All Activity

This stream auto-updates     

  1. Past hour
  2. Warlock_sk

    In dorinta de a trece la pedale SPD, dupa ce am parcurs TOT topicul, am trecut la cautari si achizitii. Am gasit noi, la un pret foarte bun (olx), pedale Shimano XT 8020. Apoi dupa cateva incercari, am gasit la decathlon incaltaminte Shimano ST34, am probat modelul de dama, si am comandat o pereche ratacita prin tara: marimea 42,desi eu am incaltaminte 41. Am slabit pedalele, am incercat pe loc clipsarea si declipsarea si mi-am facut curaj. Am dat o tura scurta de 30minute prin parc, simuland situatii...si SUNT FOARTE INCANTAT! Va multumesc tuturor pentru experienta impartasita. Mentionez ca vin dupa aceste pedale, care au fost ca un lipici fata de cele venite cu bicicleta.
  3. Today
  4. csuporj

    Daca in oras sau intr-un sat cu 20000 de locuitori ocolesti un canal care-i cu 5 cm mai jos decat asfaltul, si te loveste una din multele masini care circula cu 90 km/h in oras, in statistica vei aparea ca singurul vinovat. Dar daca masina mergea cu 50 km/h, probabil putea evita accidentul grav, ca de obicei e grav cand 2 nu respecta regulile deodata. La fel daca cel din masina parcata pe marginea drumului iti deschide usa in fata, o ocolesti sa nu intri in ea, si te calca unul cu 90 km/h in oras.
  5. După trei ani alături de echipa Trek Segafredo, John Degenkolb semnează cu echipa belgiană Lotto Soudal pentru următoarele două sezoane, alăturându-se astfel lui Philippe Gilbert care ți-a anunțat și el transferul în urmă cu câteva zile. Discuțiile cu Lotto Soudal au arătat că există multe asemănări între obiectivele echipei și ale mele, a spus Degenkolb. […] Citește întreg articolul
  6. MLADEN

    Te pierzi in detalii. Ii vorba de roti de bicicleta, nu de "rocket science". Dar nah, daca chiar iti place teoria, zi-mi te rog, care-i rezistenta la rupere a niplurilor de haluminiu, la cele de alama, si respectiv rezistenta la rupere a unui niplu de aluminiu la care spita este infiletata pe intreaga lui lungime.
  7. majikstone

    De curiozitate, ai avut tu vreun contact cu meseriasii aia de pe afara, sau vorbesti din auzite? Ca eu am incercat cu disperare acum cativa ani sa gasesc un "meserias" din asta in zona Parisului care sa aiba aparat de masura al tensiunii in spite, si n-am gasit nici unul. In schimb 50 de euro pe centratul (nu spitatul, atentie) unei roti cereau destui dintre aia care n-aveau tensiometru sau care nici nu stiau despre ce vorbesc. Cei mai mari meseriasi, in schimb, erau aia care refuzau sa centreze roti care nu au fost cumparate din magazinul lor. Altfel, 50€ e cam tariful minim pe care il incaseaza un meserias de orice fel pentru o ora de munca. Pana una alta, in Cluj stiu la cine sa merg ca sa-mi construiesc si sa-mi centrez roti, in caz de nevoie. Si are si aparatura, si cunostinte tehnice, si preturi de bun simt. Nu stiu daca meseria a furat-o sau a invatat-o, dar conteaza prea putin.
  8. adipe

