Leaderboard


Popular Content

Showing content with the highest reputation since 07/01/2021 in Posts

  1. Ziua 6/103: Golubac, Kučevo Dist: 128.5, Rtm: 9:03, Max: 60.8, Avg: 14.1, Odo: 674, Data: 11.05 Încep să strâng cortul când este întuneric încă. Vreau să recuperez astăzi, în ultimele zile am mers mult prea puțin față de cât estimam, dacă mă prinde toamna pe drum? Luna mă privește sfioasă de după voalu-i efemer. În România se doarme încă; ora 6:24. Norii joși mă cam puneau pe gânduri... o să fiu plouat astăzi? Undeva departe, pe malul stâng, munții s-au transformat în dealuri, ceea ce permite soarelui să lumineze un promontoriu. Aval. Amonte. Malul românesc. Destul de înfricoșători norii. Jurnalul îmi spune că m-am gândit serios să mă întorc acasă în clipele alea. Adică, na, nici n-a-nceput bine ziua și deja vedeam astfel de monștri celești? 7 minute mai târziu se pare că soarele biruiește balaurul cu 7 capete... poate că va fi o zi frumoasă totuși? Trece pe lângă mine un BMW cu număr de București cu o cursieră cocoțată pe plafon. Cu câtă invidie mă uitam la... ce credeți? Cursieră! Mie îmi place viteza, dar cu tonajul de sub mine nicio șansă să merg tare. Ocazional mai tânjeam după o cursieră, în Gibraltar îmi amintesc clar cum mi-am zis că voi face doar ture ultra-light în viitor (nu s-a adeverit). Continui să mă bucur de peisajele cu adevărat spectaculoase - cele mai frumoase imagini sunt mereu cele dn zori sau de la amurg, când jocul umbrelor potențează orice se află în fața ochilor. Trec prin nenumărate tuneluri. 21, în total. Ultimul tunel are indicativul T21. Mai jos doar 3 poze cu ele. Relieful pe partea cealaltă s-a mai domolit. Simt un ușor regret, îmi plac munții. Mă întâlnesc și cu un conducător de vehicul agabaritic. Aici privind spre fortăreața de la Golubăț. Pe om îl chema Paul, era curier DHL și mergea spre Olanda din Thailanda, sponsorizat de companie. Omul fit, deși sărit de 50 de ani. Avea deja peste 11k km la bord. Dormea în sate, cerând cazare. Cel puțin asta am înțeles eu. Probabil că găsea pensiuni cu ajutorul internetului... Nu știu dacă avea cort în acel cargo-bike extrem de greu (incredibil cât de masochiști pot fi unii). Discutăm despre vize, cât de mult detestăm granițele (omului parcă i se interzisese să intre într-o țară deși avea toate actele valide, pentru că era pe biclă sau ceva) și îl întreb cum se descurcă cu dealurile, ca cel de ieri de la Kladovo (omul le urcă, doar că foarte încet). Planul meu inițial pentru următoarea secțiune era să urmez Dunărea până când malul opus nu mai era românesc, apoi să o tai spre sud (Muntenegru). Dar după ce m-am întâlnit cu Paul, mi-am spus că planul pică. El urma să însoțească Dunărea până în Germania. Fluviul e foarte larg aici. Eu eram rapid decât Paul pe urcări. Ne-am fi tot depășit unul pe altul, că aș mai fi oprit pentru poze etc. Hello/bye/hello/bye. Nu am chef. Așa că decid să părăsesc mai devreme Dunărea, la Golubac, după ce pedalasem niște kilometri buni împreună. Omul îmi dă niște bani care îi rămăseseră din România (am impresia că a mers la noi, prin satele sărace din Lunca Dunării). Nu am vrut să-i accept, dar m-am lăsat convins de argumentele lui: nu îi mai trebuie vreodată, suma era modestă. I-am cerut contul bancar să i-i returnez când mă întorc în țară, din păcate nu am cerut și alte date de contact (ajuns acasă am aflat că e complicat cu trimiterea de valută: contul lui era în euro, ar fi trebuit să-mi deschid și eu cont în euro, aș fi pierdut la conversie, iar alte date de contact nu aveam pentru Western Union). Așa că mi-au rămas mie. El i-a oferit, ce să zic acum. Să fie primiți! La Golubac ne despărțim, iar eu încep ascensiunea spre Serbia profundă. O ultimă privire spre România. Abia peste 3 luni urma să mai văd țara. Urc destul de abrupt și sunt răsplătit cu mult verde. Șoseaua e pustie. Ieri fusese cea mai grea zi de la plecarea din București din punctul de vedere al metrilor urcați pe verticală. Astăzi urma să-mi bat recordul. Citez din jurnal, „urcat de sarit capacele”. Serbia și drumurile ei. Sunt în „opștina” Kučevo. Urma să ajung în „capitala” Kučevo și s-o cotesc la dreapta. Cimitir tipic sârbesc. Lângă drum, fără gard de protecție, pietre funerare negre. Este o vedere comună în țările vorbitoare de sârbo-croată. Personal nu îmi place să văd mormintele atât de aproape de drum. Sunt crescut într-o cultură unde cimitirul e mereu în spatele unui gard, chiar și la țară. Intrarea în Kučevo, cu o frescă inedită. Voi mânca 3 batoane care nu îmi plac prea mult (spune jurnalul). În meniu urmează alte urcări pe drumuri liniștite. Dacă până astăzi aveam un traseu prestabilit, de acum mă ghidam după punctele cardinale. Știam doar locul unde vreau să trec granița în Muntenegru. Aha. Deci trebuie să merg spre sud. Pe unde, nu se știe. Voi evita drumurile principale pe cât posibil. Cortul îl pun pe un deal la marginea unei păduri departe de drum. Nu mă simțeam foarte OK, eram totuși pe deal. Dacă o să fiu trăsnit? (Da, în fiecare seară mă gândeam la asta. Știu că e repetitiv pentru forum, dar eu redau gândurile pe care le aveam atunci). Ce rețin din noaptea care a urmat a fost că locul de cort a fost undeva deasupra unui culoar de zbor. Avioanele care treceau la 10 kilometri în aer mă făceau să ciulesc bine urechile: a fost ăla tunet sau nu? Asta până am adormit, bineînțeles. B-u-ș-t-e-a-n, că a fost o zi grea cu 128 km, nu-s de colo. Hai că poate nu mă prinde toamna pe drum dacă o țin tot așa!
  2. Din motive de bărânețe eram 100% convins că azi putrezesc în casă însă după ce s-a terminat ploaia m-a invitat un prieten la dat cu grebla în pădure așa că am ieșit la o gură de aer proaspăt. Scurgerea asta e lucrarea mea 100% numa mi-a cam dat cu virgulă studiul de fezabilitate și n-a ieșit cum am vrut.
  3. EyesOnly

