Leaderboard

ti-ai gasit

Inchiderea se face intanzand un pic lantul si apoi apasand pe pedala. Dar daca vreti sa stimulati economia cine sunt eu sa va opresc...

Sunt multe lucruri pe care producatorii spun sa nu le faci, ori din cauza acelui 1 individ din 1000000 care ii va da in judecata pentru ca a avut un eveniment nefericit si statistic improbabil, ori din cauza marketingului. Cum ar fi ca de fiecare data cand imi curat lantul, adica in medie o data la 300-400 km, sa cumpar cate o za rapida? Foarte convenabil pentru ei. De multi ani (sa fie vreo 8) folosesc doar lanturi cu za rapida, pe care o dau jos si o pun la loc cam cu frecventa mentionata mai sus, si nu am avut nici cea mai mica problema. Majoritatea au fost de la KMC, dar am avut si un lant BBB si unul SRAM cu zalele lor rapide si nu am avut nici o problema nici cu ele (in afara de faptul ca la SRAM zaua se scotea semnificativ mai greu decat la KMC). Iar la KMC de 10 (X10.93 in general) zaua cu care vine lantul se pune si se da jos foarte usor cu mana, fara scule.

Ochiul tău de fotograf chiar nu vede nici o diferență între un clește pentru demontat zale și unul pentru montat/demontat? E la jumătate de preț că face doar jumătate din treabă.

Echipa mea!

1. Dacă tu n-ai auzit, nu înseamnă că nu există. De altfel, ți-au răspuns și alții înaintea mea. 2. Folosesc de mult timp tipul respectiv de clește pentru a pune înapoi zaua, merge foarte repede și nu te murdărești. 3. Btw, dacă citeai cu atenție comentariul meu, vedeai că nu m-am referit la preț, ci doar la formă. Să crești mare!

@LucianLS Buna chestia cu spita. Am vazut si la filmele ParkTools chestia asta. @MTBR La toate lanturile, producatorii nu recomanda reutilizarea linkurilor. In practica, se reutilizeaza indefinit. Nu trebuie uitat ca odata cu lantul se alungeste si zaua rapida, deci, evident, nu o refolosesti la un lant nou. Eu mai pastrez zalele vechi prin gentuta cu scule, in situatia ipotetica ca mi se rupe lantul si trebuie sa aplic o solutie de avarie.

@black rider e ok, depinde ce vrei. Ăla e doar pt deschis, ăsta e și pt închis și-i mai ieftin. Nu am încercat modelul respectiv să văd cât de trainic e, dar mă gândesc că nu prea are ce să nu meargă la o astfel de sculă chiar dacă e mai ieftină.

In primul rand relaxez rantul cu o spita veche indoita la capele Apoi cu un patent cu falci subtiri strang rolele zalei ca se apese cele doua jumatati.

L-am confectionat eu. Am gasit pe OLX doua "furci" (75 lei) cu tot cu talpa care se prinde pe bara transversala. Una am lasat-o nemodifcata, pe a doua am scurtat-o si i-am facut urechile aplatizate si noile gauri, astfel incat sa se potriveasca la fix cu inaltimea tevii dintre pedaliere (pana la urma tot am gresit vreo 5 mm la masuratoare, dar nu-i bai, elasticitatea tevilor orizontale poate sa preia aceasta mica toleranta). Cele doua tevi lungi sunt de la Dedeman, am luat o teava zincata de 1/2 toli, am taiat cat am avut nevoie (se vinde doar la bara intreaga, de 6 metri, parca a fost 40 de lei, plus un spray negru mat, vreo 15 lei). Celelalte accesorii sunt de la un Thule Freeride 530 pe care il luasem in acest scop, incomplet, tot de pe OLX (la 60 de lei). Initial am vrut sa fac totul cu furci de la Thule Freeride, dar alea au un neajuns, ca permit un oarecare ruliu si totodata freaca pe cadru acolo unde strang teava. Astea doua furci mi s-au parut mai de incredere, dat fiind ca exista o singura teava curbata pe care e prinsa acea falca, drept urmare este mult mai rigid tot ansamblul la balansul lateral. Abia astept sa vad si in practica cum se comporta. Probabil ca voi opta si eu la ancorarea suplimentara cu chingi, ca sa impiedic cat mai mult balansul lateral.