    si tipa asta de mai sus are probleme cu magnetii. prea multa ecruisare strica.
  9. un sfat prietenesc: ia-ti o cheie de spite, cauta sa ai spite subtiri pe partea opusa salatei de pinioane sau discului de frana fata. daca vrei o treaba buna care sa nu coste o avere trebe sa o faci singur. daca nu stii sa o faci singur atunci te vor tepui intr-un fel sau altul cutare sau cutare. ori cu treaba facuta eftin si prost, ori facuta scump si mediocru. daca ai creier si motivatie atunci poti sa inveti. mai e si varianta sa platesti "firma". meseriasii - si buni si nebuni - sunt scosi de pe piata de catre firme care vinde publicului imagine si calitate (mediocra) garantata la roti de mai multe sute de euroi. cu timpul DT swiss a exploatat aceasta lipsa de educatie ajungand sa vanda nu doar spite, butuci, jante, nipluri cat si roti cu totul dar la care e chin mare sa repari ce a facut prost din fabrica executantul la norma - nu mai sunt spite normale ci direct pull etc. un meserias bun nu poate fi evaluat intre clienti (greu sa isi castige reputatie) pentru ca clientii nu sunt obiectivi in ce priveste rezultatele obtinute in timp nu foarte scurt cu rotile facute bine bine iar daca unuia ii plesneste roata dupa cativa ani va da vina pe tensiunea prea mare in spite, nu pe lipsa lui de educatie si pe ambitia lui de a avea roti fff usoare cu spite cat mai putine si la care nici nu a inspectat daca cu timpul tensiunea a ajuns sa varieze la mult mai mult de un semiton diferenta (adica 1.059^2=~12% spoke tension variance, 12 semitonuri inseamna dublarea frecventei iar tensiunea e proportionala cu frecventa la patrat). mai ales clientii perpetueaza tot felul de dogme tampite. se vand povestile iar povestile de cele mai multe ori sunt exagerate. iar meseria nu se invata ci se fura. ajunge omul cu drepturile ingradite pt ca hotia a ajuns sa fie un sport international. negutatoria e tiganeala si aproape tot omul se bucura ca l-a prostit pe un altul ca sa isi faca dupa aia nume de bonom ca doneaza pentru ONG-uri etc. montarea spitelor e o treaba usoara dar daca clientul nu stie nimic atunci nici meseriasii nu sunt motivati (presupunand ca ar sti despre ce e vorba) sa stea sa puna substante in janta, in nipluri. asta pt a preveni corodarea in janta iar in nipluri si pentru a usura frecarea. chestiile astea nu sunt nici foarte ieftine si nici nu se fac intr-o secunda. clientul nu stie nici ca centratul radial si uniformitatea tensiunii in spite ar avea asa mare importanta in durabilitatea rotii. clientul nu stie nici ca janta nu o sa vina din fabrica centrata absolut perfect fara spite asa ca ar urma ca meseriasul sa munceasca ceva timp sa o indrepte iar munca asta cere atat calificare cat si durata in timp. daca nu a fost facuta bine de la inceput atunci sansele sa fie facuta treaba mai tarziu e mai mici iar treaba e mai grea, nu numai ca e mai multe deformari dar e si janta mai muncita, mai incapatanata sa fie indreptata plastic pt ca a pierdut ductilitate, chiar daca in acele locuri numite flat spots, low spots, a devenit mai rezistenta - cold working, strain hardening. du-te si da 30-50 lei sa iti faca cineva roti si dupe aia mai mergi la cativa ani odata sa iti tot repare (recentreze) meseriasii. meseriasi de pe afara care au oarece reputatie iti iau chiar si 100 coco la doua roti si nu multi iti vor scoate la o janta de 32-36 spite o medie de ~150kgf pe DS cu +/-0.05mm axial si radial si +/-5% spoke tension variance. la carte insa dogmele este: max 120kgf DS, +/-20% "acceptable tension". la o adica poti sa ajungi sa faci si tu treaba asta dar nu o sa te invete nimeni iar de invatat singur nu poate oricine. te poti descurca si fara scule profesionale care pot sa coste si mai mult de o mie de euroi, doar ca iti va lua ceva mai mult timp si/sau iti trebe ochi buni si sa ai un loc in care sa nu te intrerupa nimeni daca folosesti soricei (cable ties, zip ties) sau alte improvizatii mergand poate pana la laser proiectat (factor de amplificare) pe pereti. degeaba insa vei folosi scule profesionale daca nu inveti principiile si nu faci ceva estimari dupa ureche macar daca nu si calcule exacte folosind cifre culese cu un tensiometru de precizie luand abaterile radiale ca fiind toate zero sau eventual masurandu-le ca sa coroborezi tensiunea cu abaterea de la medie pe fiecare spita in parte. gaseste-mi tu meserias care sa aiba pravalie si sa lucreze in acest fel. se vor gasi unii sa pretinda ca folosesc cifre - am auzit mai demult de unii care lucreaza asistat de un calculator dar nu stiu cat de bine le va spune software-ul sa invarta la aproximativ -17 grade un niplu, urmatorul la +23 grade etc. ca la urma sa le spuna si cum sa faca stress relieving-ul. cam 150 lei imi aduc aminte ca imi spusese matahala cu care vorbeam atunci ca e tariful pentru doua roti facute la pravalia aia care te intreaba cum vrei sa iasa rotile, rezistente cu spite tensionate ca pentru matahale si cargo sau mai putin rezistente dar ceva mai rigide lateral si mai flexibile radial, cu spitele nu bine tensionate, ca pentru DH de competitie, adica distractie scumpa. nu am fost pe la ei ci mi-am luat cheie de spite si am reusit sa indrept o janta tk 540 incat si sa ajung pentru o roata fata cu tensiunea la 120kgf cu abateri f. mici. dupa care mi-a fost furata bicla cu totul - si nu a fost ultima, drept pt care ii urasc pe asa zisii meseriasi si pe cei care fura de la meseriasi. nu numai pe politistii care dispretuiesc pe biciclisti si le spun implicit ca e vina lor ca isi lasa bicicletele sa poata fi furate fara sa intreprinda nici cel mai mic efort pentru a gasi pe meseriasii care invata sa fure. coruptia a ajuns la nivel inalt. foarte adesea un meserias obscur care nu are nume nu isi mai cumpara de noi piesele pentru roti decat daca e vorba de un butuc atipic pe care si-l doreste sa zicem. se gasesc adesea SH roti cu jante muncite (adica deformate chiar daca nu se vede prea usor la ochi dar se aude cand ciupesti spitele) pe care le poti repara, chiar daca nu in aceeasi zi. daca toti se feresc sa nu le plesneasca jantele sau li se pare ca raportul rigiditate axiala/radiala e anapoda cu tensiune ridicata atunci nici nu prea corodeaza jantele incat le gasesti cu mult efort (timp si mici riscuri) indreptabile iar niplurile daca sunt de aluminiu nu te chinui f. mult sa le demontezi si sa pui ce trebe in loc. clientul nu plateste munca, clientul plateste piesele, brand-ul. de-aia multi isi aleg nipluri colorate, pt ca imaginea conteaza. desi niplurile brass colorate cu nichel pe janta capsata iti asigura durabilitate. la o adica de ce te-ai apucat de biciclit? iti place sa te dai sau iti place ca te vede lumea ca te dai? iti trebe public? trebe sa fie invidia la dusmani ca e vizibila calitatea? si diploma la meseriasi e un soi de infatuare, nu? la DH de competitie spre exemplu rotile nu sunt foarte durabile pentru ca se cauta atat axial (adica lateral) stiffness cat si radial resilience. nu durabilitate. clientul este foarte multumit pana la niste socuri mai zdravene, gen lovit janta in asfalt/pietre cand faci vreo pana. distractii scumpe. la bani putini esti nevoit sa inveti din greselile tale si ale altora... daca poti. dar poti sa razi de meseriasii aia saraci ca tu ai mai multe lovele si implicit valoare decat ei. daca vrei roti pe care sa te simti excelent si care sa performeze bine in timp dar la care costul de oportunitate (altfel decat financiar adica migala mai mare ca spitele sunt mult mai torsionabile elastic si/sau plastic) sa fie vulnerabilitatea spitelor NDS la impact (pietre etc.) iti pui spite cat mai subtiri, de 1.5mm chiar, pe flansa unde spitele sunt mai moi si cauti jante de 32 sau chiar si 36 spite (mai ales pe spate) si jante cat mai scunde dar si late. alea de 1.5mm rezista cam la 200kgf, tensiune la care poa sa ajunga cu mare greutate la franare (disc) combinat cu lovit buturuga. poti sa faci un calcul in acest sens. cam asa ar ajunge rotile de DH la nivel de competitie sa fie. la touring etc. iti pui insa si problema vandalizarii bicicletei (meseriasii daca nu iti pot fura bicicleta poa sa iti dea cu bocancul in spite) si nu vei merge neaparat pe cele mai subtiri spite. cu atat mai mult cu cat nu multi meseriasi vor putea insa sa gestioneze spoke wind-up... asigura-te macar ca vei avea o treaba facuta cu nipluri brass (de-alea nichelate), ca e unse alea si pe inauntru si in capsele jantei... si ca janta e capsata. google this: stress corrosion; fatigue in tension/compression (la tensiune e mai nasol, mai putin la compresie); corrosion related fatigue failures niplurile de aluminiu nu prea sunt bune, singura exceptie e pentru jante fara capse. corodarea galvanica nu mai e intre nipluri si janta in caz ca sunt ambele din aluminiu... ci intre nipluri si spite. cu alte cuvinte daca nu ai bagat in nipluri substante anticorozive care sa reziste la spalare si in timp iti vor plesni mai devreme sau mai tarziu niplurile, nu janta. dar asta e valabil doar pentru jantele fara capse la care totusi poti folosi cu succes nipluri brass, atat doar ca trebe sa asiguri in timp ca pui ceva ulei de mecanisme fine macar pe la gauri. nu ai cum sa nu dai prin baltoci din cand in cand , chiar daca pastrezi biciclontul in aer uscat in permanenta tot nu vor tine bine rotile la o tensiune ridicata. cu jante foarte usoare (chiar si 400g) pot fi facute roti care sa il tina pe unu care nu vrea sa invete cum si ce sa manance ca sa slabeasca sub 140kg. tensiune ridicata, uniforma, spite de mica grosime pe NDS dar nu f. subtiri pe DS (cam cu pana la 30% mai groase relativ unele de altele adica 1.8-2mm cu 1.5mm), nipluri nichelate brass si prevenirea corodarii (stress corrosion) inlaturand factorul chimic.
  10. Biciclistul_81

