Leaderboard


Popular Content

Showing content with the highest reputation on 05/18/2019 in all areas

  1. Traveller

    Chiar forumul, nu doar topicul. Mai mult, csuporj pare să fi greșit și planeta care să corespundă unor asemenea utopii incompatibile cu specia umană.
  2. VladG

    Multumesc! Legat de poze si priviri, un Veyron nu atragea atat atentia.😀 Cei de la finalul clipului au trecut pe langa mine pe sosea si m-au asteptat apoi la bariera, cu telefoanele pornite. Alt sofer chiar a intors masina si m-a rugat sa faca doua poze biclei. La alta trecere la nivel am oprit sa treaca masinile, dar au oprit si ei si mi-au facut semn, sa treaca "trenul". Bineinteles, cu poze si filme. In general sunt reactii de simpatie si apreciere pentru "atelaj". Bine, am fost si fugarit de cativa caini pe traseu...😁
  3. csuporj

    Uzina (510 m) - Pape - Ijar (1190 m) - drumul spre sud din Ijar. 17 km in 2 ore si 45 minute. Pana in Uzina cu masina. Poze: https://photos.app.goo.gl/ehx3eHq5shnNRkYp8 Traseu: https://www.wikiloc.com/mountain-biking-trails/pape-ijar-36580782 Urcarea la Pape e pushbike pe vreo 400 metri diferenta de nivel. Cei mai puternici pot urca integral pe bicicleta. La coborare e pushbike pe vreo 40 metri diferenta de nivel, unde drumul e prea bolovanos.
  4. Diesel

    Vorba unuia: decat o democratie bolnava,mai bine o dictatura sanatoasa. asa simplu sa fie ? nici tepe n-ar mai fi.😎
  5. VladG

    Salutari. Dupa o pauza de doi ani am revenit cu versiunea 2 a bicicletei de cale ferata. Nu sunt mari schimbari, doar rezolvarea unor probleme ale V1: - Am deplasat scaunul catre spate pentru a corecta pozitia prea "adunata". Nu e complet rezolvata, dar mult mai comod de pedalat. E maxim ce pot obtine fara refacerea totala a cadrului; - Cate un sistem dedicat de ghidare pe sina pentru setul de roti fata (760 vs 1435 mm). Sinele au grosimi diferite si astfel pe cea de 760 deraia la curbe; - Un brat de echilibru nou ptr 760 mm. E mult mai solid, cel vechi a fost avariat la deraierile repetate. Am pus-o pe sine pe calea ferata industriala dintre Bicaz Chei si Tasca (1435mm). Este folosita la transportul calcarului de la cariera la fabrica de ciment. Am plecat in tura la 2 minute in urma trenului care face doar dus-intors pe linia respectiva. Am mai descoperit cate ceva de rezolvat in V3 (sper si ultima). https://youtu.be/4yyXIbBU6HQ
  6. csuporj

    Gura Rastii (490 m) - Manastirea Muntele Rece - Testiesu (1170 m) - Gura Bisericii. 21 km in 2 ore si 30 minute. Pana la Gura Rastii cu masina. Poze: https://photos.app.goo.gl/wmiM3PVxu7Pi9yNY8 Traseu: https://www.wikiloc.com/mountain-biking-trails/gura-rastii-testiesu-36542132 Practicabil aproape in intregime pe bicicleta. Singura portiune de pushbike e de vreo 500 metri intre manastire si saua cu belvedere de pe Testiesu.
  7. PVN10

    https://www.bike24.com/1.php?content=8;product=133897;menu=1000,4,22,35;pgc[20093]=20096 https://www.bike24.com/1.php?content=8;product=19671;menu=1000,4,22,35;pgc[20093]=20096
  8. csuporj

    Toti isi pun problema astfel, cred ca inclusiv tu. Iar daca bunicii mi-au murit inainte sa am 3 ani, de ce sa lucrez 2 ore pe zi pentru pensia celor care traiesc mai mult de 75 de ani? Intreaba votantii de ce voteaza cutare, si vei vedea ca toti voteaza in interesul buzunarului propriu. Poate peste 100 de ani lumea isi va da seama ca pensia e un program eugenic, menit pentru crearea rasei superioare (imputinarea cat mai rapida a celor care traiesc pana la 65 de ani, si inmultirea cat mai rapida a celor care traiesc peste 75 de ani) mult mai bun, decat programul lui Hitler. La fel fiecare subventie e facuta in avantajul cuiva, in general nu al saracilor (poti vedea in filmuletele cu Milton Friedman postate).
  9. Dorinw6

