Leaderboard


Popular Content

Showing content with the highest reputation on 01/15/2015 in all areas

  1. 14 points
    2015 este anul în care întâlnirea Ciclism.ro revine pe Transfăgărășan. În urma discuțiilor cu organizatorii Turului Ciclist al Sibiului etapa care se desfășura în mod normal vinerea cu sosire la Bâlea Lac a fost mutată sâmbătă, în așa fel încât toți participanții la întâlnirea Ciclism.ro să poată vedea live și sosirea în cea mai grea etapă a turului. Evenimentul King of the Mountain a fost mutat vineri, pentru iubitorii de competiție. Vor urma în curând detalii referitoare la locul de campare și la organizare!
  2. 8 points
    tot pe langa bucuresti, zilele trecute
  3. 7 points
    Scrisoarea unui terorist în România: Zalutam cu rezbekt, Jefu. Aderizat la Romania cu bomba la valiza ascuns, tregut fara broblem control la aerobort. Pastrat dolar american blestemat, bentru construit aigea bomba, dat jumadate la taxi, jumate furat tigan din buzunar. Indalnit frate Ahmed, batron magazin, ajudat la mine. Discutat cu el la cafenea plan bomba, consumat egler broaspat, intoxicat cu zalmonel, noi ajuns la sbital, doctor roman durut la cur, noi luat cur fok. Jefu, gu bomba praf antrax nu putut facut la Romania, cineva furat antrax, deci ingercat plan bomba cu bum-bum…! Mutat apartament frate Ahmed, adus mult frumos aminde de tara mia, fara apa la robinet, geamm sparte ca la Beirut, tigle kazut cap cind vind bate. Urmarit PROTV emiziune explozia camion azotat, facut frica la mine. Astia romani are tupeu nu gluma! Urgent trebuie recrutat, jefu! Bomba cu azotat mare efect aveam… Inderesat pilotat avion bentru lovit gladire la roman. Vazut delevizor, aparat zbor MIG brabusit singur in ogor la taran, plus taran roman stricat singur gladire, adormit beat, tigara abrinsa, murit soacra, facut chef mare la ei… Draga Jefu, gineva furat la mine gas pastrat bentru bus la bomba, iar azeara, gind iesit cumbarat baclava, exblodat budelie la barter. Aicia la Romania , mult cretin! Zbierat, zguibat la sin, cacat be mine de frica! Jefu, ma indorg acasa! Asta romani nu are nevoie de terorism, face singur treaba.
  4. 4 points
  5. 3 points
    Asa cum am promis in toamna pe alt topic, o sa incep sa pun poze cu potecile la care am lucrat in ultimii ani. M-am gandit ca e bine sa avem un topic separat pt subiectul asta. Desi chiar azi am pus filmu asta pe topicu de DH, il mai adaug si aici impreuna cu articolu din care l-am extras pt ca articolu si filmu inspira si pt ca exact ele m-au facut sa incep tocma' azi topicu asta. Si faptu ca e iarna si ma cam plictisesc la gura sobei :D http://www.pinkbike.com/news/Characters-Bill-McLane-The-Workhorse-2013.html Daca cititi articolu o sa vedeti ca individu despre care e vorba, si care sta intr-o tara mult mai civilizata si care e la ani lumina in fata noastra in ce priveste datu cu mountainbikeu, admite ca inca lucreaza la poteci ilegale, desi lucreaza si la unele legale si ca la inceput, pt ca nu se putea altfel, a construit doar poteci ilegale. Am tinut sa precizez asta aici, la inceput, pt ca nu as vrea sa discutam aici despre partea legala a constructiei de poteci. As vrea aici sa punem doar informatii despre poteci construite, de noi sau de altii, sau poteci pe care ne-am dat si am descoperit ca mai aveau si amenajari, si evident, daca se poate, sa completam cu poze si cu informatii folositoare despre potecile astea. O sa pun primele poze cu o "realizare" de care eu sunt foarte mandru. Nu e o saritura sau mai stiu eu ce element tehnic. E un podet. In zona mea, sunt multe dealuri "cu potential". Doar ca, dupa 15-20 de minute de urcare, vei putea coborai, cam 2 pana la 4 minute. Daca in astea cateva minute, pierzi flow-ul de doua ori, distractia e gata. De aceea de multe ori, cateva mici interventii pe o poteca deja existenta, o sa amplifice exponential distractia. Podetul care apare in pozele urmatoare e pus pe o poteca ce urmareste o "coama" destul de ingusta si din cauza asta am ales solutia cu podet. O saritura ar fi avut o aterizare periculoasa, pt ca si in stanga si in dreapta potecii, la 40 de cm incepe "haul".