    Salut. Sigur nu sunt niste copii ordinare din plastic? Am vazut cu 2 leduri si la 60 de lei, ce-i drept fara acumulatori, sau minim 100 de lei cu acumulator. Cu 3 leduri 80 de lei fara acumulator https://www.निषिद्ध/oferta/far-bicicleta15000lm-usb-solarstorm-3-x-cree-xm-l-t6-led-4-ID9222x.html#ce01d8c8a9 Cu doua leduri fara acumulator 60 de lei https://www.निषिद्ध/oferta/far-lanterna-de-bicicleta-solar-storm-8000-lm-cree-xm-l-t6-usb-dc-5v-ID9qYMj.html#ce01d8c8a9 Cu doua leduri 100 de lei cu acumulator https://www.निषिद्ध/oferta/lanterna-far-reincarcabila-bicicleta-led-2cree-xml-t6-solar-storm-IDaUYar.html#ce01d8c8a9
  11. Salut. Nu am gasit un topic, existent asa ca intreb aici. Am de spitat doua roti noi pentru MTB, 26". Puteti recomanda un meserias/ bikeshop care sa faca treaba buna, eventual cu care ati avut experiente placute? Ma intereseaza sa fie si atent cu piesele (fara zgarieturi). Mersi frumos.
  12. Yesterday
  13. adipe