    Octombrie 2018. Venit in concediu de prin desertul Arabiei m-am gandit la o mica tura pe undeva. Nu am timp de foarte multe, dar macar sa ies sa ma simt bine, sa simt ca am iesit. Cateva linii de traseu si iata-ma la intrarea in comuna Densus-Hunedoara. Salut pe frate-miu care m-a adus cu masina de la Lupeni, apoi imi vad de-ale mele. Ce toamna, ce miros, ce liniste! Pedalez pe drumul asfaltat apropiindu-ma usor de Densus. Drumul absolut liber. Din cand in cand cate o masina imi tulbura linistea. Pedalez! Pfoai, de cand tot visez la ziua asta. Ajung in sat, iar din centrul satului cotesc dreapta spre Biserica de piatra din Densus. O admir de pe pod, apoi ajung si in parcarea de langa biserica. Nu apuc bine sa scot camera, ca un “dansul” ma abordeaza violent. “Nu ai voie cu camere foto aici” . Usor socat si scarbit de scena, ma retrag, nu inainte de a fura o poza cu interiorul, folosindu-ma de zoom-ul camerei foto. O mica pauza, apoi ma urc inapoi pe calul meu vanzindu-mi de-ale mele. Imi continui pedalatul pe vale, admirand casele modeste, ale localnicilor. Pe partea dreapta admir rocile vulcanic, de-altfel cred a e si rezervatie ceva prin zona (pare rau de slaba documentare). Pedaland pe vale in sus,la o ultima casa intreb despre drumul de acces spre Lunca Cernii. Greu primesc ceva informatii, in sensul ca nici ei nu stiu exact starea drumului....voi afla asta pe pielea mea. Asfaltul se termina si intru pe drumul de piatra.Valea se strange ceva mai mult, iar padurea de fag e tot mai deasa. Ajung la o intersectie de drumuri, unde cu ajutorul lui google maps, reusesc sa iau drumul bun.Cotesc dreapta pe un drum umbros, usor namolit. Ador linistea asta! Absolut nimic nu ma deranjeaza. Urc in continuare pe vale. Drumul devine mai noroios pe ici pe colo. Trec de o zona mocirloasa datorita taierilor de padure, ca apoi sa ies intr-un luminis cu ramificare de drumuri. Scot telefonul si intru iarasi in google maps. Cotesc dreapta si incep o urcare zdravana, cu drum foarte prost, unde nu-mi ramane decat sa imping la bicicleta. Cateva serpentine, apoi o ploaie marunta, ma scot pe un umar de munte, de un incerc sa zaresc...ceata! Mai nimic nu vad, dar au clopotele animalelor care pasc in zona. Prind o coborare fumoasa, apoi ies intr-o zona de pasune cu multa apa, mocirla,vaci, si ceva colibe. Ceata, ploaia marunta si vantul ma fac sa pedalez cat mai repede si sa ies din zona deschisa si sa urca rapid pe drumul ce pare sa ia inapoi spre padure... Din liziera padurii, drumul coboara vertiginos, pe un bolovanis afurisit care imi testeaza bratele. E tarziu deja si ma gandesc unde ar fi mai bine de dormit. Zaresc si prima casa in departare, apoi dupa o curba ai stransa un localnic mana vacile spre sat. Ma opresc sa vorbesc cu el, de unde si afluca suntin Lunca Cernii de Jos. Ajung la drumul asfaltat. Satul pare incremenit in aerul de octombrie. Prin ploaia marunta si ceata rece,imi caut un loc de cort.Intreb la o casa daca pot pune cortul in zona, si primesc indicatiile. La vreo 200 m de casa, pe partea dreapta o pajiste perfecta de pus cortul. Am pus rapid tabara, iar intre timp prepar o supa. In timp ce pregatesc sacul de dormit si spatiul prin cort, aud o voce. Ies din cort si zaresc un tanar.In frigul serii, pe o ploaie marunta, o pacla de ceata, acest om imi aduce o farfurie cu gogosi proaspete.Gogosi calde dupa o zi de pedalat! Ma uit la el. Ma duc spre el si incerc sa-i vorbesc. Imi dau seama ca nu poate comunica, dar ii multumesc dand din cap, apoi ca un semn de si mai multumire, ii ofer o imbratisare. Ma duc la cort, si aduc cateva bucatele de ciocolata si-i ofer. Pleaca! Ma uit dupa el pana cand ajunge la casa din apropiere, unde intrebasem de locul de cort. Ma asez. Mananc gogosile si ma gandesc. Cum e posibil ca oamenii astia, din saracia lor, sa ofere si altuia, fara sa ceara ceva