Leaderboard


Popular Content

Showing content with the highest reputation since 11/11/2019 in Posts

  1. ibella18

    A patra zi: A fost ziua de desfatare si rasfat, dureri de burta datorita rasului. Bineinteles ca am continuat sa vizitam: Manastirea Weltemburg, Domul Sf. Peter din Regensburg, Kelheim. La manastire ne-am delectat cu cate o bere fabricata chiar la manastire (28% alcool!!!) care...ne-a aprofundat buna dispozitie fara sa ne imbete (recomand oricui ajunge macar sa o guste). Traversarea Dunarii, de la manastire am efectuat-o cu barca si a fost un nou prilej de a ne desfata privirile. Drumul a continuat catre Domul din Regensburg. Apoi ne-am continuat drumul catre urmatorul punct de inoptare, Bad Abach.
  2. liviu m.

    20.06.2019 Dupa trezire, un iepuras trece cam la 3m de mine, nu are nici o treaba, parca nici n-as exista. Dupa ziua de ieri, cu aglomeratia aferenta, am cautat pe harta un drum mai lejer spre Cremona. Am gasit SP27, care chiar daca am ocolit un pic, m-a dus pana la intrarea in Cremona, cu trafic aproape inexistent. E un drum printre sate si culturi, porumbul a ajuns deja cam la 1m inaltime, soseaua este destul de buna de ciclat si in plus, intre anumite sate au piste de bicicleta paralele cu drumul, aflate in stare buna, nu ca pista Treviso-Oglia... Am gasit un camping chiar in Cremona, nu era nimeni la receptie la ora aceea. Am intrat si eu cum intra orice RV (recreation vehicle), adica am luat un card de acces de la un automat si am deschis poarta rulanta. La receptie am citit si tariful, adica 1E/ora, pentru mine daca stateam pana a doua zi dimineata m-ar fi costa cam 17-18E. La plecare introduci cardul in automat si platesti cat ai stat, apoi ti se deschide poarta. Am pus cortul, am facut un dus care costa 0.5E - 2minute, cam putin timp, asa ca am introdus 1E. Locul de campare pentru biciclete are si copaci asa ca umbra lor a fost binevenita. Apoi am plecat putin prin oras, unde am facut ceva poze, dar am incercat sa schimb si cei 40$, pe care nu reusisem sa-i schimb pana aici. Am vizitat si alte banci, la care nu am incercat inainte, dar acelasi raspuns, numai pentru clienti. Cineva mi-a dat un pont, sa incerc la posta asa ca m-am dus la posta centrala. Da, schimbau, mi-au verificat dolarii, si pe 40$ am primit 32E. Cam mare comisionul... M-am mai invartit prin oras, am gasit un magazin de unde mi-am cumparat un izopren, parca a fost 8E. In camping, dupa ora 6pm, a venit un tip la receptie, ii fac o vizita sa-l intreb de electricitate. Electricitate, care pentru biciclisti e gratis, mi-a dat si un adaptor sa pot sa-mi incarc power bank-urile si telefonul. In plus tariful de 1E e pentru RV, eu trebuie sa platesc numai 10E pentru cort. Bun, am facut economie de aproximativ 10E. Undeva in apropiera campingului se auzea o muzica suparatoare, am adormit cam tarziu, plus ca pe timpul noptii au mai venit niste rulote asa ca nu am avut o noapte prea buna. Italia rurala. Imagini din Cremona.
  3. Claudiu Moga

    Dupa doar cativa km ajungem intr-un loc mai special unde se afla amenajat un hotel intr-o pestera deschis pe perioada sezonului estival. Proprietarul se pare ca este patriot dupa tricolorul afisat si amenajarea exterioara. De asemenea a introdus si mazgaliri comerciale, rupestre menite sa atraga si sa bulverseze putinii calatori si turisti ai zonei. Apare si un cuplu pagan sau poate sunt protoparintii neamului omenesc Adam si Eva. Of, femeia, eterna poveste! In urma cu cativa ani l-am intalnit pe proprietarul acestui excentric stabiliment turistic si spunea ca are succes vara cu cicloturistii straini. Acest ciudat cetatean este un mot domiciliat in satul din apropiere.
  4. PVN10

    " Există însă un fel de beție deosebită între toate prin mijlocul cel extraordinar al producerii ei, care se arată a fi privilegiul exclusiv al omului, în ciuda celorlalte animale: este beția de cuvinte. Cuvântul, ca și alte mijloace de beție, e, pănă la un grad oarecare, un stimulent al inteligenței. Consumat însă în cantități prea mari și mai ales preparat astfel încât să se prea eterizeze și să-și piardă cu totul cuprinsul intuitiv al realității, el devine un mijloc puternic pentru amețirea inteligenței. Efectele caracteristice ale oricărei beții sunt atunci și efectele lui, „la debilité des fonctions intellectuelles et le penchant à la violence“, cum ne arată Cabanis în memoriul 8 din Rapports du physique et du moral de l’homme. Simptomele patologice ale amețelei produse prin întrebuințarea nefirească a cuvintelor ni se înfățișază treptat după intensitatea îmbolnăvirii. Primul simptom este o cantitate nepotrivită a vorbelor în comparare cu spiritul căruia vor să-i servească de îmbrăcăminte. În curând se arată al doilea simptom în depărtarea oricărui spirit și întrebuințarea cuvintelor seci; atunci tonul gol al vocalelor și consonantelor a uimit mintea scriitorului sau vorbitorului, cuvintele curg într-o confuzie naivă și creierii sunt turburați numai de necontenita vibrare a nervilor acustici. Vine apoi slăbirea manifestă a inteligenței: pierderea oricărui șir logic, contrazicerea gândurilor puse lângăolaltă, violența nemotivată a limbajului."
  5. liviu m.

