ca tine as fi fost invulnerabil. solutia e sa ies din cercul vostru stramt si sa uit complet de acest forum populat de personaje ca dumneata si la care nu ai optiunea de a da ignore la mesajele pe care le dau utilizatori ce isi aroga rol de moderator fara a fi asa ceva in mod oficial. si stii care e chestia cea mai enervanta? ca arunci doua-trei randuri cu un smiley si pui pariu ca o iau eu razna. eu pun pariu pe varianta 1. am dat cifre dar tu le ignori. in continuare. nu retractezi. nici macar nu spui ca ti-a scapat un paragraf pt ca ai fi citit... in diagonala. e clar. tot eu sunt troll-ul ca daca ma retrag inca un cincinal, tot eu se cheama ca sunt troll, daca unii arunca argumente aberante dupa care mai recurg si la atacuri ad hominem... pretind ca nu le-as fi raspuns la argumentele aberante dupa ce au aruncat o sumedenie si am raspuns de m-am plictisit. bleah.
  12. Nope. Astept raspunsul lui la intrebarea mea de aici Are 3 posibilitati: - sa-mi zica cifrele si sa se contrazica singur - sa se piarda in betia lui de cuvinte, atunci ii troll - sa se faca ca ploua, atunci ii tot troll, doar ca-l duce capul. (eu pariez pe varianta 3 )
  13. ... hai sa zicem ca the burden of proof is on me... e o practica uzuala sa fie citita auditiv in sens de estimare rapida pentru cineva cu urechea formata.. si se poate deci prin formula de calcul de am precizat-o mai devreme sa ai certitudinea unor cifre pe care le poti pune eventual pe hartie. prin estimare auditiva fara a mai recurge a formula Hz - kgf se face treaba asta la case foarte mari, folosind doza pick-up si casti pe langa truing stand - e vorba de roti care au spitele sa nu prea faca contact unele cu altele. in acest din urma caz... poate fi mai dificil si sa dureze deci mai mult timp cand ai roti clasice adica in x3 etc. caz in care estompezi spita intretaiata, le ciupesti pe rand, se gasesc artificii pentru a discerne care din cele doua spite suna mai sus si care suna mai jos cand diferenta este foarte foarte mica intre acele doua spite. Easton!: in video-ul de mai sus se poate ilustra clar: a inspecta tensiunea in spite cu precizie mare e de folos la un singur lucru: pentru a inspecta variatia (uniformitatea) in tensiune. tensiunea medie finala nu prea mai are asa mare importanta ca e 135kgf si nu 134kgf sau 133kgf. si am nimerit de am aflat urmatoarele: https://www.engineeringtoolbox.com/poissons-ratio-d_1224.html Stainless Steel 18-80.305 https://www.omnicalculator.com/physics/Poissons-ratio calculat Axial strain pentru urmatoarele: spoke thickness: 1.8mm; delta tension: 147 Newtons (15kgf) introdus deci (restul se completeaza automat): Modulus of elasticity: 179 GPa Poisson's ratio: 0.305 Axial strain: 0.003227 --- rezultat: Transverse Strain 0.0000984235 vezi ce inseamna asta in ce priveste acea eroare, suficient de neglijabila? de care tineai mortis ca va contribui la estimarea ta de 10% scoasa din burta si cu incapatanarea de a cauta cat mai multe noade in papura nefiind absolut interesat sa ajungi sa folosesti candva aceste cunostinte/algoritmi la care sa aduci sau nu ceva improvizatii, impartasite sau nu cu restul la bobor. nu te pricepi la tehnica, te pricepi doar si doar la trolling. ai luat la socoteala ca erorile in masuratoarea abaterii radiale sunt mult mai greu de masurat/detectat? macar daca ai fi spus "ok, poti sa scrii care e algoritmul de la cap la coada ca pentru o janta noua sau ca pentru o roata busita ce trebe indreptata?" dar tu nu, tu trebe sa ataci principial iar eu sa fiu acuzat ca polueaza daca da raspuns la intrebarile puse de tine fix pe acest thread. curat murdar. daca esti fost olimpic la mate fizica atunci cu siguranta vei putea verifica acest calcul de mai sus cautand fie formulele pentru "Poisson's ratio" sau recurgand poate la alt calculator online etc. ne vom putea ignora reciproc cu succes pana in vecii vecilor amin. azi chiar e ultima zi si imi mai iau o pauza de un cincinal de la acest minunat forum care repet... nu ma va mai interesa sa frunzaresc prin el decat pentru comenzi magazine online. macar de atat lucru e bun. pana una alta discutia asta se afla in cadrul sectiunii: TEHNICĂ Piese si Componente Roti - Jante, Butuci, Spite Recomandari spitare roata noua hai sa ii zicem si lu zavaidoc "tu de ce nu ai pus, mosule, numele thread-ului "recomandari servicii roti"? cum ar fi sa ne luam de greselile lui ortografice si de lizibilitate? cum ar fi sa trantesc eu o intrebare si ulterior poate un preten sa sugereze o recomandare pentru pretinu comun... daca foloseste careva forumul pe post de mica publicate mascata nimeni nu se ofenseaza, nu? eu nu am facut nicio publicitate nimanui, am venit doar sa arunc ceva sfaturi cat se poate de utile. iar initiatorul thread-ului nu a apucat inca sa se pronunte si sa spuna "alo, tinere cu probleme existentiale, eu am bani de dat, nu mi-a intrat portofelul la apa; ma intereseaza strict sa aflu cine face servicii de calitate, nicidecum sa invat sa le evaluez mai bine sau sa stiu cum sa ma exprim cand ma invoiesc pe o lucrare si nu cochetez defel cu spitatul, centratul, indreptatul rotilor, mi se pare o lucrare mult prea murdara si nu ma cobor la asa ceva, las treburile astea pe mana vidanjorilor. gen".