in schimb. Pentru moment am stat si am gandit multe... Halesc si supa ce tocmai se facuse, apoi sar in cort. Ador sa ascult noaptea. Adorm rapid. Undeva in toiul noptii un strigat disperat ma trezeste. Sar ca ars! Realizez ca moartea da tarcoale in jurul cortului. Un animal cade prada vreunei pasarai rapitoare de noapte. Aud cum chiuie si cum zbiara. Parca simt si cum se zbate. Iarasi imi fuge mintea in toate directiile, dar mai cu seama spre cat de fragila e viata. Usor, apoi deloc nu mai aud nimic... E dimineata. Ies din cort sa vad cum e vremea. Ceata, frigut si multa umezeala. Fac o cafeluta mica pe primus, apoi imi strang lucrurile si decid sa mananc cva chiar dupa ivirea soarelui. Urc pe bicicleta si continui traseul pe Valea Cernii, admirand casele localnicilor. Un motan ma pandeste de pe gardul uneia dintre case. Ma fac ca nu-l vad doar sa-i fac pe plac,dandu-i de inteles ca se ascunde bine! Ies din satul Lunca Cernii de Jos, si trec in urmatorul sat, Lunca Cernii de Sus.Drumul e foarte bun, un asfalt impecabil. O dimineata perfecta. Soarele isi face simtita prezenta, moment numai bun de o pauza de masa. Dupa ce infulec cateva bucatele de lipie cu unt de arahide, imi continui drumul spre Gura Bordului, o ultima asezare de pe valea Cernii. Drumul incepe sa urce, cateva serpentine mai dure. Urc! Semn ca se apropie pasul. Din cele citite, drumul asfaltat se termina in pas... Fac cate o pauza scurta. Ajung in pas. O pauza mai lunga. Incerc sa imi dau seama in ce directie merge drumul. E greu de depistat, avand in vedere ca e plin de urme de masini de teren. Google maps, ma ajuta din nou. O iau spre dreapta. Drumul coboara abrupt, plin de namol, aluneca si e imposibil de stat pe bicicleta. Ma chinui, sa cobor, apoi incredibil, dar imping bicicleta la vale. Acum gasesc si prima problema de constructie la bicicleta asta. Distanta dintre cauciucuri si aparatori e prea mica, iar noroiul se aduna intre, facand greoaie invartirea rotilor. Imping de-mi sar ochii! Injur! Cum e posibil! Imping pana la un punct, unde drumul e mai bun, chiar pare proaspat pietruit. Ma cobor spre Ruschita. Opresc la un paraias si curat cat de cat rotile si franele pline de noroi. Dupa curatare, parca merge mai bine, nu perfect, dar se vor curata de la sine. Cateva serpentine in coborare si ajung in drumul asfaltat ce vine din Rusca Montana. Pe o parte si alta a vaii, vad mici afaceri de preluctare a marmurei. Pedalez pe drumul sfaltat spre Rusca Montana. Opresc undeva mai jos, unde fac o pauzade masa mai lunga, prilej cu care usuc si cortul si spal si bicicleta plina de noroi. Soarele ma incalzeste. Ador si momentul asta.... Strang! Cobor pe vale si intru in Rusca Montana. Liniste mare in sat. Nimeni pe strada. La iesirea din Rusca Montana, ma opresc la Monumentul Turistului, dupa care imi continui drumul pana ce dau in drumul ce leaga Caransebesul de Hateg. Pedalez pe drumul european. Trafic destul de mult, contrar la ce citisem pe internet. Trec printr-o serie de sate insirate de-alungul drumului, apoi incepe urcarea. Caldura ma cam moleseste si cu greu trag de mine pana in pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. In pas iau o pauza, apoi ma las la vale. Prind viteza! Aud un tir in spatele meu. Ma avertizeaza ca e in preajma mea, apoi intra in depasire. N-am crezut ca scap cu viata. Curentul produs de tir, plus viteaza mea, ma dezechilibreaza pentru moment si cu greu ma tin pe carosabil. Cateva vorbe de bine, apoi ma calmez! Ajung in zona de camp a depresiunii Hategului si admir muntii Retezat, ca apoi sa fac o mica oprire la Sarmisegetuza. Din Sarmisegetuza apelez din nou la fratele meu care ma duce inapoi acasa. A fost o tura scurta.Mult prea scurta, dar pe gustul meu. Imi dorisem o continuare a turei, dar planuisem si o iesire in Retezat, pe care nu puteam sa o ratez.
  10. csuporj