    Salut dan tm! Ma bucur sa aflu ca am respirat acelasi aer ca si Simion Barnutiu, chiar nu stiam ca a studiat si in Pavia. Se pare ca si eu ca si tine, citat dan tm: "Si eu am fost pe fuga pe acolo, plus ca am profitat ca e nod feroviar sa fac niste ture pe liniile din zona." Sant 2 sectiuni, una Cicloturirm si cealalta International unde poti posta pozele care le-ai facut in Pavia. Daca le-ai postat deja, imi cer scuze, pune si tu un link unde sunt,sa le pot admira si eu. 25.06.2019 S-a facut ora 10AM si sunt tot in camping astepatand sa se usuce rufele. Intre timp, in camping vine un irlandez pe bicicleta, cu 2 coburi si si cu un trailer dupa el. Trailerul era mai mic decat al meu plus ca avea roti de 16’. Am stat putin de vorba, era un batranel cam de 60+, micut de stat si nu mai mult, cred de ,60kg, se plimba si el prin Europa. L-am lasat sa se instaleze, si aproape de amiaza am pornit la drum, spre un alt camping,la Bussoleno. Drumul spre Bussoleno e in urcare, nu e o panta de speriat, SP24 se schimba cu SS25 si dupa ceva pauze ajung in sat. Dupa internet, campingul Flow Casa, e undeva in partea superioara a satului,undeva in dreapta. Trec pe sub calea ferata, si putin dupa incepe o strada lunga cu ceva panta, pe care constat ca nu o mai pot urca pentru ca nu pot schimba pe foaia mica. Normal trebuia sa intorc si sa schimb foaia, numai ca strada nefiind prea lata era dificil sa intorc cu trailerul, am coborat si am inceput sa imping bicicleta. Ciudat ca pe drum nu am vazut nici o indicatie de camping. Am impins cam 1km iar casele se rareau si nici un semn de camping, pana la urma am excitat caini de la o casa pana a iesit proprietara care mi-a spus ca ar fi mai putin mai sus. Am trecut pe langa o casa, unde un dulau urias, latra de zor prin curte si alerga pe langa gard. Dar nici aici nu era vreun semn de camping, asa ca am continuat urcarea apoi am lasat bicicleta si m-am indreptat spre varful pantei, unde pe un fel de platou mai erau niste case. Nici aici, nici urma de camping. La o casa cu etaj, pe balcon, un batanel statea si mesteca, probabil, aer curat. De pe strada il intreb de camping, imi zice sa vorbesc italiana, se vedea din vorba ca era cam nervos ca l-am deranjat, pana la urma imi zice cu habar nu are de vreun camping in zona. Deja era spre inserare, fara camping, trebuia sa-mi caut loc de campare . Chiar acolo unde stateam si vorbeam cu mosul, langa drum, era o statie de transformare, inchisa cu un gard, iar langa gard era un loc drept cu iarba mai mica, loc suficient pentru cort. Il intreb pe mosneag, in engleza, daca pot sa dorm acolo langa postul de transformare, el nu intelege si zice din nou “parla italiana”, ce sa vorbesc daca nu stiu italiana. Pana la urma imi amintesc de niste cantece italienesti si ii zic “voglio dormire…” si ii arat locul. El incepe, furios sa zica “no no no…”, ce acritura, am plecat,probabil daca imi puneam cortul acolo chema politia. Am plecat, am luat bicicleta, mai verific o data pe google, parea ca ar fi casa aia cu cainele cel urias. Cobor putin, ajung la poarta, cainele incepe iar sa se agite prin curte, pana la urma iese proprietarul. Un barbos intre 40-45ani, il intreb de camping, stia ceva engleza ca si mine, apoi zice sa intru. Apoi imi zice ca a avut deschis un camping cu multi ani in urma dar ca nu prea a avut client asa ca la inchis apoi imi arata locul unde pot sa-mi pun cortul. Terenul, undeva in dreapta intrarii, era putin in panta, dar pana la urma am gasit o portiune mai dreapta sub un nuc, unde dupa ce am curatat putin locul, am instalat cortul. Il intreb cat costa campatul si imi zice ca 15E, neavand marunt i-am dat o hartie de 20E. Imi zice ca tot are ceva treaba in sat asa ca o sa-mi aduca restul mai tarziu. Dupa ce a plecat, am ramas eu si cainele care intre timp a devenit foarte jucaus. Am mancat ceva si am hranit, bineinteles si cainele apoi am intrat la somn. Dormeam, cand,pe la 12 noapte, aud ceva pasi pe langa cort si vocea italianului, n-am inteles nimic din ce vorbea, si nici nu am iesit din cort. Mi-a cam sarit somnul dupa vizita, eram si putin speriat, nu stiam cam cum sa reactionez, putea sa astepte si el pana dimineata daca vroia sa-mi spuna ceva. Era o noapte de smoala, doar cateva stele pe cer, intuneric aproape total. Pana la urma am adormit, cu chiu cu vai, nu inainte de a vedea prin plasa cortului, de cateva ori, un cap de caine proiectat pe un cer intunecos. A doua zi de dimineata, in timp ce-mi strangeam cortul, am gasit 15E sub el. Apoi, in timp ce ne beam cafeaua, mi-a povestit ca a plecat in sat, unde s-a intalnit cu niste prieteni si s-a facut muci. Putea si el astepta pana dimineata, nu sa vina in miezul noptii. Pana mi-am strans lucrurile, cainele mi-a luat sapca cu cozoroc, a trebuit sa alerg prin toata curtea dupa el, ca sa o recuperez. Apoi, la rivederci, si am pornit spre catararile care abia ma asteptau. In drum spre Bussoleno.
  6. purix

    Scrisoare din armată Dragă mamă și tată, Mă simt foarte bine aici! Sper că și vouă acasă, lui Gheorghe, Ion, Petru, Lenuța, Florica și Ana, vă merge la fel de bine. Spuneți-le lui Gheorghe și Ion că în armată este minunat și să se înroleze și ei neapărat, înainte să se ocupe toate locurile. La început mi-a fost mai greu, fiindcă trebuia să stau în pat până la ora 6, dar m-am obișnuit. Mai spuneți-le lui Gheorghe și Ion că nu trebuie să-și facă decât lor patul și încă câteva fleacuri înainte de micul dejun. Nu tu muncă în grajd, hrănit de animale, tăiat lemne, făcut focul. Micul dejun este mai ciudat: sunt tot felul de sucuri, chifle, dulceață, müsli, dar niciun cartof, carne, șuncă, cârnați și varză, așa cum mâncăm noi acasă. Dar poți să le mănânci porția unor orășeni care beau doar cafea. Nu mă miră că orășenii nu pot merge așa repede și departe. După un marș de câteva ore, au bășici la picioare și se întorc în unitate cu camionul. Și nu au mers decât cum ar fi la noi de acasă la poștă. Peisajul este frumos, dar din păcate foarte plat. Acum o să râdă Gheorghe și Ion: am primit laude pentru tragere la țintă! Nici nu știu de ce. Cercul negru din centru este mult mai mare decât un cap de șoarece și nici măcar nu se mișcă. Și nici nu trage înapoi, ca frații Tudosă de peste deal. Unde mai pui că trebuie să te întinzi comod pe o saltea și să aștepți până trag și ceilalți (o veșnicie). Cel mai mult îmi plac antrenamentele de luptă corp la corp. Dar trebuie mare atenție la orășeni, că se rup repede. Doar cu Ionuț am probleme, l-am pus jos doar o singură dată. Cred că din cauză că eu am 1,80 m și 80 kg, iar el 2 m și 130 kg. Oricum, este mult mai ușor ca acasă când scapă taurul nostru la vaci și trebuie să-l bag înapoi în grajd. Vă îmbrățișez cu drag, Fiica voastră, Maria Sent from my SM-G973F using Tapatalk
  7. Claudiu Moga

    Pt Studio54, da, belgianul era foarte ordonat si bine echipat iar eu toata viata am fost mai boem, este adevarat. Pt Mookyama, nu l-am intrebat, da avea ceva scump probabil de cateva mii euro echipamentul. Day 2) 22 februarie, Halmagiu - Brad - Deva Prima pauza o facem dupa doar cativa km de pedalat la biserica monunment istoric din Ionesti care dateaza din secolul al XVIII-lea. Aceasta mica capodopera are o turla svelta din lemn. Aici intalnim morminte ale unor oameni care au fost contemporani cu Eminescu si Slavici. Ne plimbam putin prin cimitirul aflat in panta. Dupa doar cativa km intram in judetul Hunedoara si dupa ce mai pedalam mai putin de o ora ajungem la Panteonul Motilor de la Tebea, poate cel mai sacru loc al ardelenilor. Este momentul sa ne reculegem printre mormintele fericitilor eroi.
  8. liviu m.