    Magarul de Rau Sadului vs Magaru' de Sibiu
  4. EyesOnly

    Zilele trecute am ajuns in momentul in care trebuia sa calculez cum sa car bicicletele in tren. Tinta era sa ne deplasam la vagonul de dormit. Am sunat la gara ca sa imi confirme ce stiam deja - nu exista vagon de biciclete/bagaje mari pe garnitura respectiva. Asa ca m-am trezit analizand variantele 1. Ma duc la tren si vad cum ma descurc cu insotitorul de vagon. Varianta care nu imi place pentru ca - tre sa dau spaga - depind de cat de aglomerat e vagonul - nu am preaa mult timp la dispozitie in gara(fata de cum am avut acum cativa ani cand trenul pleca din gara Viena unde ne urcam si noi) - ar fi trebuit sa pun bicicletele in huse, cu toate desfacute - tre sa dau spaga 2. Fac o aroganta financiara(pe care ratiunea si buzunarul nu prea mi-o justifica) si cumpar inca un compartiment la vagon de dormit doar pentru biciclete. Ajuns la gara, dupa vreo 5-10 minute de discutii cu angajatul de la ghiseul de trenuri internationale - isi cere scuze ca CFR isi bate joc de noi si ca nu stiu sa ne ia in mod oficial banii - imi zice ca e nebunie sa cumpar 2 bilete in plus la vagonul de dormit - imi face calcule cu varianta alternativa -> cuseta 4 locuri. Am ajuns sa cumpar bilete pentru un compartiment intreg la cuseta 4 locuri. Partea buna - nu tre sa dau spaga - nu trebuie sa imi mai bat capul cu desfacut/refacut bicicletele - nu mai am nevoie de huse - nu incurc pe nimeni cu bagajele noastre, avand toata cuseta. Trebuie doar sa indrept ghidoanele pentru a ma putea deplasa usor prin vagonul cuseta si sa pun o folie/sac de rafie mare peste banchete ca sa nu provoc ceva mizerie. Financiar - am iesit la fel cum as iesi daca ma deplasam fara biciclete -> 2 bilete la vagonul de dormit = 4 bilete la cuseta.
  5. Ziua 8/103: Prevešt, Trstenik, Goč Dist: 75.04, Rtm: 7:48, Max: 48.2, Avg: 9.6, Odo: 860, Data: 13.05 Ziua de sâmbătă, 13 mai a fost mult mai interesantă decât anterioara. Jurnalul spune despre ea: „bg [cenzurat] in goc”. Oare de ce? Surprind un soare somnoros la ieșirea din cort. 23 de minute mai târziu, căscând și întinzându-și brațele radial spre cer. Locul de campare (nici nu e vizibil). Drumul pe care merg este foarte îngust, pustiu... mă cam îngrijorează cerul de plumb. Ce culori frumoase, totuși. Cum am mai spus, aplicația OsmAnd pe care o foloseam pe tabletă nu indica formele de relief sau calitatea (asfaltat etc.) unui drum. Astfel că ajung pe astfel de coclauri: Îmi era puțin teamă, pentru că sunt totuși într-o țară străină. În România îmi permit să umblu brambura pe drumeaguri ca ăsta, vorbesc totuși limba, dar aici... risky. Pauză în poziție de drepți. Drumul se prezenta astfel, în urcare ușoară. Bine că nu-s așa multe pietre. E plăcut să asculți sunetul anvelopelor care se afundă ușor în noroi. În cele din urmă ajung sus și urmează o coborâre pe asfalt. Am zburat pe ea deși începuse să plouă mărunt încă de pe urcare. Ceea ce detestam, am mai amintit că aveam tricou de bumbac care se uda ușor (ploaie/transpirație) și se usca greu. Ajung pe râul Morava de Vest, la Trstenik. O eroină. Ce-i aia ploaie? I want to ride my bicycle (or I have to). Din păcate am o porțiune de drum circulat, europeanul E761. Dar scap repede de el, căci voi vira la stânga spre Vrnjačka Banja. Sărmanul de mine nu avea să știe că distracția avea să se termine aici. Urma să urc de la 200 la peste 1000 m altitudine. Aplicația OsmAnd îți permite să selectezi două puncte pe hartă pe baza cărora îți va desena un traseu de urmat, având posibilitatea să vezi profilul acelui traseu, Dar, vai, pe atunci nu știam aplicația așa bine. Eu vedeam doar niște linii pe ecran, de unde să știu că trebuia să urc munții? Dar are și necunoscutul farmecul său. Las în urmă Vrnjačka Banja pe măsură ce urc. La un moment dat șoseaua devine pustie și sunt tras pe dreapta de niște oficiali de cursă. Șoseaua