    vezi sa nu iti ajute cu corodarea uleiurile alea de contin aditivi pentru presiuni extreme... pe baza de sulf. shimano de regula vand la suprapret chestiile lor tocmai pentru ca nu ai cum sa afli usor ce produse compatibile ai avea de gasit. si mai vezi ca unele uleiuri poa sa afecteze garniturile; atlfel spus cred ca ar trebui sa cauti un ulei de transmisie sintetic care sa nu contina aditivi cu potential coroziv - sulf, fosfor si eventual daca s-ar putea amesteca cu ceva polyurea care sa fie cu ulei sintetic. nu sunt sigur de combinatia asta cu polyurea, poti sa mai sapi si sa ceri si in alte parti informatii, cu ce se solvent se poate subtia temporar (care sa nu atace garnituri si care sa se evapore mai usor sau mai greu) sau cu ce se poate amesteca, alte uleiuri incat sa ii reduci vascozitatea daca nu circula prea usor ca atare. vaselinele astea polyurea au un singur dezavantaj: nu sunt compatibile cu alte vaseline cu agenti clasici de ingrosare: calciu, litiu. iar in butucul alfine nu stiu sa fie vreo vaselina preinstalata cu calciu sau litiu ca daca ar fi fost asa atunci era mai simpla cautarea ta. mai degraba folosesc un deraior si 5 pinioane (19-25 sa zicem) cu un butuc Hope Pro SS decat un butuc de-asta al carui principal avantaj este ca are flansele la egala distanta incat se descentreaza mult mai greu roata, chiar si daca a cladit-o cineva fara prea multa pregatire si/sau rabdare si/sau prea putine informatii tehnice la clientul final, clientul nostru, snobul nostru, vaca noastra de muls. deraiorul se mizerifica daca mergi pe jeg, baltoci etc. si aparatorile nu sunt brici. iar jegul oricum iti afecteaza lantul, cu un butuc de-asta daca te respecti trebe sa ai si vreun hebie chain glider ca sa izolezi lantul complet de mizerie. pe mine nu prea ma intereseaza subiectul alfine decat in scopul de a ajunge sa vand un butuc de-asta pe care m-am lenevit sa il pun la vanzare... in schimb ma intereseaza polyurea macar pentru a o baga in lanturi daca in butuci nu intru prea des sa schimb unsoarea. de-asta ziceam ca as vrea sa vad cum se poate subtia. in lanturi insa daca bag o vaselina subtiata cu naphtha nu ma intereseaza prea mult ca acea naphtha iti umfla tie garniturile la butuc. daca intretin lanturi nu o fac cu un singur lant odata ci cu vreo 3-4 si pot sa le las la uscat chiar si o luna dupa aia. ori trec pe ceara care cica se foloseste foarte usor dar nu tine prea bine la baltoci ori pe polyurea care se aplica mai greu dar tine mai bine la jegul strazilor. GL-4 products typically use about half the sulfur/phosphorus additives of their GL-5 counterparts. https://www.machinerylubrication.com/Read/30366/gear-oil-applications cam asa ceva cica ar fi o varianta sigura. trebe sa sapi sa vezi ce gasesti la noi pe piata. https://royalpurpledirect.com/max-gear-75w-140-high-synthetic-gear-oil/
  14. crystale