    Dan Tm, e corect ce spui, am verificat si eu acum, inainte a fost o cale ferata acolo. Chiar am ramas surprins, la vremea accea, de cate viaducte, poduri, am traversat si care nu se potriveau cu pista de biciclete, care parea construita mai recent. 03.07.2019 Inca 14km au mai ramas de pedalat pana in Cavaillon din care 11km pe pista de biciclete. De dimineata intalnesc pe ea, multi ciclisti dar si alergatori. Opresc undeva in centrul Cavaillon-ului, unde servesc o cafea, care se pare ca fara ea, nu mai merg pedalele. Incerc sa ies din oras cu Google, dar se pare ca azi nu prea are chef asa ca, pana la urma ma descurc fara. La iesirea din oras si-a revenit asa ca mai verific o data traseul de urmat pentru azi. Reusesc sa gasesc o ruta de biciclete pana la Plan d’Orgon, care trece peste A7 si bypaseaza mai multe sensuri giratorii, practice e paralela cu D99. Dupa Plan D’Orgon,trec direct pe D99, o sosea comsi comsa, trailerul se mai zgaltaie din cand in cand. Prin localitatile prin care trec, Saint Remy de Provence, Mas Blanc des Alpilles si altele, drumurile sunt cam inguste, si adun in urma multe masini. Spre amiaza ajung in Tarascon, m-am oprit langa Castelul din localitate si am facut niste poze, apoi am trecut podul peste Ron si am ajuns in Beaucaire, cu o vedere excelenta chiar la intrare. Putin mai jos de Beaucaire, se desprinde de Ron, Le Petit Ron din care continua un canal pana la Sete, pentru navigatie dar si pentru sistemul de irigatii din sudul Frantei. Spre Sete ma indrept si eu numai ca mai e ceva de pedalat pana acolo. Am facut o pauza dupa Beaucaire si continui spre Saint Gilles pe soseaua D38, pe o caldura inabusitoare. Drumul nu este foarte aglomerat, dar mai trec si masini mari iar loc pe marginea soselei nu prea e. Cum canalul din Beaucaire trece pe langa Saint Gilles am incercat sa pedalez pe marginea lui, dar nu e o pista de biciclete, e un drum de tara cu iarba pe el si 2 urme care abia se vad, poate fara trailer ar fi mers,asa ca mai bine pe D99. Singura localitate de pe drum, Bellegarde am ocolit-o, asa ca am ajuns in Saint Gilles aproape fara apa. Am decis sa campez in Campingul la Chicanette din St.Gilles la care ajung pe niste strazi inguste si aglomerate, si cam termi nat de caldura de peste zi. Si un mic calvar incepe, desfa cortul, izoprenul, trebuie sa duci hainele la masina de spalat, e ocupata, mers la Intermarket mai mult de 1km si cumpara macare si apa, inapoi in camping, incarca masina de spalat, timp de spalare nedeterminat, dureaza mult, mai verifica daca e gata, pana la urma s-a blocat si le-am scos complet imbibate cu apa, stoarcele manual si pune-le pe sfoara, fa dus si apoi mananca ceva. Apoi mai vine si ploaia, rufele raman acolo, oricum sunt ude, iar o sa astept maine sa se usuce. Tot pe pista de biciclete spre Cavaillon. Castelul din Tarascon. Vazut de pe podul de peste Ron. Ronul. Vedere spre aval. In Beaucaire.
  9. Invitat special

    Mie imi place stilul baiatului. Chiar numele topicului anunta ca este o poveste cu talc. Morala: nu ai "buxsa", nu faci offroad. @AndreiMarian mai povesteste-ne si alte intamplari. Nu neaparat cu bicicleta.
  10. liviu m.

    24.06.2019 Daca ieri abia se vedeau cateva piscuri albe, azi,Alpii ma cam inconjoara si parca incearca sa ma inhate. De la locul de campare (Verolengo) la Chivaso n-au mai ramas decat vreo 10km. La intrarea in Chivasso am gasit un Penny de unde mi-am completat rezervele de mancare si apa. Continui pe SP11, care de la Chivasso se face o sosea expres cu doua benzi pe sens, pana la Torino. M-am cam saturat de aglomeratia de pe sosele, si mi-am zis sa trec cat mai repede de oraselul Torino asa ca am intrat pe soseaua expres SP11, chiar daca e un semn cu biciclete, motorete si altele, de interzis. As fi ajuns foarte repede nu mai erau decat 20km pana in Torino. De-a lungul soselei expres, ciudat, era o parcare, cu un morman de gunoaie, nu am mai vazut asa ceva in Italia. Am reusit sa fac 10km, pana la iesirea inainte de Settimo Torinese, unde ma asteapta un politist. In pozitie regulamentara, imi face semn sa trag pe dreapta, soferul statea rezemat de masina. Apoi incepe ”perche...”, e tot ce am inteles din toata prelegerea, am zis si eu ”sorry” si cam asta a fost toata conversatia... Mi-a facut semn sa ies pe iesirea spre dreapta, eu am fost foarte bucuros ca am scapat neamendat. Au camere de vederi, le-a telefonat un binevoitor sau poate treceau intamplator pe acolo, nu stiu. Am trecut prin Settimo Torinese, bineinteles, foarte aglomerat si apoi am trecut peste podul Amedeo VIII in Torino, continuand pe Via Bologna, si asta foarte aglomerata ca de fapt tot orasul. Aici a trebuit sa pedalez pe o linie de tramvai exact prin mijlocul ei, tot cu frica sa nu-mi intre o roata la sine plus ca erau si zone cu piatra cubica. Am scapat de linia de tramvai dupa ce ma facut dreapta pe Corso Regina Margherita, care se termina unde vreau eu sa ajung pe SP24. Cum s-a facut de amiaza, am oprit pe corso si am mancat un hamburgher, parca a fost 5E. Noroc ca aici sunt drumuri paralele cu strada principala astfel a fost mai usor sa ies din oras. Am mai facut ceva fotografii si incet, incet am ajuns spre iesire. Aici se formeaza trei benzi si bineinteles semnul cu biciclitul interzis. Am trecut pe partea stanga, pe langa parcul Pellerina, apoi am ajuns pe un pod, unde abia am coborat trailerul de pe bordura. Pana la urma, tot pe cele trei benzi am ajuns, cu un trafic nebunesc, noroc ca nu am mai dat de un politist vigilent, apoi pe SP24. Vreau sa ajung la Campingul Torino Mill Park, aflat cam la 15km de iesirea din Torino. La intersectia SP24 cu A55 am avut probleme in sensul giratoriu, pana am trecut pe sub autostrada, apoi traficul s-a mai domolit un pic. Am ajuns in camping pe un drum putin valonat. A costat 13 Euro si 3,4 Euro masina de spalat, totul cash, nu a acceptat cardul ca mod de plata. A trebuit sa ma duc in sat, la o banca, sa scot ceva euro ca sa pot platii. Campingul e cam vechi, are toalete turcesti. Pana la urma am gasit si toalete normale dar nu au capace, fara hartie igenica si sapun. Masina de spalat a dat eroare dupa un timp, asa ca le-am scos complet ude si a trebuit sa le storc manual. Campingul a fost linistit, fara muzica si alte zgomote, asa ca am dormit bine. Torino, Porta Palazzo, din est, se pare cea mai mare piata din Europa. Tot din zona pietii. Basilica di Maria Ausiliatrice. De mai aproape si statuia lui Don Bosco. Ceva detalii de pe basilica.
  11. purix