  6. 3 points
    Nevastă-mea e ca o grenadă. Dacă-i scot inelul, îmi dispare casa. Un tip expediază un SMS prietenei sale: "Vreau să mă căsătoresc cu tine." Răspuns: "Stimate abonat, în contul dv. nu sunt suficienţi bani pentru această operaţiune." Eram prin oraş la cumpărături când primesc un SMS de la nevastă-mea: "Iubitule, ia ceva şi pentru ăia mici. Te pup". Aşa că i-am cumpărat un sutien. Bulă, plictisit de oaspeţii care l-au reţinut până târziu: - Tocmai am fost sunat de pompieri. Mi-au spus că la cineva dintre voi arde casa, dar n-am înţeles exact la cine! Un tip este în spital împreună cu soţia sa care este gata să nască. O ţine de mână şi, văzând-o suferind în timpul contracţiilor, îi spune suspinând: - O... draga mea... te doare atât de rău... şi totul este din vina mea... - Stai liniştit... tu nu ai nici o vină... Un doctor vorbeşte cu asistenta sa: - Înainte de Crăciun, ar trebui să-mi vizitez toţi pacienţii. - Mergeţi la cimitir?
  7. 3 points
    Cred ca o tesatura mai deasa este mai greu de strapuns decat una conventionala cu fire groase. Spun asta pt. ca la o densitate mare firele sunt mai subtiri, dispuse in mai multe straturi si mai apropiate; deci lasa mai putin loc pt. tepi si alte obiecte cauzatoare de pene. Rezistenta firelor subtiri este data de modul in care sunt dispuse si materialul din care sunt facute. Schwalbe foloseste kevlarul. Asta este parerea mea.
  8. 2 points
    :) Mă bucur că sunteți fericiți. Am gândit din toamnă schema cu KOM vineri la Păltiniș și întâlnirea în weekend la Bâlea. Este destul de greu pentru mine să rezolv toată demența logistică dar sunt sigur că o să facem o nebunie frumoasă în 2015. Sper să rezolv cu două dozatoare și minim 4 butoaie de bere, sper să fie concurență mare la KING OF THE BEER și sper să fie atmosferă frumoasă, fără fițe și ifose. Hai, începeți antrenamentul pentru KOB. Va fi greu anul acesta:)
  9. 2 points
    In sfarsit, ti-a venit mintea la cap maestre. Ti-a facut bine soarele si apa marii din tarile calde :)
  10. 2 points
  11. 2 points
  12. 2 points
    Impresii din Pfaffenwinkel si Königswinkel Wieskirche – UNESCO World Cultural Heritage Site Pista ciclabila Bodensee-Königssee-Radweg iarna (linga Wieskirche) / Map Füssen Leul bavarez (Festspielhaus Füssen) Forggensee (Panorama Allgäeuer Alpen / Tannheimer Berge) si castelul Neuschwanstein Pista ciclabila Via Claudia Augusta (cu indicator pentru clientela normala si elitisti *-:)) (Poze cu bicicleta de oras nu pun ca sa nu ma trezesc cu descoperiera unei piese enigmatice,ginduri despre rostul ei, despre nave(te) spatiale, … ;) )
  13. 1 point
    Ziua 6 - continuare In Bran m-am bucurat sa vad castelul si stradutele din jur mai libere, nu sugrumate de turisti si tarabe de talcioc. Contrar amintirilor mele, orasul avea un aer destul de linistit, iar traficul nu era nici el prea mare. Dupa ce am iesit din localitate si m-am apropiat de Moeciu, concomitent cu inceperea pantei ascendente, parca s-au indesit camioanele, iar drumul ingust si erodat pe margini nu mi-a lasat prea mult spatiu de manevra. In portiunea asta am inceput sa ma uit lung in dreapta, in locul unde imi inchipuiam ca as fi fost daca mergeam in continuare prin Prapastii si nu pe sosea. Moeciu vine, si al naibii se scurge asa de greu. Drumul, neplacut din cauza masinilor, a prafului, a drumului ingust si a pantei, pare ca nu se mai termina, desi daca ma uit la datele pozelor sunt sigur ca nu a trecut