se închisese pentru un raliu în coastă. A trebui să aștept vreo 50 de minute până au trecut toate cazanele (serios, erau mașini din anii 2000, poate chiar mai devreme). Un Polo suprins cam prost. Pauza asta nu mi-a prins foarte bine. M-am cam răcit, nu era cald. Norii fugeau repede pe cer, se vedea că am urcat ceva. Iote de-aia o să ajung eu târziu acasă, din cauza raliurilor! În cele din urmă primesc undă verde să continui. Cam urâți „norișorii”. Câștigăm altitudine... încet, ca melcul. Bine ați venit pe muntele Goč. În localitatea omonimă voiam să ajung și eu (e de fapt o stațiune pare-mi-se). Mă săturasem de atâta urcare! Valea Moravei de Vest. De acolo am venit. Am ajuns la peste 1000 m, am trecut de stațiune, mă îndrept spre vest, urmând drumul de pe hartă... Și... supriză! Asfaltul dispare și intru pe un forestier. Absolut zero virgulă zero trafic, încă de când am virat spre Goč și mai era asfalt. Nu continui mult. Capăt de linie pe ziua de azi. Pun cortul în pădure și analizez situația odată instalat. Nu are rost să continui pe forestier a doua zi. Cine știe peste ce noroaie voi da, drumul era foarte lung, meandrat. Uitându-mă acum în Google Earth, practic drumul se plimbă pe ditamai masivul împădurit, ajungând și la 1300 m alt, pustietate absoluă. Poate cu altă ocazie să vin aici (dacă voi fi epuizat toate forestierele din România). Se auzeau tunete înfundate. dar fiind în pădure nu eram îngrijorat. A fost ziua cu cei mai mulți metri urcați de până acum, dar din păcate drumul prost și diferența de nivel m-au făcut să cobor sub suta de kilometri planificați pentru o zi. Închei prin a spune că noaptea pe muntele Goč a fost destul de creepy și nu o s-o uit vreodată. Totul era foarte întunecat, domnea o liniște de mormânt. Țiuiau urechile. Pădure deasă, neagră, ca în basme. Din fericire nu m-a deranjat niciun animal și am dormit dus (odată ce am reușit să adorm). Dar nici n-am avut mâncare în cort, haha! A fost una dintre cele mai intense nopți din viața mea, cu siguranță.
  6. paulrad

    Pe subiect: https://www.facebook.com/maximilian.munteanu/posts/10158554960714195 Și un comentariu din postarea de mai sus, legat de ”petiții”: Victor Ilie: Revin cu informații: 1. Momentan există la CFR 20 de vagoane care permit transportul bicicletelor, câte 6 bucăți pe vagon. 2. Există în plan extinderea numărului de astfel de vagoane, însă e nevoie de finanțare, și trebuie văzut ce se va întâmpla la rectificarea din august. Mi s-a explicat că ei preferă să facă o modernizare completă a vagoanelor, nu doar instalarea unui rastel pentru biciclete. Au zis că dacă tot mută în depou vagoanele, schimbă și scaunele, pun climă, etc. Iar asta costă multișor. 3. Oamenii sunt deschiși să mute aceste vagoane pe rute mai solicitate (cum estimăm cu toții că ar fi București Brașov), și așteaptă o adresă în acest sens de la asociații de profil, etc. Din păcate o astfel de mutare nu se poate face de la o săptămână la alta, dar e viabilă dacă se menține pe 3-6 luni.
  7. majikstone

    Multumesc pentru aprecieri. Ca rapoarte pentru nebunia asta (si altele similare) am ales foi 46/30 si o caseta 11-32. Pentru sectoarele lungi cu pante de 11-12%, raportul minim de sub 1:1 a fost sfant ca sa pot mentine o cadenta de macar 60 la puteri de sub 250W. Obiectivul meu, de altfel, a fost sa nu trec de 250W pe catarari decat pentru intervale foarte scurte de timp, cand e absoluta nevoie, iar pedalatul ridicat din sa a fost exclus din meniu, ca intotdeauna. Altfel, pe portiunile mai domoale (inclusiv de la Chalet Reynard incolo) am mers mai mult pe pinionul de 28, ocazional chiar de 25, iar pe partea mediana a urcarii dinspre Sault am pus chiar si foaia mare la un moment dat. In mod normal, as fi fost fericit si cu o caseta 11-30, dar sectoarele alea de peste 10% facute pe calduri de peste 30°C au avut alta parere despre asta.
  8. EyesOnly