    2 tipi într-o florărie. Primul: te costă o groază de bani, țin puțin și se ofilesc... Al doilea: mda și le mai cumperi și flori... Sent from my SM-G950F using Tapatalk
  12. liviu m.

    15/16.07.2019 Mai am de prezentat cateva fotografii din Barcelona. Basilica de la Sagrada Familia. Arcul de Triumf. Parlamentul Catalan. Cristofor Columb. O fantana din Piata Spaniei. Turnurile Venetiene. Muzeul National de Arta. Din nou, Turnurile Venetiene. Palatul Congreselor. Pe Avenida Diagonal. In zona stadionului FC Barcelona. Un bilet pentru Messi. Dar nu astazi... Energie: 2 power bank-uri, unul de 13000mA/h, celalalt 22000mA/h, o saptamana pentru incarcat telefonul Orientare: Pe bikemap am dat direct Severin-Barcelona, dupa salvare, am exportat GPX-ul in viewrange.com, unde l-am editat si corectat, deoarece avea cam putine puncte de control. Totusi, din cauza consumului ridicat nu l-am folosit decat in Belgrad si Zagreb, in rest am folosit Google si majoritatea localitatilor prin care am trecut, printate pe o foaie, baza fiind GPX. Poate as fi vrut sa continui si dincolo de Barcelona, dar caldura si-a spus pana la urma cuvantul. Cam asta a fost tura, daca aveti ceva intrebari, cu cea mai mare placere.
  13. liviu m.

    13.07.2019 Gracias Toni pentru campare. Acum, ne intoarcem la iubirea dintai, adica la N-ll, drumul pe care l-am urmat inca de la intrarea in Spania, inca nu ma dezamagit, avand tot timpul o banda generoasa de pedalat pe partea dreapta a soselei. Dupa Girona, NII se transforma in autostrada si bineainteles nu am voie cu bicicleta. Nici o problema, pe langa autostrada, se intinde un drum, numit Via de Servei, care urmareste autostrada, de-o parte si de alta, foarte putine masini, mai aglomerat numai la iesirile de pe autostrada, in sensurile giratorii. Autostrada are aproximativ 20km, si odata cu terminarea ei se termina si Via de Servei. Gasec un cafebar si ma delectez cu o cafea, intre timp incerc sa vad cum ies din fundatura aceea, nu stiam daca aveam voie din nou pe N-ll. Gasesc un traseu pe Google, pornesc pe un drum de tara unde intalnesc un biciclist, il intreb daca N-II e circulabila cu bicicleta. Nu a prea inteles ce vreau, si ma intreaba unde vreu sa ajung, Francia sau Barcelona. Ii raspund Barcelona, apoi zice follow me, urmand pe drumul gasit de mine pe harta, pe sub C35, apoi tot pe drum de tara pana pe N-ll . I-am multumit, si am continuat pe acelasi N-ll cu o banda generoasa de pedalat. Chiar la intrarea in Malgrat de Mar, e o parcare pentru masini mari, cu banci, mese si multa umbra, asa ca opresc sa-mi mai trag sufletul. Ma asez la o masa, in timp ce vorbeam cu sotia la telefon, apare un tip cu 2 beri in mana si se aseaza in fata mea. Dupa ce termin, aflu ca e roman din Codlea, e sofer pe un camion, astepta aici pana luni, sa poata sa-si incarce niste masini Seat si sa le transporte in Germania. Am povestit cam o ora si berea rece a mers ca unsa, el urma sa plece azi (sambata) si maine la plaja din Malgrat de Mar, situata la nici un kilometru. Ne-am luat la revedere, eu am parasit N-ll, si am pedalat si eu spre plaja in cautarea unui camping. Fiind cam devreme trec pe langa mai multe campinguri situate chiar langa plaja, toate pareau supraaglomerate, ca si plaja de altfel, in cele din urma ajung la campingul Caballo de Mar, situat in localitatea Pineda de Mar. Campingul are 2 parti,o parte chiar langa plaja, cealalta parte unde e si receptia trebuie trecut printr-un pasaj, pe sub calea ferata, imposibil de trecut cu bicicleta . Las bicicleta si trec pe jos, campingul costa 17.5E, fara electricitate. Initial mi-a dat un loc, tot pe partea cu receptia, si pana sa gasesc locul in increngatura de rulote, case de vacanta, vine un tip si zice sa ma mut pe partea cealalta, e perfect nu mai trebuie sa ocolesc cu bicicleta plus ca e chiar langa plaja. Dar se pare ca ziua de 13 nu fost prea norocoasa cu mine, locatia a fost chiar langa un restaurant, aveam sa aflu mai tarziu cum o sa fie. Deocamdata ma duc la plaja, fac baie, apa nu e chiar asa de calda cum a fost in Franta plus ca la nici 2 metri de plaja, apa ajune la mai bine de 2 metri in adancime, totusi ma balacesc pana ma satur de apa. Revin spre seara la cort, la restaurant servesc apoi 2 beri la halba de 500ml, parca 3E, oricum mai putin decat in alte locatii unde 330ml era aproape 4E. Incepe si o formatie sa cante, prima data pentru copii, care erau deja insirati acolo si asteptau. Membrii formatiei imbracati in stele de mare si alte animale marine ii distreaza pe copii, incep sa danseze, apoi ii antreneaza si pe parinti in dans. Apoi copiii, au fost trimisi la culcare si au ramas parintii si ceilalti, o tipa a inceput sa cante, si nu au terminat decat tarziu in noapte. Cortul meu fiind chiar langa restaurant, muzica batea direct in cort, asa ca nu am adormit prea repede. Asta-i dezavantajul campingului, nu stii niciodata daca gasesti o noapte linistita, wild e de o mie de ori mai bine decat aici singura problema fiind dusul, dar probabil, cred ca s-ar rezolva si problema asta. In zona campingului fantoma. Fornells de la Selva, un sat in apropiere de locul de campare.
  14. maurice