  14. majikstone

    Cand am vorbit de o eroare de 10%, era vorba de o eroare cumulata. Un sfert de ton (adica jumatate de semiton) intre doua frecvente inseamna o eroare de aproximativ 3%. Calculata logaritmic, 2^(1/24). Pentru o ureche umana neantrenata (sau, in alti termeni, pentru cineva care nu are ureche muzicala), o eroare de un sfert de ton e mai mult decat realista. Tinand cont ca tensiunea in spite depinde de patratul frecventei, doar din cauza erorii de masura a frecventelor de catre urechea umana vei avea o eroare de pana la 6%, daca nu mai mult in functie de cat de afon e cel care face asta. Altfel, sunt programe (sau aparate) de analiza frecventiala care iti vor extrage frecventele fundamentale dintr-un sample audio, similare cu cele pentru acordarea instrumentelor muzicale. Alea nu gresesc. Dar cum tu ai vorbit de utilizarea unui generator de semnal ca referinta si de folosirea urechii pe post de instrument de masura, o sa joc cu cartile pe care le-ai pus tu pe masa. Altfel, daca e sa discutam de spitele butted, mai intervine o problema: din cauza ca nu au sectiune constanta, nici densitatea lor liniara nu e constanta. Daca luam o spita cu capete de 2.0 mm si centrul de 1.6 mm (model putin exagerat, dar exista cel putin un model de spite cu 2.0/1.6/1.8), densitatea liniara a zonei mediane va fi cu 20% mai mica decat a extremitatilor. Deci, daca o modelam teoretic ca o tija de 1.6 mm diametru, vom obtine la aceeasi frecventa de rezonanta masurata o tensiune cu 20% mai mica decat daca o modelam teoretic ca o tija de 2.0 mm diametru, asta in timp ce tensiunea reala, masurabila cu tensiometrul, va fi undeva intre cele doua valori, probabil mai aproape de cea corespunzatoare modelului de 1.6 mm. In concluzie, si de aici mai apar cateva procente de eroare, in functie de forma spitei. Hai sa nu fie 20% cat e diferenta intre cele doua valori extreme, dar macar vreo 5% tot sa fie acolo. Probabil ca daca ai folosi un software / aparat care sa faca analiza spectrala a intregii benzi de frecvente, ai putea sa reduci semnificativ eroarea si in cazul asta. Apoi, revenind la intinderea materialului, am luat o hartie si un pix si am facut calculele. Cu cifre concrete, o tija metalica de 280mm lungime si 1.5 mm grosime intinsa cu o forta de 1400 N se va alungi cu 1.15 mm daca are un modul Young de 193 GPa (aliaj de inox Grade 316), respectiv cu 1.08 mm daca are un modul Young de 204 GPa (aliaj de inox 17-7 PH). Constantele sunt extrase din tabelul asta. Procentual, inseamna o diferenta de 0.03% intre densitatile liniare finale ale celor doua spite (asta presupunand ca alungirea initiala a fost luata in calcul), deci una comparabila de masura a tensiunii la frecvente egale. De acord, eroarea asta de masura e semnificativ mai mica decat cea indusa de eroarea de estimare a frecventei, cel putin daca e sa ignoram orice deformari plastice. Deci da, am exagerat magnitudinea impactului pe care il are alungirea diferita data de modulul lui Young variabil, o diferenta de 5% intre doua module de elasticitate ale doua aliaje de inox diferite avand un impact de sub 0.05% asupra tensiunilor estimate pe baza aceleiasi frecvente. Imi asum asta aici, cu subiect si predicat. Dar eroarea data, in parte, de capacitatea de a estima cu ajutorul urechii umane frecventa unor sunete, cat si de faptul ca modelul ala se aplica unor tije cu grosime constanta, ceea ce majoritatea spitelor din ziua de azi nu mai sunt (ma refer la cele cu grosime variabila, folosite cam in orice roti de doamne-ajuta), se aduna lejer la o valoare undeva in intervalul de 5-10%. Daca folosesti software sau aparatura de analiza frecventiala, deci nu te bazezi pe capacitatea urechii umane de a discerne frecvente, lucrurile stau cu totul altfel. Dar cum spuneam, joc cartile pe care le-ai pus tu cu mana ta pe masa.
  15. Damn, that escalated quickly. Informatiile expuse sunt utile in cazul unei echipe sportive, dar pentru amatori mi se par overkill. Desigur ca oricine poate invata sa construiasca niste roti si este o experienta interesanta ce imbina distractia cu frustrarea. deja ma gandesc la cat de putin documentat am fost cand mi-am construit primele roti acum 10 ani. Nu am construit inca roti la el, dar la cum l-am vazut ca lucreaza pe alte componente nu pot sa nu il recomand destul, la el duc tot ce nu pot sa intretin singur. Pe Razvan il gasesti pe facebook: Spite Trase.