    Băi domnilor, m-ați convins; am trăit degeaba și am avut un noroc chior că toate încălțările cumpărate online mi-au fost bune, deși m-am ghidat doar după număr, fără să fi avut habar de lungimea precisă a tălpilor propriilor picioare
  15. adipe

    cautat si gasit: "Any process which can change the crystal structure of stainless steel can cause austenite to be converted to the ferromagnetic martensite or ferrite forms of iron. These processes include cold working and welding. It is also possible for austenite to spontaneously convert to martensite at low temperatures." https://www.greenwoodmagnetics.com/resource/what-is-the-difference-between-304-and-316-stainless-steel/ ... slightly offtopic spitele mele DT Alpine pe care le-am muncit in draci aducandu-le pe alea DS cam la 190kgf temporar de am indreptat janta care si aia a fost premuncita dar nu din spite ci din socuri de catre persoane cu mai putina intelegere in ce priveste modul in care le poti busi si/sau repara... aceste Alpine sunt usor magnetice, nu foarte mult dar sesizabil; iar spitele rotii pe fata - care sunt si alea toate de acelasi fel, 2mm (~DT Champion adica, alea eftine/standard) alese pe aceeasi marime si pe DS si pe NDS de catre acelasi proiectant - sunt mai putin magnetice. pe alea nu am avut inca chef/timp/motiv sa le muncesc in acelasi hal. nush la cat am ridicat momentan tensiunea pe roata fata, stiu doar ca la final a ramas la ~140kgf pe drive side cu anvelopa la 2.6 bar. posibil ca DT Alpine sa fie sesizabil magnetice inca din fabrica unde le ecruiseaza in draci ca sa ajunga la o rezistenta foarte ridicata. ecruisare pe care un meserias nu prea poate sa o faca spitelor pentru ca e cam greu sa faci o ecruisare corecta adica prin compresie spitelor pe lungimea lor, nu?... bine ca am invatat in acesti ani un cuvant in romana (care vine si ala din franceza) ca sa nu folosesc doar strain hardening si cold working si sa ma lovesc de pruteni. repet... e mai putin relevant daca spitele sunt usor magnetice sau nu. scopul tehnicilor de stress relieving este in primul rand de a indrepta/formata/inzdraveni janta, niplurile, flansele butucului, mai putin de a afecta spitele, poate doar in coturile unde se prind ele in butuc. atentie cu tensiunea medie prea ridicata la roti cu multe spite. printre altele un posibil efect mai putin dorit este acela de a fi slabita fixarea rulmentior in butuc etc. poa sa migreze rulmentii. sunt butuci si butuci. mai poa sa plesneasca si flansele in timp, depinde de butuci. o mai spun o data ca nu e chiar neimportant... cei care au roti cu spite putine (mai ales in acest caz adica) trebe sa se asigure ca au nu numai un nivel potrivit al tensiunii (e.g. aksium parca au 160kgf pe DS) si o buna uniformitate dar si sa nu lipseasca aditivii anticorozivi pe suprafetele materialului aflat in tensiune si nu in compresie (flanse, de la capse spre exteriorul jantei). daca spalati in baltoci rotile macar baltocile sa fie de apa dulce, nu sarata ca daca se usuca apa dupa fiecare stropire atunci concentratia va fi cum va fi... iar daca treptat pleaca grasimile reintroduceti ceva substante anticorozive ca poa sa fisureze janta si la tensiunile spitelor in parametrii scrisi la carte (adica max 120kgf cu +/- 20% abatere ceea ce e enorm, abaterea zic). uleiul de in (ajuns sa sicatizeze eventual) e un leac babesc mai stravechi, functioneaza atat ca anticoroziv cat si ca lubrifiant initial si eventual ca pasta adeziva (mai putin important) cat sa ingreuneze desfiletarea niplurilor la socuri moderate, sub pragul deformarii plastice a jantei. mai arunc un pont: vedeti ca parafina desi este excelenta pentru butil, cauciuce (necesara chiar pentru a nu a face crapaturi de la ozon), janta etc (formeaza pelicula anticoroziva)... e biodegradabila si deci nu rezista in timp la nesfarsit, sunt unele bacterii care o papa. o trebui gasit ceva de pus la pachet sa le faca mai timide pe aceste bacterii deci... poate niste leacuri babesti. nu cumva sa puneti talc care este si el anticoroziv si mai si imbunatateste aderenta, rolling resistance prin faptul ca se comporta camera ca si cum ar fi mai subtire... usureaza montarea si demontarea anvelopei. de ce sa pui talc, e leac babesc, las' ca merge si asa! te pomenesti ca mai inhalezi ceva talc si nu e tocmai sanatos, mai sanatos e sa ai rotile mucificabile la 120kgf si nu mai mult pt ca asa scrie la carte. morala pe ziua de azi... renunta! improvizatiile sunt catastrofale! mai bine du-te si da banii la bike shop ca daca iti face meseriasul o catastrofa macar stii ca nu ai facut-o tu si ai constiinta curata ca nu ti-ai facut singur cu mana ta vreun necaz.
  16. Mookyama