deloc atat de mult timp cat am senzatia ca a trecut. Dupa ce ies in sfarsit din Moeciu, incep sa urc serpentinele, si parca iar ma simt cam terminat, desi am mancat copios cu o ora si un pic in urma, si ar trebui sa fiu OK. Din nou, la fel ca langa Fagaras si Poiana Marului, parca porneste motorul mai incet, dar porneste pana la urma, imi recapat vigoarea si urc intr-un ritm sustinut si acceptabil. Intr-un ac de par la stanga vad oprit un biciclist care vorbea cu doi oameni. Eram la vreo 20-30m departare, si pe masura ce ma apropii, cei doi oameni se departeaza si se indreapta spre masina. Vad atunci o bicicleta cu bagaje colorate, cu cadru de oras, si biciclistul se dovedeste a fi o biciclista. Sunt foarte bucuros sa intrerup drumul relativ monoton, care inafara de cateva privelisti spre vaile si dealurile din jur nu-mi ofera mare lucru, cu un pic de conversatie. Mai mult de atat, e primul cicloturist pe care il vad de la Valenii de Munte, si sunt curios sa o descos. O salut in romana, imi raspunde in romana, asa ca eu continui sa vorbesc in romana, nedetectand nicio urma de "strainatate". Ma intrerupe dupa o propozitie in engleza, si-mi zice ca nu stie foarte bine romana. Eu nu am deloc incredere in franceza invatata in liceu, prin urmare continuam in engleza. Aflu ca o cheama Sarah, vine din Franta, si e pe drum de ceva vreme. Atat de mult timp cat sa opreasca o vreme in Maramures si sa lucreze la o cooperativa, facand miere. Acolo a si invatat un pic de romana, si din cand in cand mai scoate cate o propozitie sau un cuvant in care nu detectez urma de accent frantuzesc. O intreb de ce tocmai in Romania a ales sa opreasca, si pe langa raspunsul care ne este deja familiar, si pe buna dreptate, ca s-a indragostit de locurile astea, imi spune ca a vrut de la inceput sa faca o oprire mai lunga in zona, in Europa de Est, si ca a incercat o perioada in Polonia, dar nu i-a placut limba si i-a venit mai greu decat cu romana. Dupa ce a stat o vreme in nordul tarii, a venit vremea sa mearga mai departe, catre Istanbul, destinatia finala a turului, asa ca si-a croit drum usor-usor pana in curba asta, unde se mai intalnise deja cu alti cetateni curiosi, si in momentul despartirii noastre deja statea de mai multe ore acolo, vorbind cu diversi oameni. Bucegii Moeciu vazut din curba, de sus Sarah, intrigata deopotriva de ciclotristul roman, rara avis pe drumurile din tara din punctul ei de vedere, si de tractorul lui. Semnul obscen de pe cartonul de pe bagaje era de fapt o mana cu semnul de Ia-ma, nene. Uneori mi se pare ca sunt prea serios, mai ales cand intalnesc asa oameni, care par ca n-au nicio grija si traiesc intr-o fericire continua Nici nu banuiam se se ascunde in micuta frantuzoaica. Desi venise din Franta, ceea ce e o realizare in sine, aflu ca are o pofta de nestapanit, si ca tocmai facuse Transfagarasanul, si usor dezamagita de Fagarasii cam golasi si de campia care se deschidea in fata, a luat-o inapoi spre Transilvania, ca sa ramana in zona montana. Am vazut atunci diferenta intre stiluri de mers, de la zilele lungi, cu opriri putine si kilometri multi din turul lui Sarah, si zilele lenese, cu plecat tarziu, si opriri multe si marunte pe drum, si kilometri putini. Culmea era faptul ca ea era intr-un concediu de 1 an (!), iar eu de o saptamana. Desi ma simteam putintel dezamagit de comparatia care nu ma magulea, nu ma deranja foarte mult, eram multumit. Compromisul facut de ea era ca nu a vazut