  16. Last week
  17. nimeni nu e curios sa vada cu cat mai exact se subtiaza cele doua tije ca sa ajunga la o aproximare a erorii la aceasta metoda. nu compara metalul cu cauciucul care se subtiaza zdravan la alungire. daca tot vrei sa spui ca ai o eroare ori te abtii de la a o ghici ori o calculezi mai exact. nu ai calculat inca eroarea. ai scos-o din burta. principial sunt bagate in aceeasi oala toate aliajele inox: Austenitic steels (TP304, 310, 316, 321, 347) https://www.engineeringtoolbox.com/young-modulus-d_773.html mai ramane sa masori efectiv cu cat sunt subtiate. ca se si deplaseaza atomii intre ei, nu e ca la cauciuc sa se deformeze prin alungire si concomitent prin subtiere masiv. cimpari merele cu perele. esti stertodoct. pana nu demonstrezi unuia sau altuia cum ai calculat tu eroarea de 10% ramai cu eticheta asta: esti un necinstit sufleteste. cand vei retracta absolut toate enormitatile pe care le-ai scos in mod public ca argumente ostile la adresa mea abia apoi poti sa mi te mai adresezi fara sa imi starnesti sila. de fapt iti spun eu cum facem: eu ma retrag si imi impun sa nu ma mai uit pe forumul asta ca sa nu ma enervez. iar tu te faci ca ploua. ok? pa.
  18. majikstone

    Ai doua tije metalice A si B, ambele de aceeasi lungime si aceeasi grosime, una dintr-un aliaj cu modulul Ea si cealalta din alt aliaj cu modulul Eb. Ambele au, netensionate, aceeasi densitate liniara µ. Le tensionezi pe ambele cu o aceeasi tensiune T. Ambele se vor alungi, in functie de modulul lui Young aferent, iar din cauza alungirii densitatile liniare vor scadea (masa de material ramane constanta, dar lungimea tijelor a crescut). Din cauza ca au module Ea si Eb diferite, alungirea lor va fi diferita, iar densitatile lor liniare vor scadea in proportii diferite. Ceea ce inseamna ca tija A supusa tensionarii cu tensiunea T va avea o valoare µa mai mica decat cea initiala (µ) si diferita de cea a tijei B aflate in aceleasi conditii de tensiune. Deci, conform ecuatiei de mai sus, vei avea doua tije metalice cu aceeasi tensiune in ele, dar cu densitati liniare diferite, deci cu frecvente de rezonanta diferite. Ceea ce inseamna ca, analog, daca le tensionezi pe ambele pana ajung sa aiba aceeasi frecventa de rezonanta, tensiunea in ele va fi diferita din cauza modulului de elasticitate diferit. Si asta indiferent daca alungirea e elastica sau plastica. Pentru ca discutam strict de scaderea densitatii liniare a materialului in timp ce e tensionat, nu de ce se intampla cu structura lui interna, respectiv ce se intampla cu el dupa ce nu mai e tensionat. Diferenta va fi ca cele alungite plastic vor ramane alungite si dupa ce tensiunea la capete e eliminata, in timp ce cele alungite elastic vor reveni la dimensiunea initiala. Ceea ce e perfect valabil si pentru spitele double/triple butted, si in special cele de ~1.5 mm in zona mediana, care se alungesc chiar si elastic semnificativ mai mult decat suratele lor de 1.8 sau 2.00 mm. Altfel, chiar nu e nimeni curios sa afle tare multe despre dilemele tale existentiale sau despre modul in care vrei sa schimbi lumea si societatea.
  19. ma opresc si nu mai citesc mai departe ce mi-ai scris. o iei pe aratura rau de tot. de cand este defunctul sheldon brown o autoritate suprema? ai masurat cumva cu sublerul spitele sa vezi daca intr-adevar difera?... pe bune acum. eu chiar am masurat. vor diferi ca grosime dupa ce le-ai torsionat PLASTIC. altfel NU. daca au iesit din fabrica sunt TOATE la fel. punct. deci ai o variatie in grosimea spitelor fix pentru ca un netot le-a deformat plastic fara sa previna acest fenomen cand a infiletat niplurile dand in gol. clar? e la mintea cocosului. e la mintea cocosului ca trebe sa ai in vedere acest lucru si ca beleaua asta e valabila DOAR la spitele muncite de altcineva, mai ales la nipluri de aluminiu nelubrifiate corespunzator (oricum iese un semirahat chiar si asa), frecarile inerente si spite subtiri. iar - in cotinuare - te legi de modulul young. nu renunti. la ce folos?... pe bune acum. cu ce ne ajuta pe noi ca exista diferente de... cat? de ce nu cauti matale mai bine "strain stress curve" ca ai variatie mai mare de la o plaja la alta in stres tensional decat intre aliaje? ai stat macar sa analizezi informatia ca strain-stress curve poa sa insemne o estimare a modulului young pe o anumita plaja si ca de acilea ai diferente intre aliaje?... ai priceput macar ca inoxurile au acelasi modul in linii mari la valorile de tensiune uzuale ale spitelor? ai digerat macar informatia ca nu ne ajuta sa facem calcule cu modulul elastic decat pentru a corela abaterea radiala cu variatia in tensiunea spitelor si absolut deloc in ce priveste citirea tensiunii in spite? care meserias pe care il cunosti dumneata foloseste in vreun fel modulul young? cu ce afecteaza modulul young strict citirea tensiunii in spite? ai venit matale cumva la o bere ca sa pipai si sa zici "da, domle, e cum spune gagiul". te duc daca vrei si la fostul propitar (licenta si aici) sa iti spuna si dumnealui dupa ce o vedea "nu as fi crezut