    Ahaaam, nu va suparaț, nu generalizaț...Personal te pot contrazice din 3 miscari, chiar si cu poze si video si masuratori si markere si liniare, cum preferi tu Un exemplu rapid - Drako 1 45 mari, Dragon 5 44.5 mici, Mavic Elite road 45.3 ok, Mavic Elite mtb 44.7 ok. Intru si la Specialized daca vrei si alte marci. - LE. Daca am avea si piata de desfacere, la preturi omonesti, ce bine ar fi....cate nopti scapate de griji si cautari pe forumuri si masuratori si comenzi online si retururi si pierderi la curs valutar si asa mai departe. De te-ar auzi Sfantu Graal... Iti dau un exemplu ar fi Castelli. Astia nu ar schimba marimile la cele corecte nici batuti cu fieru de calcat...Da-o in spanac, nu vorbim de o firma de colt de bloc. Iar italienii tot europeni sunt, nu le au cat ouale de strut astfel incat sa difere asa de mult marimile fata de cele standard. Si nu sunt singurii care o dau in bara cu marimile. Este foarte deranjant. Daca exista un croitor care va da marimile conform designului, le poate trece intr-un tabel specific acelui produs, nu unul general, adica ce ar merge la sosete merge si la geaca de ploaie.
  17. paulrad

    Asta e vreo regulă general valabilă sau cum? Eu nici nu știu cât port la adidași/pantofi. Când cumpăr ceva mă uit pe size chart, iau mărimea corespunzătoarea pentru dimensiunea de 27.5cm. Fără adăugiri/scăderi ”ochiometrice” de numere.
  18. crystale

    Eu, care port 47 la adidași, n-am înțeles niciodată această dezbatere cu jumătăți și sferturi de număr, cu arta de a trasa conturul tălpii cu markerul colorat etc. La adidași 47, rezultă că la încălțările de ciclism trebuie cu un număr mai mare. Deci 48. Și gata. Fără atâtea complicații, simplu pe doi. Dar da, probabil că pentru unii mare parte din farmecul cumpărării de încălțări pentru ciclism îl reprezintă această etapă de întrebări existențiale, de zbateri repetate și de nopți nedormite în căutarea sfântului Graal.
  19. Mookyama

    Nu. Dar poti lua un Pepsi de la cabana Dichiu. Si alt Pepsi daca mergi la cabana Cota 2000, unde, daca e tot cum era inainte, e posibil sa iti spargi dintii pe bolovanii aia pana ajungi la scarile de la cabana. Daca esti bautor de apa pe urcare, baga 2 bidoane la purtator, imi multumesti alta data. Exact. La urcare e cum e, dar la coborare e ca la coada la Mega de Paste.
  20. Mookyama

