Leaderboard


Popular Content

Showing content with the highest reputation on 11/19/2016 in all areas

  1. "Pe mine, că-s traducător cu patalama" Da, da... Şi ţîdulă de facultă şi-or mai hi hîrţoage... Doftorat, iaca nu. Dar dacă-i musai (ca-n bancu' de la vama australiană), poate m-apuc şi de ăsta. Numai că n-am crezut vreodată să mă-ntind prin şcoli ca să-nvăţ - doar de-acolo sau întîi de-acolo. Dacă nu aflu "pă barba mea" toate cele, dijaba şmecherezu'. crk: Da, mă feresc ca de tămîie de meniuri aşa-zis "în română". RomÎnicană... Totuşi, cînd mai puteam vedea cîte ceva pe aici (apăreau şi textele, nu doar mizerul flash şi, mai nou, kebab d'ăla de ciori), se mai iţea cîte-o zicere năucitoare, cică "românească", printre alea străineze. Aşa că, de dorul lor: 1. GENERALE Aşa cum un traducitor ştie, dar îmi pare chestie elementară de bun-simţ, NU se traduc cuvinte. Nici unu' cîte unu', ca măslinele, nici la rînd, în ordinea din original. Se echivalează sensuri, se exprimă ideea, se adaptează stilul la spiritul limbii de destinaţie. Toate, în context. (Şi de asta ziceam, mai deunăzi, dacă poate vă milostiviţi şi-mi trimiteţi ceva adunat - listă, tabel, subprogram, ce-o fi - ca să ştiu unde apar feluritele comenzi, meniuri). Ei, asta cu schiritu' limbei e-adîncă rău. Româneasca are, pe lîngă vocabular (mult şi nuanţat!), grămakică, ortografie, şi o discreţie naturală, de grai vechi şi păţit. Nu se repede să se adreseze pe nume şi, mai ales, nu te-mpunge cu deştu-n piept la fiecare vorbă. E preferabilă comunicarea neutră, impersonală, care mai are şi alte calităţi (concizia, respectul pentru capacitatea de judecată a cititorului). - "vezi conţinutul nou", "adaugă...", "încarcă mai multe..." - sînt mîrlănii. RO: "Conţinut nou / postări noi", "Mai multe postări", "Afişare mesaj"... Familiaritatea asta agresivă (pentru că formularea e şi o comandă, un ordin, e imperativă) e doar mahala, batere pă burtă dă gherţoi. Camaraderia, "disponibilitatea", lipsa de fasoane se arată (mai eficient şi mai subtil) prin atitudinea în dialog, uşurinţa folosirii interfeţei, chiar politeţea intrinsecă a tuturor textelor. "Prietenia" - cine a apucat să ştie, e cu tootuu' altceva decît facerea-din-buci. Nu zic să scrie "dumneavoastră" (e şi inutil, comunicarea e mai cuprinzătoare fără indicarea ostentativă a persoanei), da' "bă", "fă", "tu" merg mai bine în relaţiile individuale decît trîntite din prima. Apropo! Nu trebuie cine ştie ce şcoală pentru a afla că "you"-ul ălora e, de fapt,... "vous"! (De pe la stăpînirea normandă, franţuza limba conducătorilor, d'astea). Pentru "tu" l-au avut pe "thou" dar, din pretexte (şi) religioase peste superficialitatea lor funciară, l-au cam zburat. Deci, e chiar "dumneavoastră", peste tot!! Ă? Mai mult, în nesfîrşita lor bogăţie limbistico-spirituală, grămezi de verbe se scriu la fel cu substantivele corespunzătoare sau reciproc derivate, participii. „Reply to this...” e şi „Răspunde la acest..." dar şi "Răspuns la acest...". - "Uite cum să-ţi montezi un lanţ nou la bicicleta ta! Faci, întîi, trei cruci mari..." - e şi inepţie, pe lîngă zisa mîrlănie. RO: "Montarea, demontarea lanţului de (la) bicicletă". 1a. Aşa-numiţii "falşi prieteni". - librărie / bibliotecă, eventual, actual, specific, suport/a suporta(!), patetic, determinare, expertiză, aplica, opţiuni, vizualizare, a adresa, condiţie, raport/report, crea, dezvolta... 