sa iasa asa lucru cu rotile astea dupa ce am scapata de biciclont ca avea bube gramada si de-aia am vandut-o". abia apoi sa arunci cu piatra in balta... cand vei spune mea culpa si pentru enormitatile pe care le arunci si nu doar pentru ca ti-am atras atentia ca aduci un aport de piatra la rinichi unuia ca mine care are nervii la pamant? sunt absolut satul sa tina cineva cu ursu si sa imi dea la gioale pentru ca vrea sa iasa deasupra neaparat in lipsa temelor bine facute cum e poate cazul meu. scoti una dupa alta enormitati iar eu oi fi acum obligat sa iti raspund punctual la toate enormitatile? NU! PA! hai, pa la toata lumea. chiar m-am sictirit. nu am nici buton de ignore. iar vreun moderator tot la mine va gasi vina. stainless steel: 316 304 vezi care e modulul elastic la unul si la celalalt. si educa-te si vezi ca ai o fluctuatie mult mai mare in cadrul aceluiasi aliaj la plaje diferite in tensiune decat intre aliaje. dar o tii tot inainte. de la ce am plecat cand ai pomenit dumneata de modulul elastic si ai aratat ca stii ca ii mai spune si Young?... te citez: ""Mai adauga la asta faptul ca nu ai cum sa stii exact din ce aliaj sunt facute spitele pe care le-ai cumparat (deci modulul lui Young il vei aproxima cu anumite marje de eroare). Deci nu e exclus sa ai erori de masura de +- 10% folosind metoda respectiva"" cu ce afecteaza modulul young citirea tensiunii in spita???? enerveaza pe un om si ai castigat dezbaterea. grabeste-te sa scrii enormitati dupa ce ai citit in diagonala una si alta. nu retrage nimic inapoi. halal. salut, la revedere, mi-a facut al dracu de multa placere sa imi interzic sa mai intru pe forumurile astea la care nu ai optiunea sa dai ignore la postarile celor care tin cu ursu.
  20. ontopic: nu exista meseriasi, exista doar muuulti clienti needucati care nu au cum sa stie cine e si cine nu e meserias. si care refuza sa accepte ca pot sa afle cum poa sa stabileasca criteriile de evaluare si altfel decat prin statistica si observatii anecdotice. si mai exista un fenomen, cel al bâzei. jocul acela murdar cand toti se indeasa sa dea castane ca sa defuleze din propriile frustrari dupa ce arunca un prim ignorant cu piatra ca sa nu se mai simta prost cand poa sa se creada destept ca doar are olimpiade la activ. lasati meseriasului ce-ai al meseriasului, nu care cumva sa indrazniti sa spuneti ca in cateva ore ar putea cineva sa va serveasca mura in gura toata stiinta de care are nevoie un meserias incat sa mai ramana de invatat doar... reflexele. si perpetuati acest ciclu ca meseriasii de doi lei sa primeasca frecvent cate 30-50 lei pentru lucrari facute in viteza si prost asa incat sa cheltuiti putini bani dar mult prea frecvent... cunoasteti pe cineva care sa fi intrebuintat niste roti de 32 spite mai bine de 10 ani ca pentru 5000-20000 km pe an fara sa se descentreze absolut deloc rotile desi le-a muncit nefiind un individ firav incat doar prin faptul ca ca s-a dus suprafata de franare sa fie pa rotile? daca ati intalnit asemenea specii ati aflat cumva la ce tensiuni erau formate rotile? nu mai astept raspuns la aceste intrebari, cred ca ar fi mai indicat sa ma retrag inapoi intr-o hibernare totala si sa nu mai urmaresc decat sectiunea comenzi magazine online. adio umanitate, a disparut. justitiari care imi reproseaza mie ca nu as respecta anumite reguli pe care ei insisi nu le respecta. ce ii trebea lu zaivadoc atatea raspunsuri offtopic? eu macar am raspuns pe subiectul spite, calitate, montaj, lucrare. am spus si ca nu e meseriasi, ca sunt la tot pasul sfertodocti. cunosc personal pe cineva caruia i s-a lucrat la niste jante impecabile, noi, DT Swiss de nu au tinut la ceva topaiala, anume sarit cu bicla in sus si aterizat pe cele doua roti. iar eu avem 64 kg la acea vreme (ca si acum) iar aterizarea era fix verticala. acel nepriceputeanu a dat la fostul Kero bike shop de langa fostul dioda. acum, ca a defunctat bodega pot sa fiu impacat ca nu fac reclama negativa cuiva care sa se ia de mine ca i-am alungat clientii. adio, umanitate, salut, tractoare! nu a mai ramas nicio speranta. nimeni nu poa sa creada ca poa sa masoare folosind o banda scotch pe post de etalon de 0.025mm (probat cu sublerul, in straturi). iar urechea umana nu prea mai e umana, s-a dezumanizat complet. ce sa mai tone generator... sigur nu merge. sigur! ce sa mai corelezi abaterea radiala cu tensiunea in spite... asta numai un licentiat la sorbona sau cineva care sa aiba harul mirungerii o poate face. sa exageram oleaca, ca pentru un marche funebre... o boceala pentru nivelul de educatie dar si pentru aceasta plafonare. trist, dar adevarat. abtinere totala de la toate thread-urile, va pup, enoriasi. ramaneti cu bine. citez: --- Salut. Nu am gasit un topic, existent asa ca intreb aici. Am de spitat doua roti noi pentru MTB, 26". Puteti recomanda un meserias/ bikeshop care sa faca treaba buna, eventual cu care ati avut experiente placute? Ma intereseaza sa fie si atent cu piesele (fara zgarieturi). Mersi frumos. pa! --- nici eu nu mi-am gasit thread-ul de discutie