    Cam așa merg duamnele la cușetă. Șeful de vagon nu a zis nici pas, ne-a ajutat puțin la urcare și a zâmbit când ne-a văzut cum ne deplasam rapid pe lângă tren, să ajungem la vagonul lui. https://photos.app.goo.gl/i6WEfvtSeT5W1v7f8@gibonuas aprecia daca faci un upload la poza undeva și să schimbi link. De pe telefon, acu rapid nu prea am cum. Mulțam fain!
  9. dan tm

    Nu stiam ca adidasii sint din epoca pre crestina. Ai naibii nemtii astia.
  10. Gata! Pe luna viitoare.
  11. Ar trebui să slăbesc frâna că uneori prea tare frânez la vale (shh, să nu audă un anume rutier), dar lucrez la skill-uri.
  12. Traveller

    Bun. Că mă îngrijorasem. Mi-aducea aminte de vremea cînd, obligați de împrejurări, ne-am vîrît 4 adulți cu 4 bicle făcute bucățele într-un Logan MCV. Presupun că humanoizii vor dormi la etaj.
  13. EyesOnly

    Searching for words.....Error 404 Not Fpund.... Good job!
  14. paulrad

    Mâine! God help!
  15. EyesOnly

    O zi de luni lunga cat o zi de post, dar o tura superba printre si pe dealurile Transilvaniei
  16. EyesOnly

    Unfollow please
  17. haarp

    Am incercat sa pun un clip de pe youtube cu cursa masculina de cross country de la Tokyo dar nu ma lasa, apare ceva cu forbidden... Vlad Dascalu locul 7, la 49 de secunde dupa Pidcock. Senzational ! https://www.youtube.com/watch?v=r_kan7nEW1M Doar link merge, embedded nu
  18. @Traveller Foarte tare poveste (si pozele). Asteptam continuarea. Cumva ai ajuns si la Hilișeu-Crișan, acolo unde exista Biserica Adormirea Maicii Domnului, care este jumatate ortodoxa si jumatate catolica si pe al carei zid se afla, in marime naturala statuile lui Cristos plus cei 12 apostoli? Adica asta: https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Hilișeu-Crișan Pare foarte interesanta biserica, relativ recent am aflat de ea. In alta ordine de idei, ma bate gandul sa fac o tura cu bicicleta in judetul Botosani. Cu plecare de la Iasi (unde spre rusinea mea nu am fost niciodata), mers pe malul Prutului pana la Radauti Prut, apoi Darabani - Dorohoi- municipiu Botosani. Insa, din ce m-am uitat pe Google Maps, nu am gasit nicio cazare pe bucata Iasi - Radauti Prut. Asadar, daca stie cineva vreo cazare in zona, il rog sa nu ezite.
  19. Mookyama

    Cele mai performante fonduri UE, 100% nerambursabile, rata de succes 100%, Romina și Ferarri, s-au căsătorit. Valul neașteptat este că ea este româncă. sursa
  20. Reavermann

    Yep
  21. haarp

    https://www.imdb.com/title/tt12048124/?ref_=nm_knf_t2 Nu stiu daca a mai fost postat aici. Il am de mai mult pe lista dar abia alaltaieri am inceput sa ma uit... Tare !
  22. psb