mare lucru in goana bicicletei, si ca a mers mult, aproape exclusiv, pe asfalt, pe nationale si europene, cum am vazut ca fac multi straini pe la noi. Nici atunci, si nici acum nu am simtit ca am facut un targ prost, schimband kilometri de drum pe liniste, singuratate, cladiri, paduri si privelisti, dar sunt invidios pe distanta in sine facuta de ea, mai ales in contextul fixului meu completionist, de a face toate drumurile din zona x sau y, sa vad harta plina de turele facute. Dupa o discutie lunga, in care timpul a trecut furios de repede, parca in ciuda progresului chinuit prin Moeciu, mi-a spus timid ca ar vrea sa o ia din loc, ca sta de vorba cu lumea de cateva ore. N-am vrut sa o mai retin, am facut niste poze, am facut schimb de date de contact, ne-am imbratisat si am luat-o din loc. Pe masura ce ma departam, fara prea mare tragere de inima, ma gandeam ca aproape a compensat drumul asta urat faptul ca ne-am intalnit. Ma uit in fata si vad ca soarele a coborat bine, si accelerez un pic, ca sa ajung si eu pe lumina la Rucar. Dupa ce s-au terminat serpentinele, urcusul s-a mai domolit si am simtit cum se departeaza usor civilizatia. Casele erau deja rare, dar au inceput sa apara case vechi, traditionale, si m-am gandit ca poate nu va fi chiar o pierdere totala drumul. Trec de Drumul Carului, o asezare atat de rasfirata ca nu m-am prins cand a inceput, cand s-a terminat, si nici macar ca era o localitate acolo, si intr-o curba fac dreapta pe un drum neasfaltat catre Sirnea. Parca imediat ce parasesc asfaltul imi revin moralul si vlaga, (o fi fost din cauza ca era coborare?). Ajung imediat intre niste dealuri, mai degraba niste pietroaie inierbate. De parca nu as fi parasit mai-nainte un drum aglomerat, aici e liniste, aerul curat, si nu e nici tipenie. Ma simt din nou in elementul meu. Nu merg prea mult si ajung in Sirnea, la una din intersectiile din labirintul de drumuri, drumeaguri si poteci prin care am incercat sa croiesc un traseu destept, dar din cauza unor intamplari in primavara am ales sa fiu precaut si am mers pe asfalt. Parca nu e chiar asa rau nici drumul asta cate o casa veche aruncata intre multe altele noi nu stiu cum a rezistat la marginea unui drum national asa de circulat fara sa faca loc unui viloi nou Piatra Craiului, in maruntaiele careia eram cu cateva ore in urma Drumul catre Sirnea intre dealurile cu lapiezuri inapoi pe pamant si piatra, cu munti in fata, vrand ca acum sa inceapa turul, nu sa se termine In Sirnea, la fel ca in Drumul Carului, casele sunt rare, dar sunt imprastiate mult mai spectaculos pe dealurile din jur, nu doar imediat pe marginea drumului. Dupa un mic sus-jos prin satul in care nu vad mai mult de 2 oameni, incep sa urc catre Ciocanu. Palind in comparatie cu urcarea dinspre Dambovicioara, ajung imediat sus. Ma uit in jur, absorbind tot ce se vede, aude, tot ce miroase si se simte in maini si sub picioare. E ultima oara pe anul asta cand sunt la peste 1000 de metri, si ca in multe alte momente din tura asta, ma bucur singur de senzatii. arhitectura vernaculara, din toate perioadele, din nou cu soarele in spate un ciupercoi care mi-a sarit in ochi pe o coasta langa drum ceea ce-mi dadea impresia a fi centrul localitatii priveliste de pus in rama muzeul Nicolae Fruntes, in varful dealului Drumul pe care am venit, si Bucegii in spate, macar o data in lumina buna
  14. 1 point
    E de la molii. Il toacă încet și sigur...baga niște otravă de șoareci.