    Iepurașul stă la o țigară în fața vizuinii. Curioasă, vulpea, trecând prin zonă, îl întreabă: - Ce faci, iepurașule? - Am început lucrarea de doctorat despre cum este mâncată vulpea de către iepuraș... - Ha, ha, ha... păi cum o să mănânce un amărât de iepuraș o vulpe? Poate invers... - Cercetare științifică, vulpeo. Dacă nu crezi, te aștept diseară la vizuină. A doua zi dimineața, pădurea - uimită de mirare. În fața vizuinei, pielea vulpii era întinsă la uscat. Curios, lupul apare și el la iepuraș și îl întreabă: - Despre ce scrii tu acolo, iepurașule? - Sunt la cercetarea propriu-zisă din lucrarea de doctorat. Studiez cum e mâncat lupul de către iepuraș. - Ha, ha, ha... cum o să mănânce un amărât ca tine un lup mare și tare ca mine? - Asta e cercetare științifică serioasă! Dacă nu crezi... ne vedem diseară la vizuină. A doua zi dimineața, stupoare mare în toată pădurea: pielea lupului era întinsă la uscat lângă cea a vulpii. Nemairezistând, ursul o apucă și el spre iepuraș și îl întreabă: - Despre ce mai scrii tu acolo, iepurașule? - Sunt deja la concluziile cercetării în care demonstrez cum e mâncat ursul de către iepuraș. - Ha, ha, ha, ho, ho, ho... ce tot spui, pricăjitule?... Cum să mănânce un mititel ca tine un urs mare ca mine? - Nu crezi?! Aceasta este o cercetare științifică, nu e o glumă. Vino diseară la vizuină și ai să te convingi... A doua zi dimineața, toată pădurea era șocată: pielea ursului era întinsă la uscat lângă cea a lupului și a vulpii. După câteva ore, când lighioanele pădurii se răspândiseră speriate care încotro, iepurașul ieși râzând din vizuină, de gât cu leul... care îi spuse: - Ai văzut, iepurașule? Ce îți spuneam eu? Nu tema contează, ci coordonatorul!
  15. liviu m.

    Foto Elne 10.07.2019 De dimineata, vantul tot cu aceasi putere bate ca si ieri, nici o sansa sa pliez cortul chiar dupa mai multe incercari. Pana la urma imi vine o idee si il iau in camera cu masina de spalat, foarte spatioasa, asa ca il strang rapid. Continui pe D900, spre Perpignan, dar pana acolo trec si prin Salses le Chateau apoi ajung la o intersectie mare, la vreo 10-11km de Perpignan, unde pe D900 apare semnul interzis de biciclete, asa ca virez spre dreapta, nu vreau sa-mi fortez norocul. Apare un semn giratoriu, extrem de aglomerat, in toata directiile era aproape imposibill sa trec de el. Oricum pe toate directiile e semnul de interzis pentru biciclete. Pana la urma gasesc un drum de tara, urmeaza apoi o pista betonata care merge paralel cu D900. La un moment dat face stanga pe sub D900, unde dupa o suta de metri intalnesc o pista de bicicleta foarte faina si care duce drept spre mare, chiar pe malul raului Agly. Nu e chiar drumul meu, dar mai bine fac un ocol decat sa risc pe D900, nu trebuie decat sa trec peste D1 si apoi sa fac dreapta pe D11. Pista e excelenta, e incadrata de un gard de lemn si multa vegetatie in jur. Am ajuns pe D11 am facut dreapta si am trecut prin Torreilles, Canet en Roussillion, Saint Nazaret, Alenya, toate la 1-2km de mare, apoi Elne si Ortafa care se departeaza incet de mare. Am renuntat la Perpignan, zona aceea fiind prea prea aglomerata. D11 e destul de bun, cu trafic moderat, multa vegetatie si chiar ceva umbra de la copacii de pe margine. Mi se termina benzina la 1km de Brouilla, unde campez pe marginea drumului pe D8, pe dreapta e un drum, cu o livada, care e mascata de drumul principal de copaci si vegetatie deasa. Locul in livada e cu putina iarba, este si umbra, cam aproape de sosea, dar oricum drumul nu este foarte circulat. A fost o noapte linistita. Pista biciclete Rivesaltes-Le Barcares. Imagini din Elne.
  16. Targoviste, 09.11.2019 Hai noroc la toata lumea. Chiar langa gara Targoviste se afla UM 01417, locul in care s-a desfasurat procesul si apoi executia cuplului Elena si Nicolae Ceusescu. Denumirea completa, asa cum este prezenta pe site-ul Complexului Naţional Muzeal "Curtea Domnească" Târgovişte este "Metamorfozele unui loc al memoriei: de la cavalerismul Şcolii de Ofiţeri "Ferdinand I" la spaţiul profan al procesului şi execuţiei soţilor Ceauşescu şi al sfârşitului regimului totalitar din România". Mult prea lung pentru un titlu. Revenind, panoul care este vizibil din strada. In curte se afla 3 panouri in limbile romana, engleza si franceza cu cateva repere ale represiunii din Romaia comunista, in perioada august 1977 - decembrie 1989. Cel in romana. Intrarea in cladire. Deasupra intrarii. Pretul biletului de intrare este 8 Lei. Taxa foto costa 15 Lei, pentru care n-am primit bilet si am vaga senzatie ca banii i-a luat doamna care mi-a dat biletul. Mi s-a spus ca audio-guide exista, insa nu si in limba romana, asa ca n-am insistat. Prima camera din muzeu. Din biblioteca existenta in birou. Iosif Broz Tito [presedintele Iugoslaviei] si Ceausescu la inaugurarea [16.05.1972] a SHEN Potile de Fier 1. Revista Lumea apare si azi. Piesa de rezistenta este pestele de pe televizorul Olt 239. Stie cineva ce inseamana "HQ" din coltul din dreapta sus? Nu cred ca inseamna High Quality.
  17. Sala in care s-a desfasurat procesul cuplului Ceausescu in data de 25.12.1989. Locurile ocupate de catre cei judecati. Completul de judecata. Locul propriu-zis al executiei, situat in spatele cladirii. Pentru final, un extras din cartea de impresii [daca asta o fi denumirea corecta] a muzeului, care ar putea fi un exponat interesant. Din simplul motiv ca persoana care a scris acel mesaj [nu ii dezvalui nici sexul] traieste azi intr-o lumea libera, in care dreptul la libera exprimare nu [mai] este nimanui ingradit. Inutil sa spun ca nu intentionez niciun fel de discutie pe teme politice. Inainte de plecare am mai stat putin de vorba cu doamna care mi-a vandut biletul. Mi-a spus ca toate exponatele sunt cele originale din anul 1989 si ca muzeul este vizitat in special de turisti straini, aproximativ 10.000 pe an, plus grupuri de elevi, mai ales in timpul saptamanii "Scoala altfel". Pentru cei mai tineri, legat de executia care a avut loc in ziua de Craciun, trebuie sa mentionez faptul ca in comunism nu exista Craciun. Zilele de 25 si 26 decembrie erau zile lucratoare, Mos Craciun se numea "Mos Gerila" iar bradul de Craciun se numea "pomul de iarna". Cam asta a fost. Daca are cineva vreo intreabare, cu cea mai mare placere.
  18. Claudiu Moga