1b. Date calendaristice, semne aritmetice (zecimalele), unităţi de măsură. Scrise corect în limba folosită. (De diacritice nici nu mai zic, că-s bube rele). 1c. Pur şi simplu incultură, chiar analfabetism crunt adeseori. În româneşte se adaptează grafia (şi chiar pronunţia, uneori) la specificul limbii române. În plus, sînt foarte multe cazurile în care o noţiune e deja "acoperită" (chiar mai nuanţat) în română. Neologisme adevărate - doar după cercetarea / compararea sensurilor şi fineţurilor. - to split - a împărţi, despărţi, separa, re-aranja... - support - ajutor, asistenţă, (susţinere); - to save - (ehee...!) Chiar şi la ei, nu e ăla din "save our souls", ci ăla, mai simpatic, din "save the last dance for me". Deci mai aproape de păstrare (copiere locală); - download - descărcare; - upload - (? broblemm...) Oricum, "a urca pe net" e măcar copilăresc, dacă nu penibil; - (web)site - !!! "Site" e pluralul de la "sită", tu'i ciuru-n sedila ei de strecurătoare! RO: sait. (Da, ăsta e un neologism adevărat). Sit; - mouse - maus; [hi-hi, complimente!] - click - !!! clic! E onomatopee, şi la ei şi la noi; - (to) edit - "a edita" e treabă complicată, cu mai multe etape de pregătire, pentru a publica oarece. Evident, în mod obişnuit, e vorba de "modificare", cel mult "redactare". (Program)"editor de text(e)" e aberant în română dacă se fac simple modificări de aspect şi aranjare; - print - imprimare, tipărire. ("Listare", cu sensul ăsta, a fost chiar şi pe vremea aia doar incult); - add-in / -on... - adaos, supliment... - update - actualizare, modernizare... ("aducere la zi" e lemnos); - to set, settings - a regla, reglaje, parametri, caracteristici, (configuraţie /configurări)... - share - (de la caz la caz; numai NU "a împărtăşi"!) distribuire, (răspîndire), (publicare)... - topic, post, thread - categorie, rubrică, secţiune, capitol, subiect, discuţie, replică, intervenţie, mesaj... "Topic" există demultişor, e greco-latinez, folosit mai prin ştiinţe (ca şi item, icon etc.). "Subiect" pare mai potrivit aici, căci e "subiectul unei discuţii". Chiar interschimbabil cu "discuţie", uneori. Subiectul are şi un titlu. "Post". Mare potenţial de a se înstăpîni ca neolojizm. Totuşi, "mesaj". "Thread". Bine, metaforic, mitologic, o fi. E şi la noi, "firul discuţiei" - care nu-i chiar tot aia. Oricum, se cam suprapune cu topic/subiect. Deci s-ar putea şi fără. - report - reclamaţie, plîngere, semnalare; [Pîră, na!] - Loghini şi alţi furdui - deşi "înscriere" şi "înregistrare" -s cam tot un drac, pentru nuanţare s-au mai specializat: prima luare în(tr-o) evidenţă = înscriere, (abonare), cu inversul : retragere, (ieşire), (dezabonare); altă (următoare) marcare a prezenţei (pontaju') = înregistrare, (intrare), şi cu trista ei ieşire. (Apropo: un registru - mai multe registre. "Registry"-ul ălora e colecţia de registre, "registratura", "arhiva"); - account - dacă n-ar fi damblaua generalizată, s-ar vedea că se poate şi fără "metafore" din astea îndobitocitoare, consumerist-financiare; - staff, board - (echipa de) conducere, administrare; - user name - pseudonim, (poreclă!), nume... - user - (altă porcărie). Fonetic, nu se potriveşte în română ("zgîrie" timpanu'); dacă ar fi pronunţat cum se scrie (cum, de fapt, TREBUIE în română), e... penibil; există echivalentul ("utilizator"), dacă chiar e nevoie; are implicaţii înjositoare pentru cel la care se referă (masă, turmă, dependenţă); [iată, aici, o deosebire: "membru" păstrează o nuanţă de individualitate]; are conotaţii subliminale tot de dependenţă, neputinţă (client, funcţie simplă de execuţie, nu de control sau modificare, inovare); naşte monştri ("usernameul"!). Deci, "membru"; [Mădularu', bre...]