  15. 1 point
    Postez aici, c-o fi bine sau rau. Specy Epic S-works, cadru carbon (desi nu stiu cata legatura ar avea). I-am desfacut adineauri furca si totul e PLIN de nisip! In poza apare ce a ramas dupa ce am curatat, si dupa ce am scos furca, care la randu' ei era plina, nisipul aderand pe un strat consistent de vaselina. Momentan cadrul se afla in cada, l-am spalat in headset cu dusu', o periuta de dinti si apa din abundenta. Cu pedalierul in sus, ca sa nu trimit apa cu nisip in rulmentii de la BB. Idei de provenienta? Ca spatiul ala, interiorul cadrului practic, e cam inchis, sa nu zic etans. Singura varianta pe care o vad ar fi palnie pe seat tube, galeata cu nisip si da-i. Da' sper sa bat campii totusi :D PS: recomandari, cat mai am bicla-n cada si dusu' la-ndemana? Fara conotatii erotice va rog ;))
  16. 1 point
    Piste periculoase pentru... biciclişti http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Oradea/Stiri/Piste+periculoase+pentru+biciclisti
  17. 1 point
    Iu_huu…!! Sa va vad acum, cati veniti (nu ca anul trecut) ...
  18. 1 point
    Link-ul către formularul prin care puteti propune teme pe care ați dori să le discutăm in timpul consultarilor. Dacă subiectul pe care vreți să-l propuneți se încadrează într-o temă deja propusă, nu mai este nevoie să-l notați în acest formular. http://goo.gl/forms/eOiQKubsQ5 Înaintea fiecărei întâlniri vom trimite lista cu teme pe care le vom discuta. Cei interesați, vor putea trimite propuneri de subiecte care se încadrează în temele respective. Discutiile se vor purta cu reprezentantii de asociatii sau grupuri de initiativa. Daca vor ramane locuri libere, vom deschide inscrieri si pentru alte persoane interesate. Doar persoanele care vor confirma prezenta vor putea participa. Așteptăm din partea dumneavoastră sugestii privind organizarea întâlnirilor. -------------------------------------------- Căutăm un partener care să se ocupe voluntar de transmisia on-line a consultarilor ce urmeaza sa le organizam in perioada urmatoare. Am prefera sa existe conditii tehnice mai bune decat ce am reusit pe data 12 ianuarie. (link) Noi am facut transmisia prin youtube. Soluția ni s-a parut bună. Am avut două microfoane (wireless) și un mixer audio. Au fost situații când simțeam nevoia de 3 microfoane. Am folosit camera video a laptop-ului. Am prefera două surse video, pentru a putea urmări mai ușor interlocutorii / prezentarile. OPTAR nu dispune de fonduri alocate acestor consultări. Organizarea întâlnirilor se bazează pe voluntariat. Sala ne este oferita de partenerii nostri de la www.studiofotografie.ro
  19. 1 point
    Stand la gura sobei am dat peste video-u asta! L-am mai postat acu vreo 2 ani, dar e fain si e in legatura cu ce discutam la un moment dat la sfarsit de toamna cu unii dintre voi legat de cosntruirea de trasee. Baietii din film nu par sa aiba vreun excavator, si nici bani de la vreun sponsor nu au sigur. Si chiar si asa fac o treaba excelenta. Pe langa ca se dau super fain - sau poate tocmai de aia ;) O sa incerc sa mai postez niste imagini cu poteci facute fara prea multi bani acum iarna cand am timp sa le selectez ;) http://www.pinkbike.com/video/301775
  20. 1 point
  21. 1 point
    @@mihaighimpu Nu cumva pana aia a fost în Leaota? Când lăudai cauciucurile cu raceguard 5 sau cât au, de mulți euro și au fost singurul care a făcut pană? În condițiile în care eu eram pe roată de 28 și 38c?
  22. 1 point
    Da, cadrul e mufat. E un Peugeot SAvoie din 1988. L-am cumparat revopsit oribil si l-am curatat. Asteapta zile mai bune dar niciodata n-am suficient timp sa ma ocup de el.