cu note existentialiste si deprecativ fata de "the snob effect" asa ca am raspuns unui habarnist cu intentia sa il ajut sa nu mai fie habarnist si am socotit ca s-or mai gasi si altii sa le fie de folos ceva informatii de le-am acumulat io in urma unor trude indelungate. nu are nicio vina omu ca nu are fluenta mea in engleza si niste minime cunostinte de la care sa inceapa incat sa se autoeduce folosind google ca motor de cautare. -buna ziua, stiti pe undeva vreo farmacie de recomandat in zona? -e totul numai prapad, hai sa te invat sa prinzi dumneata peste si sa nu mai cumperi peste stricat la suprapret! ... la care terte persoane: -domle, esti cam nesimtit. omul te-a intrebat unde e pe aci marmacie si tu faci publicitate negativa la toate marmaciile pe motiv de pretinsa coruptie in societate, nu are nevoie sa faca economii omul asta ci trebe sa isi cheltuiasca banii ca doar trebe si economia sa mearga inainte, nu vezi ca vrea sa cheltuiasca banii la o pravalie cu acte si ca vrea sa ii dea pe ceva de calitate si nu pe informatiile tale dubioase? nu ti-e rusine cu metoda ta pe care o dai moca? pai daca era asa de buna mai era moca? dar cum de iti permiti?!... a aruncat omul o intrebare, a disparut in ceata... i s-au dat sumedenie de raspunsuri cu lux de amanunte dar ca de obicei, se gasesc multi care sa protesteze ca "metoda mea" (poate ca e si metoda altora care nu se agita prea mult sa o impartaseasca) nu o sa mearga din cauza la modul elastic si ca nu poate urechea umana sa sezizeze asa usor diferentele sub un semiton. nici macar cu un generator de tonuri dat mura in gura... ata ete. ursul a castigat inca o data. ursul va castiga intotdeauna ca de-aia e urs. si de-aia tin toti cu ursul, ca nu e misto sa tii altfel decat cu castigatorul traditional. imi retrag disponibilitatea la o bere servita cu rotile la vedere ca discutii amicale nu poa sa iegziste, toti sunt captivati emotional de urs.
  21. majikstone

    Am scris negru pe alb (pornind de la niste cifre concrete) ca intre diferitele aliaje de inox exista diferente de 5.6% intre diferitele valori ale modulului lui Young, tu sustii in continuare ca sunt "infinitezimale". Altfel, iti dau dreptate, intre atatea fire narative am incurcat niste notiuni cand am vorbit despre modulul lui Young. Ce intervine, si mai ales la spitele cu grosime variabile (double/triple butted), e variatia densitatii liniare a spitei (acel coeficient μ din ecuatia de mai sus) pe masura ce e tensionata, respectiv punctul de la care deformarea ei nu mai e elastica. Asta depinde atat de proprietatile materialului (modulul lui Young), cat si de grosimea variabila a spitei, care daca e double/triple butted se va alungi mai tare in zona mediana si mai putin pe capete. Asta va face ca densitatea liniara a materialului (μ) sa scada pe masura ce cresti tensiunea in spita si pe masura ce se alungeste, si in proportii diferite in functie de tipul de spita si de tipul de aliaj, si neuniform pe toata lungimea ei. Asta va insemna ca intre tensiunea pe care te astepti tu sa o obtii teoretic la o frecventa masurata data si o densitate liniara a materialului netensionat data va fi diferita de cea reala. Mai mult, la spitele triple butted cu grosime de 1.5-1.6 mm a zonei mediane, am intalnit (in mediul online) situatii in care din cauza ca tensiunea in spite nu a fost crescuta gradual, unele spite s-au alungit semnificativ mai mult decat altele, pana la punctul la care ajungeau sa penetreze capatul niplului chiar daca lungimea lor a fost calculata corect. Poti citi aici ce spune Sheldon Brown despre subiectul asta. Si el propune solutia ta ca alternativa mai rapida si usoara la utilizarea tensiometrelor, dar, printre altele, putem afla ca: No spokes are perfectly uniform, and no rim approaches perfect roundness without some coaxing from the spokes, so there will always be some slight variation in pitch between spokes. plus In a new wheel with a good, lightweight rim, it should not vary from the optimum pitch by more than a musical semitone or two up or down. In concluzie, diferente perceptibile de frecventa intre sunetele emise de spite sunt perfect acceptabile, in anumite marje. Ceea ce inseamna ca si tensiunea in spite poate sa varieze, in anumite marje. Dar la fel de bine va varia si diferenta intre tensiunea pe care ai estimat-o tu prin metoda acustica fata de cea masurata concret cu un tensiometru. Acustic, marja de eroare acceptabila e de 1-2 semitonuri, ceea ce corespunde unei diferente de frecventa de pana in 10%, care coincide foarte bine si cu diferentele dintre tensiunea reala in spite si cea estimata pe baza frecventei. Ceea ce inseamna doua lucruri: ca intr-adevar, se poate construi un set rezonabil de roti si prin metoda acustica, dar si ca destule seturi de roti cumparate actualmente din magazine sunt perfect conforme cu criteriile acustice de analiza a tensiunii in spite. Cu privire la alte dileme existentiale, cu ce ma ocup, ce echipa de fotbal favorita am (hint: nu e Dinamo), cat de francez sunt, poti sa imi scrii mesaje private, nu e nevoie sa poluam intregul forum in acest scop. Imi cer scuze ca te-am luat mai tare decat era cazul, dar repet, dincolo de validitatea, volumul si importanta informatiilor prezentate de tine aici, era mult mai util pentru toata lumea daca creai un topic dedicat in acest scop. Tu vrei sa faci educatie unor oameni care nu vor decat niste raspunsuri simple si la obiect la intrebarile pe care le pun. Si, daca tot ai adus subiectul gramatical in discutie, n-ar strica sa iti formatezi ceva mai lizibil postarile si sa nu eziti sa folosesti si majuscule la inceputul frazelor. Vor face continutul mult mai lizibil si sansele ca cineva sa iti citeasca postarile doar in diagonala mult mai mici. Numai bine