    Uzina (510 m) - Valea Barlogului pana la 820 m - Paltinei - Culmea Paltinei - Varful Magura (1345 m) - Varful Batrana - Arsuri. 18 km in 4 ore si 30 minute. Pana in Uzina cu masina. Poze: https://photos.app.goo.gl/CjZTaiMPnoDwEV8DA Traseu: https://www.wikiloc.com/mountain-biking-trails/magura-paltinei-36368010 Traseul merge pe drumuri si poteci destul de bune, inafara de vreo 300 de metri la coborarea din Varful Magura, unde am ales o varianta gresita. Se poate cobora mai usor tinand poteca din marginea nordica a mestecenilor si brazilor mici aparuti in locul unde a ars padurea acum vreo 10 ani. In sus am impins bicicleta vreo 300 metri diferenta de nivel, in jos vreo 100 metri diferenta de nivel, sub Varful Magura.
  11. Mircea PF

    Tură pentru vremea când forestierele sunt prea înnoroiate: traseu: Huedin-Călata-Călăţele-Dealu Negru-Beliş-Fântânele-Crucea Iancului-Mărişel-Tarniţa-Someşu Cald-Someşu Rece-Gilău-Luna de Sus-Cluj cca 100 km parcurşi de mine în cca 8 ore (cu tot cu drumul prin oraş la întoarcere); până în Huedin am mers cu trenul CFR de 7:45 altitudine maximă 1361 m, urcări cumulate pe verticală 1314 m asfalt bun până la Mărişel, apoi asfalt ca după bombardament (cu porţiuni acceptabile între) şi drum cu pământ (asfalt decapat ?) până către barajul Tarniţa; pe asfalt nisip şi pietriş rămase probabil de astă iarnă şi/sau aduse de ploi urcarea de la Călăţele până pe platoul Belişului mi s-a părut lejeră şi faină - printr-o pădure de brad de-a lungul pârâului înspumat urcarea la Crucea Iancului mai abruptă dar cu vedere spre lacul Beliş în urma furtunii care a pus la pământ pădurea de brazi ce obtura privirea izvoare amenajate: la intrarea în Dealu Negru şi după complexul UT de pe Someşul Rece de vizitat: bisericile fortificate cu turn din Huedin şi Sâncraiu (variantă la dreapta din traseu); dacă nu vă sperie încă 10 km dus-întors, vă recomand să vă abateţi la stânga din Călata până la Văleni unde este o altă biserică fortificată splendidă despre peisaje şi frumuseţi de pe traseu, imagini AICI: https://photos.app.goo.gl/az1Ktpe2U7xhNLFC7
  12. VladG

    Sunt role de patine Oxelo, cu ax pozitionat la aprox. 45°, de ambele parti ale sinei pe care ruleaza bicicleta. Bratul si rolele de pe a doua sina au rol doar in echilibrare. In consecinta nu poate traversa macaze, intersectii.
  13. csuporj

    De ce degenereaza democratia in hotie generala, apoi se prabuseste? Intr-o tara sunt adunati o gramada de oameni diferiti. Evolutiv e avantajos sa le dai teapa celor diferiti decat tine, daca nu esti pedepsit indeajuns pentru teapa. Votul democratic e sistemul de tepuit cel mai avansat inventat pana acum. Fiindca votantii sunt prea multi. Sa zicem sunt 10 grupuri diferite, din care unuia ii place sa mearga cu cortul. Daca celelalte 9 grupuri nu merg niciodata in locurile unge merge al 10-lea grup cu cortul, tot le e avantajos celor 9 sa le dea teapa celui de-al zecelea. Ca elimina o parte din concurenta. Sistemul democratic de tepuit e avantajos doar cand densitatea populatiei a ajuns la maxim, si nu s-a gasit lebensraum tentant pe care sa emigreze o parte din populatie. Caci inainte sa se ajunga la lipsa de pamant pentru oricati copii, e mai avantajos ca un popor sa creasca cat mai repede, si sa concureze prin numarul de copii, nu prin tepe date propriilor conationali. Caci daca e mai mare, va putea apara lebensraumul mai usor, si va putea ocupa mai usor nou lebensraum. De aceea cel mai important in democratie e sa se dea cat mai multe legi care nu au alt scop, decat tepuirea unei parti a propriei populatii, si la fel, sa se dea cat mai multe subventii, si sa se impuna cat mai multe taxe, cu singurul scop de tepuire. Cea mai mare astfel de teapa e pensia obligatorie. Sa zicem 20% sunt avantajati (cei care traiesc peste 75 de ani), 60% sunt neutri, dar le e bine daca pot tepui pe cineva, sa fie apoi mai mult pamant liber, si 20% sunt dezavantajati (cei care traiesc pana la 65 de ani). Dilema este daca se va ajunge vreodata, poate peste cativa mii de ani, ca dupa densitatea maxima de populatie poporul sa nu concureze prin tepe, si cat mai multa munca necesara pentru a se apara de tepe (4 ore pe zi munca pentru taxe), ci prin altceva, si sa aibe timp liber mai mult.
This leaderboard is set to Bucharest/GMT+02:00
  • Newsletter

    Want to keep up to date with all our latest news and information?
    Sign Up