  23. 1 point
    Tânăr din Iaşi, bătut cu pumnii de agenţi de poliţie fiindcă mergea cu bicicleta, şi-a ilustrat trauma printr-o caricatură: „Am fost făcut drogat, beţiv şi vagabond“ http://adevarul.ro/locale/iasi/tanar-iasi-batut-pulanul-fiindca-mergea-bicicleta-ilustrat-adolescentul-abuzul-grav-politistilor-am-fost-facut-drogat-betiv-vagabond-1_54b648f8448e03c0fd95f886/index.html
  24. 1 point
    Hmmmm.... imaginile alea s-au pierdut demult in maruntaiele netului. O sa vin cu altele. Deocamdata, pentru ca Helga e pe butuci pentru ca frana spate, cum imi notam eu ce mi s-a mai intamplat la ea, mi-au cazutara ochisorii si pe ceva statistici, pe care am sa le pun aici: - cumparata in 09.08.2010; - am mers cu ea pana azi cam 12050 km; - am urcat cu ea pana azi cam 90 de km - mi-am cumparat la ea, de-a lungul timpului, o gramada de prostii: unele cu folos, altele nici nu mai stiu pe unde sunt... - am cheltuit pe parte de mecanica (piese, accesorii, revizii, manopera) 2182.40 lei - am cheltuit cu alte accesorii (imbracaminte, piese de rezerva, gume inca nemontate (2 perechi), lumini, pompe, petice, camere, suport masina, aerobaruri, portbagaj, spalaturi, consumabile la spray, perii si alte rahaturi) cam 2400 lei - la 31.12.10 aveam o cheltuiala de 2.82 lei/km - la 31.12.11 aveam o cheltuiala de 1.43 lei/km - la 31.12.12 aveam o cheltuiala de 0.77 lei/km - la 31.12.13 aveam o cheltuiala de 0.61 lei/km - la 31.12.14 aveam o cheltuiala de 0.53 lei/km Costurile sunt cumulative si includ si pretul de achizitie al trotinetei. Dupa 4 ani si-un pic, Helga inca nu a ajuns frantuzoaica care se situeaza la un cost de cca 0.375 lei/km calculat in aceleasi conditii. E adevarat ca frantuzoaica e cu 4 ani mai batrana si are inca un usor avans al timpului de utilizare. Din pacate insa, inca Helga e... "o scumpa"... Dar s-a scos cu imaginile si locurile priceless vazute si strabatute... :)
  25. 1 point
    Lisite pe Dambovita (Bucuresti) Nevastuica in Parcul Natural Vacaresti
  26. 1 point
  27. 1 point
  28. 1 point
    Eu folosesc Grip Grab Orca. Sunt din neopren subtire insa ptr temperaturi de 0-5 grade timp de 2 ore isi fac treaba excelent. Le-am testat si pe sosele inundate si nu m-au dezamagit.
  29. 1 point
    astea sunt cele despre care ziceam ca nu le dau jos de pe pantofi... Is bune, am doar un sezon cu ele dar nu dau semne de oboseala.
  30. 1 point
    Am cumparat asa ceva de la Maros: http://www.marosbike.ro/huse-pantofi-sosete/huse-pantofi-maros-p-1503.html Primele impresii: - usor de pus/dat jos (au un fermoar pe partea interioara a piciorului) - urca un pic pe glezna - tin de cald - la partea cu apa e relativ, depinde de cantitatea de apa. NU sunt impermeabile, daca le tii sub robinet o sa se ude, dar dimineata pana la servici (15 min ploaie lejera) au tinut ok, nu s-au udat deloc papucii - protejeaza de murdarie Si cel mai important pretul - 41 de lei.