    Socializez cu niste tineri seminaristi care-mi faciliteaza o cazare gratuita in caminul Seminarului Teologic. Dorm bine dupa o seara agreabila si ziua urmatoare vizitez putin Blajul, aceasta Mica Roma cum o numea Eminescu. Pe aici au trecut personalitati de seama ale neamului nostru. Eminescu, a trecut si el in tinerete pe aici. Parcul din centru este amenajat excelent si este inconjurat de cladiri importante. Inainte de a pleca vizitez si Campia Libertatii. Day 5) 25 februarie, Blaj - Copsa Mica - Sibiu. Din nou o zi rece, pedalez intr-o zona de podis spre Copsa Mica. Pe traseu intalnesc o pisica salbatica si niste pasari rapitoare. Ajuns la Copsa Mica, inghetat ma decid sa iau trenul spre Sibiu. Aici ma intalnesc cu Cosmin, un bun prieten de pe vremea studentiei. El ma ajuta cu o cazare la niste cunostiinte si stam la povesti la o cana cu vin.
  19. Claudiu Moga

    Pt Dan tm si Liviu m., sincer nici eu nu am inteles cine este cel care nu are ce cauta acolo. Avocatul Justin Pop despre Avram Iancu... Iosif Vulcan despre Avram Iancu... Tot aici isi dorm somnul cel de veci si ceilalti 2 conducatori ardeleni ai revolutiei de la 1848, Ion Buteanu si Simion Groza, martiri ai neamului romanesc. Multi alti eroi simplii se odihnesc aici.
  20. Studio54

    Nu pot sa nu remarc cat de elegant are impachetate si aranjate bagajele belgianul. Claudiu e mai pe haiducie, asa.
  21. freetools

    Scumpe pinioanele alea https://www.bikexpert.ro/piese/pinioane/shimano-claris-cs-hg50-8-8-pinioane-caseta
  22. ibella18

    Buna ziua, Sunt datoare macar cu cateva mici comentarii. Una peste alta aceasta incursiune m-a determinat sa imi propun ca, de acum inainte, doar asa sa imi petrec concediile, incercand deja sa ne organizam pentru anul viitor. E drept ca am mers si cu oamenii potriviti (am fost doar trei persoane, ambianta a fost nemaipomenita). Una peste alta a fost grozav. Nu am simtit ca ar fi fost greu, chiar daca nu ne-am luat zi de pauza. Nu s-a mers in forta, km parcursi in fiecare zi ii desfasuram pe parcursul intregii zi, cu pauze de vizitare, poze, de masa, de mici suete. Mentionez totusi ca acest tur a fost gandit nu ca o parcurgere nesfarsita de km ci ca o combinatie intre km parcursi, vizitare locuri, admirare peisaje si buna dispozitie. Nu sunt un ciclist adevarat, dar ce am facut noi este la indemana fiecaruiia dintre noi. Traseul este unul usor, Il recomand chiar si familiilor cu copii (acestia poate nu vor parcurge km pe care i-am parcurs noi, dar merita sa se delecteze cu at de multi km este posibil). Nu vreau sa repet lucruri cunoscute, dar specific (poate pentru incepatori ca mine) ca traseul este, in cea mai mare parte, in afara traficului auto, iar acolo unde se intersecteaza cu traficul auto, exista un bun simt al conducatorilor auto care socheaza . Un alt aspect demn de luat in seama (pentru cine isi doreste o astfel de experienta) este ca noi am mers in afara sezonului, in perioada de dupa 25.09, cand deja incepusera scolile, deci traficul de biciclisti scazuse , asta fiind un avantaj pentru cazari (noi optand pentru cazari la diverse pensiuni). Pensiunile se regasesc cu usurinta si pe google maps , acesta fiind principalul mod al nostru de a gasi cazare . Aaaaa.... referitor la cazare, am avut placuta surpriza de a nimeri o pensiune dedicata ciclismului (pensiunea Martha, din Grein), pe care o recomand cu caldura. Pensiunea aceasta a fost ca...o mana cereasca; In ziua respectiva a plouat non-stop, de la plecare pana la sosire. In plus, in acea zi am vizitat si Mauthausen,, deci...toti trei aveam o stare de tristete profunda, ploaia deja patrunzand in suflet (nu din cauza vremii cu siguranta, pt ca pana atunci nu prea ne interesase...). La aceasta pensiune...am gasit dotarea necesara uscarii echipamentului (incaltaminte, manusi, haine). De mentionat ca pe parcursul traseului noi nu am dat peste multe service de bicicleta, unele fiind deja inchise datorita inchiderii sezonului. Dar...nici nu am avut nevoie, traseul fiind foarte intretinut. Ar fi multe de spus...cert este ca a fost o experienta pe care o recomand cu placere !
  23. freetools, tu stai bine cu caputul ? Pe bune acum, vii cu niste enormitati de te iei cu mainile de cap... M8000-urile alea in cutie de plastic sunt fix exact ca orice alte XT-uri, ai impresia ca daca cineva se apuca sa faca pedale fake si chiar ii reuseste treaba asta, nu e in stare dupa aia sa fabrice si niste cutii de carton ?
  24. m-am gandit si eu la alea de pe olx, dar sunt in cutie de plastic. Iar shimano foloseste numai cutii de carton Toate produsele pe care le-am cumparat de la shimano au venit in cutie de carton ori bulk la punga
  25. liviu m.