    Va salut! Intre timp mi-am mai cumparat 2 sei SMP dupa ce in toamna 2019 am luat prima oara (second hand insa noua si cu pret de nimic) o SMP, exact ce recomanda majikstone aici pe site si mi-a placut enorm! Anul trecut in plina pandemie si isterie am distrus aspectul acelei SMP (noua!) cand din graba tembela am "curatat-o" (definitiv) cu un dezinfectant de guvid pe baza de alcool izopropilic. Substanta care i-a dat lovitura finala, adica i-a dizolvat aspectul. A ramas folosibila dar urata. Ocazie cu care am postat aici cu foto, insa dupa interventia unui mitocan-prost (interventie complet anapoda de mioritic) am renuntat sa mai postez pe acest forum, inclus sa mai citesc. Acum am revenit citind de cateva zile ce s-a mai intamplat (mai nimic, aceeiasi cinci.....sase prieteni draguti intre ei care deruleaza un chat prietenesc monosilabic si cifrat. Insa sunt interesante pozele si video din trasee!). Deci, anul asta din plictiseala am comandat doua SMP noi pe netul romanesc din Ardeal, un TRK si un Hybrid constatand cu maxima uimire urmatoarele: 1) aspectul (adica la ochi) nu are nici o treaba cu folosirea seii. Aia care la ochi imi parea "sigur" cea mai buna, s-a dovedit ca ma doare curul de ea dupa o ora de mers incet! 2) daca depasesc o latime anume e de nefolosit. Am curu mare, am vreo 99 kile (am avut si 108!) dar bag de seama ca daca sar de vreo 15 cm e naspa! Eu nu returnez cumparaturile pe net, ori de jena, ori de lene dar pe aia am returnat-o! La ochi juram ca-i cea mai comoda ever! .......La calarit.... infecta! As mai spune ca oricata masurare am face, proba practica e capitala. 3) mai bine mai ingusta decat mai lata..... Culmea, asa ceva nu as fi crezut pana nu am incercat mai multe! 4) pozitia seii nu e o reteta universala. Vad ca multi o pun orizontala. Insa eu cred ca tine si de geometria cadrului si cum stai pe el. Cateodata trebuie sa inclin mult in fata. Aceeasi sa pe doua cadre (si am vreo 6 biciclete) nu imi vine bine la aceeasi inclinatie. Pe unul o tin mai orizontala, pe altul trebuie sa o aplec in fata. 5) Culmea! Asta chiar e culmea! La SMP nu mi-a placut varianta cu gel! Imi place mai mult fara gel! (si cu gel e mai scumpa!). Nu stiu de ce dar am probat, returnat, schimbat si la concluzia asta am ajuns.... Stiu ca exista si explicatii tehnice, cred ca am citit pe aici mai demult. 6) nu conteaza asa mult daca saua e grea sau foarte usoara. Dupa parerea mea nu conteaza prea mult greutatea bicicletei cat conteaza greutatea elementelor in miscare/rotatie. Ma refer la viata normala, nu la sportul de performanta. Dar e frumos sa fie usoara! Alta chestie, cat asteptam sa imi vina comanda de la SMP mi-am cumparat de pe OLX o sa de Specialized sa am ceva acolo, si ca era ieftina. Arata cam subtire si nu prea bine. Juram ca o sa ma doara curul! Dar a lasat-o la 100 lei si am luat-o. Ei bine.... e una din cele mai bune din tot ce am sau am avut! La ochi nu se distinge de majoritatea pentru cursiere. E de la un model mediu, omul isi cumparase ceva performant si voia sa scape de ea. E minunata pentru mine! Si la cum arata juram ca o sa ma doara curul de ea!
  23. Te caut când mă apuc de colecționat chestii inutile. Thanks.
  24. Eu ti-am mai spus sa slabesti....dar tu nu, nu .....batman asta pentru ca nu pricepi ce tot iti deseneaza @majikstone zi de zi.
  25. Mookyama

    Nu mai zice nimeni nimic sau v-ati suparat pentru ca a pierdut Anglia?
  26. PVN10

    Revenind: eu sunt mulțumit de alegere. Acum ce să zic... fiecare cu fundu' lui!
  27. LiviuCiclism

    Multumesc frumos tuturor pt sugestii. In cele din urma am ales sa ne cazam undeva in zona Valea Danului, avem de acolo acces la Vidraru (sotia doreste si ceva drumetie) precum si la Parcul National Cozia (am vazut un traseu frumos la https://cozia-mtb.ro/2020/competitii/cozia-mtb/traseu/) Posibil sa si pedalam prin zona cazarii, pare fara prea multe dealuri. Daca iesirea va fi una placuta cu siguranta vom merge ulterior si in Transilvania. Viscri suna superb.
  28. pedale

    Nu e nici un traseu, e vorba de a te (ne) invarti in jurul tribunelor lu National Arena pe ovalul de asfalt. E frecventat de cei din zona, mai ales cand vin de la serviciu.
  29. majikstone

    O sa trimit un comis-voiajor pregatit si instruit in acest sens
  30. gibonu

    Multumesc. Imi pare chiar decent aprox. 80 de euro / om + bicicleta pentru un drum Sibiu - Budapesta. Si de apreciat atitudinea salariatului CFR Calatori care si-a batut capu' ca sa gasesca o solutie si care nu s-a multumit sa-ti comunice sec ca "n-ai voie cu bicicleta in tren" In alta ordinde de idei, daca ajuta pe cineva, mai exista trenul Brasov - Budapesta operat de CFR Calarori care este dotat cu locuri pentru bicicleta. "Pentru relații internaționale, CFR Călători oferă serviciul de transport pentru biciclete pe ruta Brașov-Budapesta și retur, în trenul 366/367 “HARGHITA”. Pentru transportul bicicletelor nepliabile în tren este obligatorie procurarea biletului internațional pentru bicicletă. Pretul biletului pentru bicicleta este de 5 euro/bicicletă. Bicicletele sunt în responsabilitatea călătorilor, în staţia de plecare, în staţia de corespondenţă şi în staţia de destinaţie, precum şi în timpul călătoriei." Sursa: https://www.cfrcalatori.ro/transportul-bicicletelor-in-trenurile-care-circula-in-trafic-international/ In rest, indraznesc sa intreb acum: care va fi tura pe care o veti face? L.E. Am postat cam in acelasi timp, am vazut traseul. Bafta si asteptam povestea turei la intoarcere, cand va fi posibil.
  31. mchereja

    Astea sunt Boost, ale mele nu (15x100, 12x142).
  32. Cred ca sunt, dar la alt pret: https://www.rczbikeshop.com/default/vittoria-wheelset-reaxcion-sl-27-5-disc-boost-15x110mm-12x148mm-1w2a122bb701gam.html
  33. midan