    Se umfla laba piciorului de la caldura, macar juma de numar este necesar fara doar si poate. Depinde cum tii markerul. Din gresala poti pune mai mult sau mai putin cu cel putin 5mm. Ideal ar fi calcai apropiat de tocul usii, fara sa apase, apoi, cu o rigla, pusa in varf, ca sa formeze un L pe parchet si trasa o linie. Asa ai avea spate-fata marigini perpendiculare. Apoi masori oblic, intr-adevar. O treaba gresita ce o facem adeseori e sa luam talpicul de la alti pantofi si o masuram. Cat are? 278mm. Apare pantoful luat online, dupa cateva zile, zbeng, ma strange...Treaba aia e doar orientativ, ca si cum te-ar intreba un amic cat porti la adidas, 44.
  21. Mookyama

    BăMăVezi?!
  22. adipe

    mai degraba ti-ai face griji asupra uniformitatii tensiunii in spite - un mester bun trebe sa nimereasca toleranta foarte mica concomitent: abatere mica radiala, nu doar laterala cu o uniformitate de +/-5% in tensiune pe flanse mai ales daca lucreaza cu o janta noua, care inca nu a fost premuncita. degeaba ai spite sapim d-light pe bune daca lucrarea e de 2 lei. s-ar parea ca niplurile sunt colorate si deci nu prea rezistente (aluminiu). doar cu nipluri brass poti sa faci o lucrare buna (adica sa ajungi la 150kgf la un numar mic de spite) si care sa si dureze. cu o janta noua, mai ales daca e capsata, se poate ajunge la +/- 0.05mm radial si lateral, +/-5% variatie in tensiune. eu am reusit sa ma apropii de cifrele de mai sus cu o janta de 36 gauri ajungand la tensiuni si mai mari decat ai banui; am fost nevoit sa vanez o tensiune foarte ridicata pentru ca spitele de pe roata (nu le-am ales, m-am pricopsit cu ceva SH, mucificata janta, deformata destul de nasol) sunt de 2.3-2mm (Alpine) toate, atat DS cat si NDS si mai sunt si scurte ca butucul are 128mm pe flansa (~250mm spite la janta de 29er). in momentul socurilor ce altfel ar descentra roata spitele sa nu ajunga la tensiune aproape de zero. eu mai am si porcul de motor in butuc si bateria pe portbagaj. d-light (alea pe DS) rezista la vreo 260kgf (nu stiu exact cat de ecruisat e inoxul din spitele astea Sapim, am luat 1200MPa orientativ, posibil sa fie chiar mai ridicata rezistenta maxima). ma indoiesc ca mesterul a ajuns la 170kgf cu ele cat sa ai 66% din rezistenta lor maxima si deci in pericol sa crape spitele daca ar fi fake. pe de alta parte nu stiu ce rezistenta o avea janta aia remerx si cat de bine se preteaza la operatia de ecruisare facuta de mester - cold working, strain hardening in engleza sunt termeni pe care ii poti gugalui. spitele crapa nu daca e tensiunea foarte ridicata ci daca e prea joasa, mai ales daca variatia in tensiune e anapoda. D-light ar trebui sa reziste lejer la tensiuni mai mari de 200kgf dar nu vor putea rezista la 80kgf daca lovesc frecvent la revenire sau daca a ramas stres rezidual - se numesc in mod generic "stress relieving" tehnicile de a deforma plastic materialul solicitandu-l aditional asa incat in portiunile unde este aproape de deformarea plastica sa se formateze ca dupa aceea sa ramana la un stres inferior si uniformizat. cu spite subtiri e ceva mai greu (migala) sa ajungi la rezultatul dorit pt ca se torsioneaza mai usor dar merita efortul. insa nu ai meseriasi care sa faca o treaba buna. f. putini sunt sa stie tot ce trebe sa faca. clientul cumpara spite negre, nipluri colorate, imaginea... conteaza, nu? o roata rezistenta buna trebe sa aiba deci o anumita tensiune in spite (adica nu joasa) SI uniforma, nipluri brass, incat eventual portiunile din janta unde e stres tensional, in jurul niplurilor, (janta fiind precomprimata, avand stres compresiv in restul acelor portiuni) trebe neaparat sa fie pastrate cat mai putin spalate dupa ce ai tratat anticoroziv pe interior janta. nu spun de locul de la fondul de janta in afara ci spun de la fondul de janta spre inauntru. de-asta e recomandabil sa pui macar o data pe an ceva pe la nipluri, mai ales daca sunt din aluminiu, si sa intre acel ceva si putin in gaurile jantei. preventiv. citeste despre urmatoarele: stress corrosion (valabil mai ales pentru aluminiu care va fisura si nu prea stie poporul cauzele, da vina pe tensiune ridicata in spite). fatigue strength. bineinteles ca trebe avut grija la sare si alte substante corozive si totodata sa nu fie tinuta in umezeala jucaria. nu neaparat ca ar fi fix aliajul 6063-T4 ce ai tu acolo, iti dau exemplificativ urmatoarele date:
  23. Mookyama