  22. parca vorbeam despre aliajele de inox... poti sa cauti mai exact care e aliajul la sapim sau dt swiss si sa verifici ca e cam standard. nu spuneam de toate aliajele si mai spuneam si ca difera infinitezimal la astea de inox. ata ete. citesti in diagonala. diferentele de la niste spite inox la altele tin in primul rand de ecruisare si nu cine stie ce in privinta aliajului. cauta sa afli ce e aia ecruisare ca esti oleaca francez acum. vei afla poate si ca curba strain-stress va fi alta potrivit gradului de ecruisare dar... tot cam la 179 GPa estimare ne limitam. ai verificat cumva cifrele .05mm cu 5% la 190mm lungime si 1.8mm grosime spite?... pt 145 kgf zic. ca estimare. oricum, tin sa te asigur ca abaterea radiala nu prea poate fi citita la nivel de cativa microni ci de regula cam pana la 25 microni e marja - sa ii zicem de eroare. si tot nu mi-ai dat credit cand ti-am atras atentia ca se pune problema nu la tensiuni modeste ci modul young la o diferenta de tensiune de x kgf de la 120 la 130 sau de la 150 la 160 etc. asa incat sa il socotesti ca fiind 179 GPa. si asta nu in ce priveste citirea tensiunii spitei - unde ai ridicat problema, in context anapoda. nu stiu, tu cu ce te ocupi? tii cu ursul... sau cu dinamo? ma straduiesc sa nu cumva sa gresesc ortografic/gramatica ca poate oi fi si grammar nazi.
  23. majikstone

    Ba da, stimabile, modulul lui Young e variabil de la un aliaj de otel la altul. Conform acestui tabel, modulul lui Young al diferitelor aliaje de otel prezentate de ei variaza intre 190 si 210 GPa (10.5% diferenta). Daca discutam doar de oteluri inoxidabile, din care sunt facute in general spitele, in functie de aliaj valoarea variaza intre 193 si 204 GPa. Aia e o diferenta de 5.6%. Departe de a fi infinitezimala, cum sustineai tu mai sus. Stii cumva cum putem afla exact din ce aliaj de otel inoxitabil sunt fabricate spitele de pe partea stanga, respectiv dreapta, ale rotilor lui @freetools? Sunt identice, aparent, doar ca de fapt nu sunt.
  24. o mica rectificare... o abatere de +/-0.05mm corespunde unei variatii in tensiune de +/-5% pt o tensiune de 145kgf cu spite de 1.8mm. (179 GPa ca pt tensiuni ridicate si nu minime, 290mm spoke length) dar oricum... aproximarea era prezentata drept grosiera. asta ca sa nu imi mai dea castane olimpici care sa imi spuna ca metoda mea nu tine daca nu am tinut eu seama ca modulul Young ar fi diferit de la un aliaj la altul. ceea ce este o absoluta perla, n-as fi crezut sa primesc asemenea serve de la un olimpic la fizica. cu minime cautari de inainte afli ca "strain-stress curve" difera de la un aliaj la altul dar nu modulul elastic care are definitia clasica cat sa plece de la prezumtia ca pe solicitarea minima initiala ai nu o curba a deformarii ci o linie. si deci o constanta numita modul elastic. happy?
  25. majikstone

    Da, mea culpa, nu sunt moderator, dar din pacate pe forumul asta nu prea mai exista moderatori. Eu tot ce am facut a fost sa iti explic ca pe forumul asta exista niste reguli, pe care, de dragul utilizatorilor care vin, pun intrebari concrete si vor raspunsuri concrete la intrebarile pe care le-au pus, si nu la intrebarile tale existentiale, ar fi frumos sa le respecte toata lumea. Pana una alta, tu esti ala care m-a luat de sus, cu arogante fine cu privire la absentele mele la orele de matematica si fizica din liceu. Eu nu ti-am contestat nicaieri cunostintele tehnice, si chiar ai foarte multe daca discutam de constructia de roti si respect asta. Asa ca putin respect si din partea ta, da? Si dincolo de cat de inteligent sau cate cunostinte tehnice are cineva, forumul asta are niste reguli. Le poti consulta aici. Si dincolo de regulile forumului, mai exista si regulile de comunicare din viata de zi cu zi, care spun ca daca cineva pune o intrebare, e recomandat sa ii raspunzi la intrebarea pe care a pus-o. Sper ca, totusi, in viata de zi cu zi, cand oamenii te intreaba unde pot gasi o farmacie in apropierea strazii pe care locuiesti, nu le raspunzi cu texte extrase din tratatele de farmacologie clinica cu privire la metodele de fabricare, testare si punere pe piata ale medicamentelor pentru a le explica cum pot sa-si produca acasa paracetamol. Daca nu stii unde pot gasi o farmacie in apropiere, le spui ca nu stii, le urezi o zi buna, si iti vezi de viata ta. O seara faina sa ai!