  31. 1 point
    Despre antrenarea creierului, muschilor si metabolismului. Timpul este relativ atat pentru deplasarea cu viteza luminii cat si pentru atleti. Ca si in teoria relativitatii, el se dilata si se contracta, diferenta este ca un sportiv nu ajunge la viteza luminii pentru asta ci isi modifica perceptia despre curgerea timpului in cursul antrenamentelor sau competitiilor. Energia pentru eforturile pe termen lung este data de lipide. Exemplul pasarilor. Ele isi realizeaza calatoria in regim de anduranta zburand mii de km. Desi nu au un ceas intern, sunt capabile sa mentina un ritm adecvat astfel incat sa nu depaseasca limitele metabolismului aerob. Daca ar depasi, le-ar fi fatal. La fel si cu atletii, creierul le spune instinctiv care este ritmul pe care sa il mentina. Ceasul intern al creierului este suficient de precis dar el este reglat de suma experientelor anterioare: antrenament si competitie. Educarea ceasului intern al creierului privind ritmul va permite eliberarea constientului si ne permite sa ne concentram pe strategia cursei. Un atlet bine pregatit va avea resurse sa sprinteze dupa ce a parcurs 90% din cursa. "scalar expectancy theory" Alimentatia este foarte importanta pentru ca creierul sa aiba o perceptie corecta a timpului prin neurotransmitatorii pe cate ii produce. Alimentatia trebuie sa asigure o nutritie suficienta, fara fluctuatii ale glicemiei, cu aport adecvat de vitamine si saruri. (com. Totusi, creierul nu poate metaboliza decat glucide!!!) Alimentatia poate altera perceptia timpului facuta de creier. Ideea de baza e ca timpul este relativ pentru orice sportiv. Daca te chinui, timpul se dilata, daca esti eficient, competitia devine o placere iar timpul trece repede. Sportul trebuie sa insemne placere nu durere. Este important ca pe langa corp sa ne "antrenam" si relatia noastra cu timpul. In ziua de azi toti ne grabim, nu mai avem timp destul pentru nimic. Graba in antrenare este contraproductiva pentru ca induce stress suplimentar care nu e necesar ba chiar distructiv. Daca vrei sa te pui in acord cu timpul, trebuie sa inveti sa te relaxezi. Daca te vei grabi sa iti faci antrenamentele si nu te vei bucura de ele fiind partas la propria transformare, atunci induci un stress care in final iti va scadea forma fizica si iti va altera starea de sanatate. Exemplu: Un maratonist care alerga de 5 ani si care se pregatea pentru al 4-lea maraton la varsta de 37 de ani, dorea sa parcurga maratonul in mai putin de 3 ore, o limita psihologica pe care nu o depasise pana atunci. El alerga in fiecare sfarsit de saptamana cate 2 ore si se chinuia sa inceapa sa alerge cate 2,5 ore. Nu gasea o solutie pentru a depasi limita celor trei ore de antrenament, in conditiile in care si doua ore i se pareau prea mult. Pentru a nu deveni supra-antrenat, incepe cu mers jumatate de ora, urmat de alergare doua ore jumatate si din nou mers jumatate de ora, deci un total de 3,5 ore de antrenament. Perceptia sa asupra antrenamentului se modifica si din chin devine placere, datorita mersului care ii permite sa se relaxeze intr-o maniera pe care nu a putut-o face alergand. Perceptia timpului se modifica. Drept urmare, in cadrul competitiei, ajunge sa parcurga maratonul in doua ore si 48 de minute dar cursa o percepe ca fiind de cel mult o ora. Nu am inteles foarte bine cum antrenandu-te mai lent, vei ajunge sa performezi mai bine si cum devine treaba ca o cursa de 3 ore pentru cei de pe margine, este "parcursa" in o ora de cel care concureaza dar mi-a placut analogia cu teoria relativitatii care ar spune cam asa: Un individ care se departeaza de un observator cu viteza luminii si se reintoarce dupa douazeci de ani masurati de observator, va constata ca ceeasul lui a inregistrat doar 10 ani. Autorul mai vine cu cateva exemple de tipul acesta, doua din ele exemple de succes, si concluzioneaza ca pregatirea psihologica adica a creierului este la fel de importanta ca si pregatirea fizica si alimentatia iar in aceasta ecuatie, relatia cu timpul devine un element cheie. Noi, probabil am spune: "Festina lente." sau "Graba strica treaba."
This leaderboard is set to Bucharest/GMT+03:00