    Salut toti forumisti! Vreau sa postez o tura, scurta, pe care am facut-o cu ceva timp in urma. Titlul turei l-am ales, pana la urma, cu ceva retineri, dar reflecta cat de cat, folosirea unui trailer, cam greu din nastere, intr-o tura de mai multe zile 27.05.2019 O zi innourata dar buna de pedalat. Prin vama romaneasca de la Portile de Fier I am trecut in viteza, s-au uitat putin in buletin si gata, liber ca pasarea cerului. Primul soc l-am avut in vama sarbeasca unde ala de la control acte m-a pus sa dau jos steagul de pe trailer. Era un steag mic, de la aniversarea a 100 de ani a Romaniei si care se monta pe geamul masinii, acum flutura in spatele trailerului. I-am spus vamesului ca o sa-l dau jos dupa ce ies din vama, a spus nu, chiar acum, noroc ca am avut un multitool legat pe bicicleta si am reusit sa tai cei 2 soricei cu care era prins. De ce? Nu stiu si nici nu am vrut sa aflu. Pe clisura Dunarii e cam ca la noi, drumul valonat si o catarare mai importanta, 2 km mai grei, ultimul mai lejer. Ar mai fii una dar nu este prea inclinata. Drumul destul de bunicel, fara trafic deosebit, n-am avut probleme deosebite cu trailerul, in afara de accelerari mai lente si franari mai lungi si bineinteles pe catarari un pic mai greu. Trailerul l-am facut dintr-un profil patrat, initial cu lungimea de 1 metru, am taiat o bucata de 45cm la care am sudat, la capete, doua placute gaurite pentru roti. Pe el am pus carja de la o poliartrita reumatoida, dupa indoirea celor doua tevi de aluminiu (suportul de la brat), a ramas cam 1 m in lungime. Deasupra am mai pus niste profile de aluminium si o placa de plastic ca baza pentru geanta. Fara geanta, trilerul avea pana in 7kg si ma asteptam de la croitor sa-i mai adauge max 2kg. Numai ca pana la urma in loc de geanta a iesit o cutie de lemn, imbracata in, cred ca un fulgarin, dintr-o haina de ploaie mai veche. Cand l-a vazut sotia m-a intrebat unde merg cu cosciugul ala. Asa a iesit, nu mai am chef sa astept, nici nu l-am cantarit dar cred ca are lejer 12-13kg adica comparabil cu bicicleta. Suportul in jurul portbagajului e facut din tije filetate de 6mm iar cuplajul o articulatie sferica M10m, care a fost testata pe vechiul trailer cam 500km. Nu am vrut sa cuplez trailerul la roata, asta ar fi adaudgat inca un metru, cred ca ar fi iesit cat un marfar. La bicicleta, am schimbat foile 48/36/26 cu 44/32/22, mai potrivite pentru mine, pinioanele au ramas aceleasi, 11-32. Pe la sarbi nu am fost decat cu masina asa ca o tura cu bicicleta pare o alegere logica. Singura diferenta pe clisura sarbeasca par sa fie tunelurile. In prima zi am trecut prin patru tuneluri al doilea fiind si cel mai lung ,de 259m. Bezna aproape totala, lanterna era undeva prin coburi nu am mai stat sa o caut. E o senzatie tare neplacuta sa pedalezi pe intuneric fara sa vezi soseaua. Numai o dunga aurie abia se vedea pe perete si ceva din dunga alba de pe mijlocul drumului. Noroc ca in tuneluri asfaltul era foarte bun, fara gropi. Dupa cum vedeti din foto, drumul pe clisura sarbeasca face parte din EV6 si aproape de Donji Milanovac se intersecteaza cu EV13, chiar langa podul de peste Golful Porec. Sunt o multime de parcari de-a lungul drumului, asezate in zonele cu cea mai buna vedere spre Dunare si in unele existata,cam la 4-5km si toalete mobile. Greu de gasit un loc de campare, de o parte Dunarea cu maluri inalte de cealalta parte, stanci care se ridica ametitor de sus. Peisajul e nemaipomenit, merita din plin sa-l parcurgi macar o data pe bicicleta. Abia dupa mai multi km de Donji Milanovac am reusit sa gasesc un loc, cam stramt,pe partea Dunarii, pe partea cealalta a drumului fiind un deal domol fara pericol de prabusiri de pietre. La intrarera in Vama Portile de Fier1 Vase inainte de intrarea in ecluza sarbeasca De pe clisura. Zona Macronia, malul romanesc, chipul lui Decebal abia se vede. Intersectie de Eurovelo-uri. Parcare pe clisura sarbeasca. In sfarsit, cineva mai lent decat mine. Si locul de parcare al zilei.
  26. Claudiu Moga

    Day 8) Brezoi - Ramnicu Valcea - Curtea de Arges In aceasta dimineata la intrare in Caciulata ma opresc la Manastirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Batran. Intru in muzeu si admir niste vitralii. Anul trecut s-au implinit 600 de ani de cand acest mare voievod ne-a parasit pentru o lume mai buna.
  27. Claudiu Moga

    Proprietarul casei, nea Petrica este si un iscusit iconar si a fost incantat sa-mi afle cateva aventuri. Dansul fusese si el pasionat biciclist in tinerete. Aici m-am imprietenit cu o pisica neagra superba cu care m-am jucat si-n timpul noptii. Din pacate, la acesti prieteni ardeleni mi-am uitat frontala in patul in care am dormit. Era o frontala de calitate, destul de scumpa cum nu mai am nici in ziua de azi. Day 6) Sibiu - Caineni In aceasta zi ma insoteste prietenul Cosmin la o tura. Pedalam spre Cisnadie. Vom avea de urcat un mic deal spre Cisnadioara. Vremea este de iarna autentica.
  28. Cred ca si chestia aia absolut oribila, Pegas fatbike, cu care se dau hipsterii prin oras crezand ca sunt miezul din dodoasca sau ceva, are lejereanu peste 15 kile.
  29. J0hn

    Salutare tuturor!! Sunt din Iasi si imi doresc ca anul viitor sa strabat traseul Via Transilvanica impreuna cu baiatul meu pe biciclete. Vom pleca din Putna, si conform calculelor vom ajunge in Drobeta Turnu Severin in 40 de zile. De aici doresc sa gasim ceva care sa ne transporte fluvial pana In Constanta. Mi-am facut intreg traseul pe caiet cu cele necesare, dar m-ar interesa daca are cineva traseul in format .gpx sau alte formate si daca stie careva dintre voi vreun vas cu care sa pot ajunge in Constanta din Drobeta. Nu punem deloc accent pe conditiile de transport de pe vas, bineinteles ca-mi doresc si ieftin :)). Am eu mai multe intrebari si doleante, dar deocamdata atat. daca-mi puteti trimite idei, linkuri, aplicatii va multumesc anticipat!!
  30. IonutA

    Salutare, Mulțumesc pentru feedback. Bicicleta o folosesc numai în oraș(București) și zonele limitrofe, atât pentru a-mi rezolva drumurile personale (cumpărături, prieteni, familie), cât și pentru deplasarea la bazin (sunt antrenor de înot) dar și pentru un part time de curierat 2-4 ore pe zi, în permanență cu coburi pe roata spate. Adică fac în medie 50km zilnic (luni-vineri). Numai bine! Adrian
  31. Claudiu Moga

    Va multumesc frumos! Bine v-am gasit dragi prieteni!
  32. gibonu

    @ibella18 Povestea turei am mutat-o alaturi, acum o gasesti aici (unde te rog sa o continui): In alta ordine de idei, te rog, alege si un titlu al povestii de tura si ma voi ocupa eu de schimbare. Nu in ultimul rand, multumesc pentru disponibilitate.
  33. ciomby

    întreținere infrastructură cale ferată în Coreea de Nord
  34. ciomby

    nu mă pricep la sfaturi, poate ar trebui adăugată o za de lanț în plus
  35. EyesOnly