    Simple pentru unii dintre noi, biciclisti sau nu, care le intelegem ca lumina zilei. Dar majoritatea, si aici ma refer la peste 70% dintre soferi si problabil un procent apropiat de biciclisti, nu au nici o treaba cu educatia rutiera. Sunt suficient de paraleli ca si liniile de tramvai incat sa dea din umeri sau nici macar atat. Acest procent scade in timp ce te indrepti catre granita, si mai ales dupa ce ai trecut.
  24. Alegz30

    Legat de subiectul cu accidentele: https://m.youtube.com/watch?feature=share&v=3m1Ld6TBh8U Din punctul meu de vedere infrastructura specifica biciclistilor este la ani lumina de noi si nu neaparat solutia acum, solutiile mai simple fiind educatie rutiera pentru intreaga populatie si infrastructura rutiera adusa la zi. Exemplele pe care le prezinta astia sunt greselile biciclistului neprevazator (multi din pacate). Pentru mine cea mai riscanta situatie este lipsa de distanta atunci cand ma depasesc masinile (aproape m-au sters de cateva ori cu oglinda niste narozi).
  25. Action

    Sambata e mega aglomerat, nu recomand.
  26. majikstone

    Producatorii specifica unele lucruri doar din paranoia. De exemplu, tehnic, riscul sa se produca o dejantare e mai mare la cauciucurile cu balon mai mare montate pe o aceeasi janta. Daca riscul ala depaseste o anumita valoare pe care producatorul o considera statistic relevanta, atunci el va impune limita aia pentru a evita orice responsabilitate legala fata de cei care au fost victimele unui astfel de incident. Asta nu inseamna ca tu, utilizatorul X, nu poate rula fara probleme mii de kilometri cu cauciuri de 35 mm pe jante de 15 mm fara nici un incident nefericit. Si, pe testate, am mers inclusiv cu cauciucuri cramponate de 42 mm pe jante de 15 mm latime interna, chiar si offroad, pe care, oficial, nu aveam voie sa pun cauciucuri de peste 28 mm. N-am avut nici cea mai mica problema. Si sa nu uitam de vremurile in care bicicletele de cyclocross cu cauciucuri de 32-35 mm foloseau jante de sosea cu latime interna de 15 mm (ca pe vremea aia nu existau alternative). Sau de vremurile in care inclusiv jantele de MTB erau mult mai inguste decat cele din ziua de azi. In rest, cu privire la confortul la rulare, e perfect valabil ce zice @Traveller mai sus. Cu mentiunea (de care multa lume nu tine cont) ca presiunea in cauciucuri se calculeaza in functie de balonul real al cauciucului si de greutatea ciclistului, si nu de presiunea minima sau maxima recomandata de un producator, la care se adauga faptul ca, din cauza ca distributia greutatii pe rotile bicicletei nu e de 50%-50%, ci mai degraba 55% pe roata spate si 45% pe roata fata (sau chiar 60-40 in unele cazuri), nici presiunile in cauciucuri nu ar trebui sa fie egale. Concret, un inginer numit Frank Berto a calculat cam care e relatia dintre presiunea ideala in pneurile unei biciclete de sosea si greutatea distribuita pe fiecare roata: Eu aplic rationamentul asta de cativa ani si, la cauciucurile mele actuale cu balon real de 27 mm, merg cu ~95 psi pe spate si ~80 psi pe fata, valori care n-au nici in clin nici in maneca cu cei 110 psi la care imi recomanda producatorul sa le umflu. Asta estimand greutatea mea + a bicicletei si echipamentului la 100 kg. Daca as fi un catarator pursange si ansamblul ar cantari 75 kg, cu ~35 kg repartizate pe fata si ~40 kg pe spate, presiunile corecte ar fi mai degraba de 60 psi pe fata si 70 psi pe spate. Snake bites n-am facut niciodata de cand folosesc modelul asta de calcul, in timp ce confortul e net sporit fata de scenariul in care as umfla ambele cauciucuri la presiunile "recomandate".
  1. Load more activity
  • Newsletter

    Want to keep up to date with all our latest news and information?
    Sign Up