. 1d. Dă porc. Nuanţe de roz. - opţiuni Opţiunea e rezultatul virtual al unei judecăţi. E act de conştiinţă. Se poate (sau nu) materializa într-o alegere, decizie. Alea de aici, prestabilite, sînt doar variante (ale unor comenzi, reglaje). [Egnimă: da' roata ce minte are de se-"optează"?] - vizualiza(re) Şi asta e strict mentală. Ciumpanzeu' gînditor compune, pe "ecranul minţii", cu imaginaţiunea-i, o reprezentare ca-şi-vizuală a ceva. (Idee, noţiune, obiect etc). Treaz au ba. Pe aici e vorba de afişări, vizionări, (redare). - parşivul "PE" De folosit româneşte. - *** Menţiune specială. Celebrul şi atotnemuritorul titlu stîlcitor de neuron: "Noi funcţionalităŢI forum şi... strecurători" Asta-i rudă de-aproape cu altă mare gherţoşenie. Aia cu "promovabilitatea" după vreun examen. Şi nici nu (prea) are plural, cel puţin nu în contextul ăsta. Funcţional-itate. Capacitatea, putirinţa, gradul, măsura cu/în care ceva funcţionează, mere, se-nvîrte, licăreşte. E, adică, "funcţional". Depinde de toate componentele acelui ceva - structură, reguli, comenzi, funcţii... Da, alea noi din subiectul respectiv sînt funcţii. Funcţii... func-ţii. Of! 2. DUPE ACILEA, mai la chestiune. (Reply to this topic - Răspunde la acest subiect de discuţie) Răspuns la/pentru acest subiect [Pot fi subiecte care să nu conţină (încă sau deloc) discuţii. Subiect e mai abstract, dar mai cuprinzător]. (Posted on...<data calendaristică>) Scris/(postat)/publicat la/în/pe... [Poate fi scris mai la distanţă de momentul apariţiei în forum. Între trimitere şi afişare, tot aşa. Publicarea pare mai precisă. Adăugarea e mai ambiguă]. (Report post) Reclamaţie (Share on other sites) Publicare în/(pe) alte saituri/situri (Link to post) Adresa mesajului Răspuns cu citat/citare Citat din mesaj Citare mesaj Citare multiplă [Da, "citare" are şi alte sensuri, dar şi operaţia descrisă aici tot aşa se cheamă, de multă vreme]. -------- Rugăminte, sugestie: Eternu' "creează"... orice. Hai să-l mai lăsăm şi la odihnă, poate-i revin sensurile adînci şi complexe distruse, cam după 2000, tocmai în contexte din astea "informatice". A face, a porni, a începe, a deschide... mai sînt cuvinte. -------- Sau, preferabil, chiar mai simplu: "(Începere/deschidere) subiect nou" Marcare secţiune citită Marcare tot conţinutul citit [Totuşi, deşi cacofonic, "ca" citit are sens diferit şi mai precis. "Marcare secţiune citită"=marcarea uneia, citite. "Marcare secţiune ca citită"=marcarea ăsteia, ca fiind citită. Hă! Poate apare vreun "ca şi" în loc]. Sau: Marcare secţiune: citită Marcare secţiune: citită -> alt aspect grafic al cuvîntului (poate chiar culoare,fundal). (tag) Cuvinte-cheie, dar şi etichete, care asta fac, sînt marcatori concişi. (post=răspuns) Mesaj [Nu orice text e musai răspuns sau replică. Nu ştiu de ce pluteşte, aşa, impresia unei învîrtiri - vicioase - în paradigma asta a "socialului" cu orice preţ. Eu încerc cuvinte cu sensuri mai precise, mai "curate"]. A, nu, vă rog! Nu tot cu "editatu'" ăsta... Sînt "modificări" - atît, zău!