14.03.2018 Urmeaza calatoria cu TGV-ul etajat de la Lyon la Montpelier. Biletele le-a cumparat online, cu aproximativ o luna inainte de plecare. Simplu, fara sa fie necesara crearea unui cont pe site-ul cailor ferate franceze, alegi trenul, dai banu' [plata cu un card de debit romanesc] si imediat primesti prin e-mail biletul in format PDF. Cam asa arata biletul. Pretul biletului la dus la fost 25 de Euro iar la intors 33 de Euro. Nasul are un aparat si doar scaneaza codul QR din coltul din dreapta sus a biletului. Pe peron este indicata pozitionarea vagoanelor trenului astfel incat sa stii unde trebuie sa stai si sa nu fie nevoie sa alergi dupa vagon. Imi pare rau ca nu m-a dus capu' sa fac o poza la afisarea pozitionarii vagoanelor. Toate bune si frumoase, numai ca n-am reusit sa gasesc locurile. Aveam locuri in vagonul nr. 17, ne-am urcat in tren pe usa pe care scria vagonul 17, insa cand am ajuns la locurile inscrise pe bilet am gasit acolo doua frantuzoaice. Mi-au arata biletele direct de pe telefon, mi-am cerut scuze pentru deranj, am mai coborat odata din tren sa ma asigur ca pe usa scrie vagonul nr. 17. Le-am deranjat inca odata pe cele doua frantuzoaice, moment in care probabil uneia dintre ele i s-a facut mila de mine si mi-a arata televizorul din vagon pe care scria mare, cat sa vada toti chiorii, ca sunt in vagonul nr. 16. Am inteles problema, mi-am mai cerut scuze inca odata si apoi am gasit fara probleme locurile pe care le aveam. Altfel spus, s-a urcat taranu' in TGV si si-a prins urechile pe acolo. Inainte de plecarea trenului din gara, la difuzoarele din vagon se face un anunt de genul "trenul pleaca in cateva minute, cine nu are bilet este rugat sa coboare". Poate cei mai batrani isi aduc aminte ca odata in gara de Nord din Bucuresti era un anunt similar la microfonul garii, daca-mi aduc bine aminte "trenul ... va pleca in 5 minute in directia ... Persoanele care au condus calatori la tren sunt rugate sa coboare din vagoane". Scara din TGV-ul etajat. Etajul, clasa a II-a. Scaunele si spatiul dintre ele, mai generoase comparativ cu clasa I-a de la CFR Calatori. Locul pentru bagaje amplasat la mijlocul vagonului. Numarul locului, afisat pe print si electronic. Unul dintre cele doua monitoare din vagon [ala care atunci cand trenul este in gara iti arata in ce vagon esti] pe care este afisata alternativ pozitia pe harta a trenului [in timp real] sau urmatoarele 2 statii care urmeaza. In cazul in care din poza de mai sus nu s-a observat viteaza cu care mergea trenul, aceasta se vede mai bine din poza de mai jos. Sub nicio forma nu a trecut de 300 km/h. La un moment dat trenul a mers in paralel cu un avion mic de agrement iar avionul parea ca sta pe loc. Interesant mi s-a parut faptul ca aplicatia pentru masurat viteza de pe telefon [Spedometer GPS] nu a functionat in TGV, nu reusea sa gaseasca satelitii. Trenul cu care am mers [TGV nr. 9879] face legatura intre Strassbourg si Montpelier in 5 ore si 58 de minute, cu 9 opriri. Pe sosea vad ca sunt aproximativ 800 km intre Strasbourg si Montpellier, asadar o viteza medie de aproximativ 133 km/h [n-am cautat care este distanta exact pe calea ferata].