    Poți încerca harta de pe site-ul lor, îți permite să faci zoom și au recomandari de ghiduri. Ai și stadiile recomandate pe harta https://en.eurovelo.com/ev3 Ar mai fi aici track GPS https://www.scandiberique.fr/itineraire Există și o aplicație pe telefon, nu e de vis dar găsești ceva informații utile
  34. Vineri, 21.05.2021 - Partea a VI-a Satul Letea - canalul Letea - lacul Merheiul Mare - lacul Merheiul Mic - canalul Sulimanca - bratul Cernovca - Periprava Aproximativ 18 km Iesirea pe bratul Cernovca, unde un pelican statea foarte calm pe apa si nu era deloc deranjat de prezenta mea. De fapt, pe apa erau doi pelicani, insa unul dintre ei era cu padela in mana. Bratul Cernovca. Nu a mai durat mult si am la bratul Chilia. Pe fundalul pozei este Ucraina. Adica, spre regretul meu, tura cu caiacul s-a terminat pentru ca am ajuns la Periprava. Am debarcat pe bratul Cernovca si nu pe Chilia pentru a fi mai aproape de pensiune. Cei aproximativ 18 km i-am vaslit in 7 ore si 50 de minute. Ma declar multumit, avand in vedere di bucatile cu vant din fata de la lacurile Merheiul Mare si Merheiul Mic. Prima problema dupa debarcare a fost ca Orange avea un semnal foarte slab, doar o linie, insa suficient pentru a trimite un sms prin care sa anunt ca am ajuns cu bine la Periprava. Transferul de date de pe telefon era inchis, din motiv de tarife exorbitante de roaming non-UE cu Ucraina. Se vede foarte bine in poza de mai sus tariful de 9,52 Euro / MB. Pozele facute cu telefonul au undeva pe la 3 MB, adica vreo 30 de Euro daca as fi trimis o poza prin intermediul retelei ucrainiene. A doua problema, la care ma asteptam: coada de grebla s-a udat putin si s-a umflat la un capat. La cele doua debarcari, odata revenit in caiac, ramane putina apa in sosonii de la Dechatlon, oricat m-as fi straduit sa-i scutur de apa. Iar apa asta s-a dus direct sub scaun, in cel mai jos loc al caiacului, unde era si unul dintre dintre capetele cozii de grebla. Concluzia a fost ca a trebuit sa fac o tiganie la tiganie, adica sa reduc ecartamentul pentru a se putea invarte ambele roti. Caiacul nu a mai stat deloc bine pe coada de grebla, nu a mai fost stabil, a mai fost nevoie sa-l mai aranjez pe parcurs, insa pana la urma am reusit sa ajung la pensiune. Ar mai fi fost si solutia de a ciopli cu briceagul putin din coada de grebla, insa nu a fost nevoie. Plus ca odata uscat lemnul, cioplitura nu m-ar fi ajutat la nimic. Cazare la Periprava a fost la pensiunea Miruna, 100 Lei camera pe noapte, fara mic dejun inclus in pret. Camera a fost ok la fel si baia. Cina [50 de Lei], ca sa nu spun festinul culinar, a inceput cu o ciorba de perisoare de somn, a continuat cu o portie generoasa de crap cu mamaliga si s-a incheiat cu o prajitura. In sala de mese a pensiunii exista wireless, asa ca am mai putut lua legatura cu cei de acasa. Apoi a urmat un dus fierbinte, cateva pagini citite si direct somn.
  35. Sursa FB. Fac acest post, in speranta ca informatiile de mai jos va vor ajuta in cazul nefericit al unui accident (sper din tot sufletul sa nu aveti nevoie). In data de 15 Oct 2019 am fost victima unui accident auto. Scurt pe doi, pe bicicleta fiind, mi s a deschis o usa in fata si in urma impactului (pe langa tumba aferenta), mana mi a fost prinsa intre ghidon si usa masinii de unde a rezultat o taietura adanca de 4 centimetri. Am sunat la 112, am vorbit initial cu cei de la Smurd, apoi cu cei de la Politie. Dupa 10-15 minute au venit cei de la Smurd, mi au bandajat mana si am pornit catre spitalul Pantelimon. Intre timp, inainte sa plecam, venisera si politistii de la rutiera, care au facut reconstituirea. Am sunat un prieten care mi a luat bicicleta dupa ce au terminat. La spital mi au facut analizele conform procedurilor, m au cusut la mana si am plecat spre casa. Medicul care m a cusut, mi a dat o reteta, antiinflamator si antibiotic si mi a zis sa vin peste 2 zile sa schimbam bandajul. In timp ce asteptam analizele au venit doi politisti, carora li se incredintase cazul meu si care mi au dat sa semnez o foaie cum ca am la dispozitie 90 zile sa fac plangere impotriva conducatorului auto. Mi