  2. andreibelcic

    http://imgur.com/a/tbR70.jpg OLTENI
  3. Ca orice ciclist profesionist, vicecampionul național pe șosea Daniel Crista nu are prea mult timp de pauză după sezonul 2016 și a început deja pregătirile pentru anul viitor. Iată cum arată o parte din acest proces. „Mai sunt câteva zile și începem un nou sezon și m-am gândit să vă explic cum trebuie să îți […] View the full article
  4. Domnilor, mi-a dat o lacrimă de amintire a dezbaterilor lui Cristi Secară (secarica.ro) pe.când se lupta deopotrivă cu Microsoft să pună tastatura românească aia bună în Windows și simbolurile corecte pentru ș și ț în fonturi, și cu toată industria software care avea idei diverse despre cum să vorbească un program cu utilizatorul lui. Unii preferau pasivul sau subiectul omis (se deschide), alții simțeau necesară exprimarea activă a acțiunii dar oscilau între forma familiară și cea de politețe (deschide, deschideți). În ultimii ani, văd în industria software românească o maturizate și standardizare a calității interfețelor cu utilizatorul, care se manifestă printr-o îndepărtare de pedanteria lingvistică din cauza căreia, pe măsuratea, adoptarea unui program este mai dificilă din cauza limbii artificial sclifosite cu care sunt definite meniurile și butoanele. "Se deschide"? Cine se deschide pe sine însuși, mă rog? Nu; EU deschid voluntar ceva, deci acel text din meniu ar trebui să exprime clar directiva mea către program: deschide un fișier. Asta vreau să-i spun, asta ar trebui să recunosc în meniu, fără filifoanțe. Fiindcă trebuie să fim pragmatici și eficienți, nu mânați de o cultură închistată și retrogradă, precum sincopa postdecembristă rușinoasă a Academiei cu reintroducerea "â" și "sunt" într-un avânt exaltat de revenire la "vremurile bune" interbelice doar pentru a anula ostentativ "î"-ul încetățenit deja într-o jumătate de secol, dar care acestor vânători de vrăjitoare politice le părea un simbol comunist. Și au forțat generații întregi de tineri să-și schimbe ortografia academică dintr-o obsesie ce n-avea legătură cu evoluția limbii, pentru ca după niște ani s-o dea la întors. De-atunci mi-a rămas și mie fixată sinapsa câș, și mi-e ciudă că e atât, atât de greu să o mai sucesc încotrova. Dar revenind - mulțumesc pentru susținere prin suflul de energie proaspătă și îndrumare spre precizia bogăției vocabularului, dincolo de editare/salvare/raportare. Sper însă să nu vă supărați dacă în anumite cazuri voi avea un punct de vedere divergent, întrucât trebuie să fiu cu un picior și în luntrea UX* care deja are niște direcții (în sfârșit) bine studiate și față de care am face notă discordantă. De exemplu, cu toată argumentația sit/site, maus/mouse, realitatea e că "salvare" are deja un înțeles foarte precis și cvasi-universal acceptat pentru orice utilizator de calculator, spre deosebire de "memorare". Și nici "chat" nu va deveni "taifas" oricât ar ține unii cu dinții de el că e mai românește așa. În cele din urmă, programele sunt făcute pentru utilizatorii lor, iar când utilizatorii sunt în generațiile X și Y și millenials, atunci și limbajul interfeței ar trebui să se apropie de limbajul majorității utilizatorilor, cu toată părerea de rău pentru cei mai seniori și mai rigizi în adaptare. Certitudinea mea este că, prin acest efort colectiv, chiar și în dezacord uneori, vom avea măcar pentru ochii noștri o interfață cu mult mai digerabilă decât am putea spera vreodată să producă niște neinițiați în tainele traducerii și adaptării de software, dar pe care i-a mânat entuziasmul să scoată tocana instalată de mine până zilele trecute. [edit] UX = User eXperience, succesorul designerului de interfețe cu utilizatorul.
This leaderboard is set to Bucharest/GMT+03:00
  • Newsletter

    Want to keep up to date with all our latest news and information?
    Sign Up