  26. de ce spui ca in practica nu e valida? ai incercat cumva in aceasta seara si nu a iesit? daca nu ai citit in diagonala cum de esti asa de sigur ca nu va functiona treaba?... te contrazici sau te tii cu dintii de o concluzie. cu cerbicie chiar. iarta-mi exagerarea. daca spui ca "urechea umana" atunci te asigur ca nu e asa. poate cineva sa aiba o acuitate si altul sa fie surd. dar nu poti spune "urechea umana" asa incat sa ii bagi pe toti in patul lui procust. te-ai contrazis singur cand ai spus ca scirocco au maxim un semiton diferenta. asta inseamna - o repet acum - 12% diferenta pt ca 1.12 e patratul lui 1.059 care e 2 la puterea 1/12 (12 semitonuri la o dublare a frecventei). asta pentru matematicianul care te pretinzi ca mai esti. modulul young de fapt este cu diferente infinitezimale diferit de la un aliaj la altul. daca nu ma crezi poti sa te apuci si sa cauti sa vezi daca nu cumva am dreptate cand spun ca 179 MPa este modulul pentru spitele aflate in tensiune moderata si ridicata... si cam 206 GPa este modulul ca pentru spite moi. deci nu aliajul inoxului este sa ii dea materialului o alta curba strain/stress ci chestiunea asta. spitele ecruisate au toate aceeasi curba strain/stress daca vorbim despre tensiuni sub 1/2 din cat permit spitele - cam 1200 MPa este rezistenta aliajului inox cu care lucreaza tot poporul la ora actuala. modulul Young e de folos doar pentru cineva care sa vrea sa coreleze diferentele de tensiune cu abaterile radiale. am facut calculul si am concluzionat ca +/-0.05mm corespunde unei variatii in tensiune de +/-5% pentru tensiuni de 120-150kgf, asta bineinteles avand in vedere ca spitele au cam aceeasi lungime si putem neglija diferentele doar pentru a estima in linii mari pentru a prezenta niste cifre si totodata a prezenta niste principii cand ai spus ca voi avea eu erori de 10% ai scos din burta. in definitiv... daca nu crezi ma scoti la o bere cand vii in provincia numita bucuresti dumneata care vezi parisul in fiecare duminica poate. iar exagerez... in aceeasi nota in care exagerezi tu. exprimarea "un semiton" e completata de acel generator, pentru cei care nu au sensibilitate cat sa aprecieze daca e un semiton sau un ton intreg sau un pastrav. un semiton inseamna 1.059 factor in frecventa. nu trebe sa citesti nota muzicala ca oricum e in afara conventiei care are ca reper 440Hz etc. ai nevoie doar sa poti spune ca e o diferenta ca de un semiton. si daca nu ai nicio sensibilitate muzicala poti folosi generatorul cat sa compari. nu are decat sa incerce cutare si sa spuna: ba, pot sa citesc cu o precizie de 2-3 kgf iar altul sa citeasca cu o precizie de 1kgf pt o tensiune de 100kgf - cu cat e mai ridicata tensiunea cu atat e mai mica precizia pentru ca relatia e cu puterea a doua. scirocco alea poa sa vina din fabrica cu spoke wind-up asa incat sa se suceasca niste spite cand dau de primele socuri si sa scada stresul rezidual torsional. bineinteles ca nu ai reper, nu le-ai masurat de noi deci este irelevant. habar nu am cate spite au scirocco si la ce tensiune pleaca ele din fabrica. si nici nu ma intereseaza prea mult. pot insa sa iti spun ca daca abaterea radiala si axiala totala e sub 0.1mm ai niste roti facute cum trebe dar trebe sa socotesti ca nu sunt facute sa tina la socuri mari, oferta e adresata celor care au bani peste un anumit prag si care vor sa se dea cu cursiera purtand doar un portofel dupa ei. eventual sportivilor amatori de concursuri de-astea de club etc. spite putine, jante aero. initiatorul topicului nu isi propune scirocco. l-am citit, e de-asta mai bosorog decat mine - pardon de expresie - care vrea niste roti facute bine si la care sa nu aiba necaz ca sa mai cheltuiasca din nou si din nou sa fie facute reparatii. scirocco nu sunt roti de reparat, e cam greu sa le indrepti daca s-au deformat intre acele spite putine. janta e facuta incat sa nu fie cerc perfect inainte sa fie montate spitele ci are flat spots asa incat dupa ce ajung spitele sa fie in tensiune foarte ridicata abia atunci sa fie roata cerc perfect... ... iar initiatorul topicul-ului nu a cerut nici sa arbitrezi tu in numele sau raspunsurile mele pe care INCA NU le-a etichetat drept fara de vreun continut care sa il intereseze. ok? ce spui daca eu zic ca autorul topicului prezinta - repet - toate semnalmentele unui individ care macar pentru a diagnostica niste roti daca sunt facute bine va aprecia informatiile pe care le-am dat? ce spui daca eu zic ca el prezinta si semnalmentele ca e un om