a mai fost comunicat sa vin in data de 19 Oct 2019 la sediul Politiei din Udriste pentru a mi se da devizul de reparatie pentru bicicleta. In data de 17 Oct 2019 m am prezentat la spital unde mi a fost schimbat bandajul, bineinteles dupa ce am fost apostrofat ca de ce nu am trimitere de la medicul de familie (nu mi spusese nimeni ca am nevoie de asa ceva). Tot in data de 17 Oct 2019 am fost la Institutul de Medicina Legala (Mina Minovici) pentru a imi scoate un certificat medico legal. Ei doar confirma ranile pe care le ai avut si in functie de gravitatea lor ti se da un anumit numar de zile de spitalizare. Intrucat nu se elibereaza pe loc mi s a comunicat sa revin peste 10 zile lucratoare pentru a l ridica. In data de 19 Oct 2019 am fost la Politie, mi s a dat devizul de reparatie, numarul politei de asigurare precum si societatea de asigurare a soferului. Foarte important: aveti grija sa treaca pe deviz toate componentele avariate, intrucat cei de la societatea de asigurari despagubesc pe baza acestui deviz de reparatie. In data de 28 Oct 2019 am mers la Societatea de asigurari, unde mi s au deschis doua dosare de dauna: unul pentru despagubiri materiale (bicicleta) si celalalt pentru vatamare corporala. Acte necesare: • CI + 2 fotocopii • Scrisoare medicala (se elibereaza de catre spital in momentul externarii) • Devizul de reparatie (eliberat de Politie) • Factura bicicletei • Certificatul medico-legal ridicat de la IML Urmatorul pas este ca societatea de asigurari sa faca o cerere catre Politie pentru eliberarea asa numitei ‘Anexa 2’, unde sunt prezentate imprejurarile in care s a produs accidentul, precum si persoana vinovata. Inspectorul de dauna mi a zis ca termenul maxim legal pe care Il au pentru a raspunde solicitarii este de 30 de zile. Mi s a mai comunicat ca dupa primirea Anexei 2 va mai dura maximum 2 zile tot procesul. In cazul meu, bicicleta este dauna totala pt ca s a indoit cadrul. Tinand cont ca au mai fost avariate si rotile si ghidonul, suma pieselor componente ar fi depasit valoarea de achizitie a unei biciclete noi, asa ca se considera dauna totala. Mi s a zis ca o sa fie nevoie sa fac un drum pana la ei, pentru predarea bicicletei (epavei). Legat de dosarul de vatamare corporala mi s a zis ca in functie de numarul de zile de spitalizare trecute pe certificatul medico legal, imi vor face o oferta de despagubire. Dupa lupte seculare (a fost o situatie exceptionala ca a durat atat), au primit Anexa 2 de la Politie si urmeaza ca in termen de 10 zile sa ma despagubeasca pentru bicicleta. Legat de dosarul de vatamare corporala, mi au oferit 50 EUR per zi de spitalizare (cele trecute pe certificatul de la IML) si urmeaza sa ma despagubeasca in termen de 30 zile. Daca mi a scapat ceva din documentarea procesului si aveti nevoie de informatii suplimentare, trimiteti mi un mesaj privat si o sa fac tot posibilul sa va ajut. Dati si un share sa ajunga informatia la cat mai multi prieteni biciclisti.
  36. Daca nu a inteles cineva jocul de cuvinte, in bulgara "Leva" insemna Leu. Pista (pe partea din amonte a podului) se poate folosi si pentru directia Vidin - Calafat. Doar ca au facut bulgarii un acces foarte ciudat la ea, in sensul ca trebuie sa faci un ocol de cativa km, sa treci pe sub pod dupa care te urci pe pista. Am experimentat asta in 2015, noroc ca am gasit niste biciclisti bulgari care ne-au confirmat ca suntem pe drumul cel bun catre pista de pe pod. Tot referitor la pista asta, cred ca le-a stat bulgarilor castravetele in gat atunci cand au vazut ca UE vrea neaparat pista de biciclete pe podul a carei constructie o finanta. Daca nu ma insel, podul a fost facut cam 80% din bugetul bulgaresc de fonduri UE. La Kaufland Grill de la sud de Dunare merita incercata si varianta bulgareasca a micilor / mititeilor. Bulgarii ii spun kebapce la singular si kebapcera la plural. Imi par mai buni comparativ cu cei din RO (treaba de gust). Mai multe detalii: https://en.wikipedia.org/wiki/Kebapche Mai sunt unii prin RO care traiesc cu convingerea ca romanii au inventat mici si ca nimeni in Balcani nu mai mananca asa ceva.
  37. majikstone