    Noi am folosit cu brio si foarte multumiti https://www.decathlon.ro/prosop-microfibra-l-albastru--id_8361623.html in toate turele de pana acum.
  36. Mookyama

    Recomandati asa ceva prins de un suport de asta care se monteaza pe furca? Ingreuneaza manevrarea ghidonului? Alte probleme ce pot aparea?
  37. Am luat până la urmă, în același preț un Cannondale Trigger, în stare excelentă.
  38. mihaitasr

    Pot sa intreb care e dilema? Nu de alta, dar as putea, prin intermediul departamentului de garantii de la magazinul unde lucrez, sa ii intreb direct pe cei de la Specialized USA.
  39. gibonu

    Cel putin la nivel declarativ, apar niste lucruri bune la CFR Calatori, incepand cu data de 15.12.2019 cand intra in vigoare noul mers al trenurilor, valabila pana la 12.12.2020: https://www.cfrcalatori.ro/comunicate/noutati-din-mersul-trenurilor-2019-2020/
  40. Catalin_

    Pun si eu rotile mele de zi cu zi, folosite pt transportul prin oras (desi pana acum am avut parte de vreme prielnica, odata cu venirea ploilor va trebui sa fac unele schimbari). Ideea de la care s-a plecat a fost sa iau cele 3 biciclete care stateau degeaba, ba chiar incomplete (o cursiera + 2 "semicursiere", toate de prin '80) si sa fac o bicicleta de oras, cat mai simpla, supla, care sa nu bata prea mult la ochi, sa nu tenteze. Munca nu am facut-o eu, ci Ursa Bike (unul din atelierele care se ocupa cu asa ceva in TM). Cateva detalii: Cadru de cursiera de pe la sfarsitul anilor '80 (origini necunoscute - dar dupa unele imperfectiuni de pe top-tube, rezultate de la "trasul tevilor", tind sa cred ca e un entry-level), adus la viata cu o vopsea simpla data in camp electrostatic; Roti noi (Remerx Taurus 622x14 + Cauciucuri CST 28C) Clestii de frana - aceeasi clasici Weinmann, care curatati bine de tot, chiar arata si merg bine pt. varsta lor; Manete frana noi - Saccon, model clasic (care impreuna cu camasi & saboti Jagwire + clestii de mai sus, isi fac treaba decent pt modul in care este utilizata bicicleta); Angrenaj aluminiu Silstar; Transmisie 52x18 (decent pt. un oras plat); Cablu frana spate tras prin cadru (inner routing) - aici a fost ceva de munca, dar rezultatul imi place; Mansoane piele + bucata de piele de pe cadru (care desi pare de design, e buna pt. carat bicicleta pe scari + ascunde din imperfectiunile top tube-ului) au fost facute & cusute de Ursa Bike; Pedalele originale de pe bicicleta - destul de enervante, deoarece doar o parte e plata, pe cealalta parte se simte axul pedalei ca fiind mai sus ca platforma. Se vor schimba cu altceva care sa fie din aceeasi poveste (vechi sau noi cu aer retro); O sonerie de pe AlliExpress (design interesant, suna tare & curat, dar culorile disponibile nu erau ce trebuie, asa ca nu se integreaza deloc ); Plusuri si minusuri: + arata bine, are un aer de bobber parca; - poate sunt subiectiv & paranoic (cred ca rezultatul final arata mai scump decat face), dar a primit 1 bucata Asus Bordo pt. momentele cand trebuie sa astepte afara. Noaptea doarme in apartament; - ciclistica nu este ideala in acest moment. Lookul dat de ghidounul coada de randunica (montat invers) este fain, dar controlul sufera. Voi trece cat de curand la un ghidon drept; - desi cauciucurile de 28 sunt la limita "teoretica" a latimii pt jantele de 14, sunt total neadecvate borduriadei Timișorene. Voi incerca sa ma apropii de valoarea de 35C, marime avuta pe Gravel si care mi s-a parut mult mai potrivita/ confortabila prin TM. Poate un 35 spate - 32 fata, sa vedem ce zic si furcile. La cum e expolatata bicicleta, nu mi-e frica de dejantari;
  41. theDriller

    The work hose: city bike pentru naveta. Single speed / fixie. Cardu otel marime 52 Roata fata si spate 32 spite, jante duble Angrenaj bloc pedalier 46T, brat 175mm Butuc Flip-flop: 17T fixie, 18T freewheel Greutate: ~11kg O folosesc in regim freewheel. Mi-e cam frica sa incerc fixie in oras
  42. Urcând spre Dodeşti (munţii Gilăului):
  43. Despre mine (Nou aici pe forum): Ma numesc Pop Viorel am aproape 60 de ani, practic ciclismul de cand ma stiu iar cicloturismu in țara si strainatate in ultimi 5 ani. Despre tour: Plecarea în jurul datei de 10.Aug.2019 (flexibil o zi doua in plus sau minus). Startul meu, din cel mai nordic punct din Romania(Sighetu Marmației), cu sosre in cel mai îndepartat sudic punct din Romania.(Vama Veche) Întoarcerea prin Moldova (pe la manastiri cetați). Total distanța aproximativ 1800km. Media km/zi 100-120. (Asta însemnând zile cu poate 150km la şes/pe drept/fara vant si 80km trecut Carpați/la munte sau vreme rea). Durata zilelor: - de pedalat 15-16 zile, - de vizitat si relax pe Litoral, 4-5 zile. Sosire înapoi in Sighetu Marmatiei aprox.în 30.Aug.2019. Tipul de tura este gen "Self Suported"...cea ce însemna ca: dormit la cort, preparat mancarea (cel puțin o data pe zi), tot la cort cu aragaz portabil , în rest cate un fast food pe traseu. Aceasta e tura ce am sa o fac eu dar oricine doreste sa se alature pe traseu din alte puncte (orase) de plecare, e bine venit. De asemenea: oricine care nu doreste dormitul la cort si nici sa-si care bucataria cu el (cum fac eu), poate dormi la pensiuni si motele pe traseu, caz in care poate veni nu neaparat cu o bicicleta de touring (ca si a mea cu 4 paniere+geanta de ghidon+cort pe pobagaj=40kg fara alimente perisabile si lichide) ci cu orice bicicleta cu un porbagaj pe spate. Disclaimer : Oricine vine in aceasta tura o face pe propria raspunere, nu îmi iau nici un fel de reponsabilitate financiara, accidente, îmbolnaviri sau de orice natura fața de respectivul/ respectiva. Tot ce am scris aici are rol informativ si consultativ si nu impune sau solicita nici un fel de obligati sau îndatoriri financiare, legale sau de orice natura între participanți.
  44. Stuparul

    Marea Nordului la ceas de seara, vazuta din Skegness. Sent from my Moto G (5) using Tapatalk
  45. vlad29

    transportul este de 15E
This leaderboard is set to Bucharest/GMT+02:00
  • Newsletter

    Want to keep up to date with all our latest news and information?
    Sign Up