care sa nu fie neaparat lenes sa puna macar anual ceva substante pentru a completa diminuarea celor care poate au lipsit cu desavarsire de la bun inceput incat sa previna corodarea si deci fisurarea jantei sau blocarea niplurilor dupa 1-2 ani? ar fi mai indicat sa avem dialoguri de-astea gen cine a fost olimpic si cine nu in alta parte. astept un mesaj privat, ceva. eu am facut anii de liceu incat sa fie precum vacantele trimestrele iar vacantele sa imi fie calvar pentru a am fost nevoit de catre un tatane sa muncesc la camp. nu am fost asa nororos ca matale care esti de vita nobila si vezi parisul duminical. ai putea sa nu imi mai dai si dumneata la ficati prezentandu-te drept justitiar? nu imi e de ajuns ca am viata asta amara si ca vad demonii din oameni - licenta poetica - in fiecare zi? crede-ma... -habar nu ai in ce masura sunt eu sa pot spune cu mana pe inima ca in maxim 2 ore poate cineva sa invate sa faca o treaba impecabila chiar daca nu rapida in ce priveste lucrarea la roti?... -habar nu ai ce studii sociologice am eu si in ce masura cunosc "the snob effect", mai ales la biciclete. -habar nu ai cate biciclete mi-au fost furate - ca nu ies la plimbari cu bicicleta ci o folosesc ca alternativa la metrou etc. -habar nu ai ca roata cu janta TK 540 la care am pus nipluri brass de avea Proloc (o aberatie din fabrica KTM ca doar era branduita) inainte si spite DT Rev la care am ajuns cu 120kgf cu diferente foarte mici si centrata bec - o regret (ca furata) mai mult decat as fi avut scirocco si asta nu doar pentru ca era facuta de mine (prima) dintr-o mucificare de roata ce era inainte ci si pentru ca stiu foarte bine ca era mai buna - pentru mine cel putin - decat mizeria de scirocco - scuze de sinceritate, poate nu avem aceleasi gusturi, eu apreciez o roata cu janta de ~500g dar si lata pe interior, de 19mm, cu cele mai subtiri spite, si care sa ma scoata la pensie - in abstractie de suprafata de franare. dau moca niste ponturi ce pot fi de mare folos nu numai unui meserias dar si unui utilizator - chiar daca usor offtopic - si imi sariti in cap cum ca nu raspund pe subiect. macar daca erai moderator. dar faci pe justitiarul si te simti bine sa dai altora castane pe motiv ca esti olimpic si vezi parisul in fiecare duminica, spre deosebire de un sarantoc ca mine care nu are la activ olimpiade oficiale - care ma dezgusta pentru faptul ca ascunde faptul ca invatamantul scoate cativa performanti si in rest la greu dobitoci - care indranzeste sa spuna ca poa sa distinga intre 805 Hz si 808 Hz (diferenta de 1.15 kgf) in doua secunde si ca trebe sa se straduie oleaca sa distinga si mai mici diferente. si asta ca sa dau niste tensiuni extreme ca asa cum ai bine ai remarcat e vorba de proportionalitate cu patratul frecventei. dar oricum, tin sa te asigur ca practica e de a centra radial la tensiuni moderate din DS (drive side) cu spitele NDS la nivel zero... ca dupa aceea sa fie crescuta tensiunea si centrand lateral fara a mai atinge spitele DS decat eventual daca e vorba de o corectie pentru deformari torsionale (adica nefiind jantele noi). si oricum, reglajul nu radial nu ai nevoie sa il refaci cand ridici tensiunea treptat daca l-ai facut cum trebe la tensiuni moderate. si oricum precizia este de folos pentru a citi la tensiuni moderate abaterea radiala si a socoti dupa ce ai citit tensiunea in spite cat trebe sa corectezi dupa ce ai facut corelatia folosind modulul Young pe care il estimezi ca fiind de 179 GPa la aproximativ 100kgf. habar nu ai. te dai olimpic. bine ca stii sa te cotrazici spunand ca scirocco au un semiton diferenta dar "urechea umana" nu poate sa cutare sau cutare. si te mai dai si justitiar de protejezi pe alti snobi ca nu cumva sa iasa din cercul snobilor. multumesc, iubita mama a snobilor. parca mate-info era un profil mai anti snob, nu? parca la "uman" erau snobii grupati in cercuri stranse. tocmai ca e inflatie de meseriasi care te jecmanesc dar si de fraieri care nu stiu cu-m sa isi dea seama daca lucrarea e sau nu buna. am zis sa ajut pe unul sau pe altul cat sa nu mai fie fraieri. am gresit. (?) e ca in povestea cu nastratin hogea si cuptorul ajuns pe rotile. repet parafrazarea: "Nu am gasit un topic, existent asa ca intreb aici. " - asa ca raspund aici. nu raspund decat in fata micii adunari multinationale! - pentru cine are liceul cu mai mult de 20 ani in urma terminat.
  1. Load more activity
  • Newsletter

    Want to keep up to date with all our latest news and information?
    Sign Up