    Despre ce se poate intampla cand placerea ciclismului devine "obligatie":
  38. Tolstoievski

    Incep ploile. The end.
  39. Chiar si asa, e cam singurul care moderează cu o mână, și aia stângă.
  40. BodoC

    @feribotu Pe drumul sudic parcă am dat de o stână, după ce am trecut de Augustin, dar erau câini educati. Au hămăit de la distanță ca să vadă ciobanii că merită hrana. Cred că doar ne felicitau ca vizităm zona.
  41. purix

    Bataie ca-n filme la o nuntă țigănească. Ajung în sala de judecată și judecatorul întreabă: -Poate cineva să explice ce s-a întâmplat? -Eu pot, zice unul dintre țigani. Eram cavalerul de onoare și dansam cu mireasa. Dansam cam lipiți, când, deodată mirele a venit val-vârtej și i-a tras un șut în pizdă miresei. -Aha, a spus judecatorul, cred că a durut. -Ba bine că nu, mânca-ți-aș! Mi-a rupt trei degete! Sent from my SM-G973F using Tapatalk
  42. superpippo

    poate iti place si varianta asta: Planet X RT 58, 8,84 kg, 730E (raport bun calitate-pret zic eu) http://www.planetx.co.uk/i/q/CBPXRT58ALUTIA/planet-x-rt-58-alloy-shimano-tiagra-road-bike
  43. Buna ziua! Revin in aceasta rubrica, cu o noua "provocare". Momentan bicicleta mea este o Merida Crossway 500 D, pe care o utilizez exclusiv pe asfalt. Pe drumurile pe care ma dau, in proportie de 90% se dau cursieristii, asa ca ma gandesc si eu sa imi cumpar una. Acum, dilema mea este faptul ca la 37 ani am 1,85 m inaltime si 105 kg si nu stiu cat de bine m-as mai acomoda pe o cursiera (pozitie, rapoarte, etc, experienta mea pe o astfel de bicicleta fiind de acum vreo 20 de ani, cand ma plimbam toata vara cu o semicursa ruseasca). In general, iesirile mele sunt intre 50 - 80 km, dar am facut si 110 km pe trekkingul meu, dotat cu roti de 29er, late de 2.0 inch si vreo 14 kg greutate. Am studiat mult piata second hand, dar mi-e frica sa iau una sh de pe internet, fara sa o pot vedea live, plus ca nici nu vreau sa ma trezesc cu probleme de alta natura... de asemenea as prefera sa o iau noua din magazin, pt a o putea plati in rate cu card avantaj. La un magazin din orasul meu mi-au fost recomandate un Specialized Allez Elite si un Specialized Secteur Elite, dotate cu Tiagra, care am inteles ca ar fi cat de cat ok pt nivelul si greutatea mea, pretul lor fiind undeva pe la 4.500 lei: http://www.specialized.com/ro/ro/bikes/road/allez/allez-elite-int#specs http://www.specialized.com/ro/ro/bikes/road/secteur/secteur-elite-triple#specs Din pacate nu pot sa vad si sa probez modelele respective, decat dupa ce le cumpar... si nici nu am prieteni de la care sa pot imprumuta o cursiera ca sa o testez. Ce parere aveti, sunt ok variantele de mai sus pentru o persoana de varsta/dimensiunile mele? Aveti si alte variante in gama acesta de pret? Va multumesc frumos!
  44. Muttley

    La mine au fost 17 ani de la Sputnik la Allez. Acomodare instantanee in cazul meu. Referitor la Allez, al meu cu 105 a fost ceva mai ieftin luandu-l second. Insa eu n-as da 1000 de euro pe ea noua. Lucrarea nu mi se pare impresionanta deloc, vopseaua se vede ca-i aplicata la sange, e totusi un model ieftin. Ca urmare, ca sa nu dau banii aiurea pe eticheta, in locul tau as lua-o p-aia la 1000 de euro din decathlon :)
  45. LucianTheOne

    NU! E "pozitia" mea personala! Ce am scris acolo sunt niste sugestii, nu obligatii. In majoritatea Europei e interzis sa pui cortul in afara campingurilor. Am intalnit multi cicloturisti straini care au venit in România tocmai ca se poate campa oriunde. Si nu neaparat din lipsa de bani ocolesc unii campingurile. Sunt campinguri care iti ofera conditii foarte proaste la bani foarte multi. Campingurile te obliga sa faci un numar predeterminat de kilometri si sa urmezi un traseu dinainte stabilit. Nu poti sa faci un anume traseu ca la capatul lui nu te asteapta nici un camping. Daca intre doua campinguri sunt 150 sau 200km esti obligat sa-i parcurgi, altfel esti infractor. Daca am o defectiune la bicicleta si nu reusesc sa ajung in camping ce ma fac? Sun politia si ma predau? Merg toata noaptea pe jos sau stau santinela? Nu, imi pun cortul dupa boscheti si dorm fara grija. Cine are griji poate sa stea la hotel.
  46. termina cu prostiile. Ca ma dau cu capu de toti peretii dupa un derailleur nou de luni de zile si nu se schimba nimic in status pe wishlist-urile de pe tati site-urile. Raman fara cap daca o mai tinem mult asa
  47. Asa patesti cand iti iei MTB de ultima generatie si cursuri de sarit de pe europaleți
  48. Cu astea încep de săptămîna viitoare. Deocamdată mă bucur că am scăpat de gips rapid și fac exerciții de flexie/extensie acasă, de cîteva ori pe zi, cu ajutorul ortezei "dă robocop".
  49. Când am sesizat primăria bocului că se construiesc 2 case în poiana Pater din pădurea Făget, având în PUG funcțiunea de zonă verde de agrement, numai bine i-am dat idei fiindcă după câțiva ani a aprobat acolo un cartier de blocuri care s-au și construit.
This leaderboard is set to Bucharest/GMT+03:00
  • Newsletter

    Want to keep up to date with all our latest news and information?
    Sign Up