Leaderboard


Popular Content

Showing content with the highest reputation on 08/23/2019 in Posts

  1. nu ma intereseaza clujul, nu ma intereseaza bucurestiul, nu ma intereseaza humulestiul. m-ar interesa sa fie popularizate oarece cunostinte de mecanica pentru ca nu sunt foarte greu de priceput si nici nu dureaza mult pana sa fie asimilate. cadrul legislativ este anapoda rau, cadrul executiv este si mai anapoda pentru ca unii e mai egali in fata legii decat altii... ce sa mai zic de cadrul judecatoresc, ca nu poti sa ai un proces care sa nu coste mai mult decat ii costa pe nesimtitii cu care te lupti sa te desfiinteze. drept pentru care... nu prea am incredere in pravalii si merg pe principiul de a asuma ca fiecare meserias e un netot si/sau un hot pana nu se dovedeste contrariul. si nu am sperante mari sa fie de gasit preturi "rezonabile" cum spui dumneata pentru servicii cu adevarat complete. vezi in bold parametrii de mai jos. cati mecanici cunosti sa poata lucra la roti muncite poate de alti nepriceputeanu incat sa le indrepte aproape de +/-0.05mm cu variatie in tensiune sub 10% cu tensiune ridicata pana la 150gf DS pe 32-36 spite? eu stiu ca nu am gasit asa ceva decat in spatiul virtual. tolerantele celor mai multi sunt mai mari de atat si asta mergand pana la case mari. repet, degeaba ai scule daca nu ti-ai facut temele. iar a-ti face temele nu inseamna sa asimilezi tot ce te invata un cutarescu mentor... pt ca nu prea vei gasi pe cineva care sa le stie pe toate. inseamna sa culegi de oriunde ce ai de cules si sa le pui cap la cap logic, sistematic, acele cunostinte. sa mergi pana acolo incat sa te intereseze si cum pot unele bacterii sa degradeze parafina chiar daca mai greu pe cea de lant lung, adica aia microcristalina care se si evapora mai greu... si ce substante le pot inhiba pe acelea. sa zici ok, hai sa incerc sa pun niste ulei de cimbru in camera ca am gasit pe undeva ca ii prinde bine butilului, il face mai rezilient si mai putin permeabil la gaze... iar daca e disipat acel ulei incet incet inclusiv prin fondul de janta atunci parafina pe care am pus-o pe acolo, in jurul niplurilor, va fi papata mai greu de specii precum rapid Rhodococcus equi. deci parafina nu numai ca se pierde treptat prin evaporare dar poate fi si degradata de asemenea specii intr-un ritm care nu poate fi deci neglijat. cam asta inseamna sa iti faci temele, sa fii deschis si sa nu spui "gata, le stiu pe toate". cu jante noi poa sa iti iasa lejer rotile bine centrate si cu tensiune destul de uniforma dar nu va fi optimizata rezistenta in timp daca nu depasesti valoarea dogmatica de 120kgf avand grija sa faci si acele operatii de stress relieving care raman invizibile pentru client. rezistenta poa sa creasca chiar si cu 20%, vezi mai jos ultimul link. daca escrocheria e la ordinea zilei pana la nivel de guvernanta atunci mai ramane doar DIY. daca vrei o treaba bine facuta atunci trebe sa o faci singur. ce e mai interesant la rotile de bicicleta este ca nu ai nevoie de scule profesionale incat te poti descurca chiar si doar cu o cheie de spite si in rest... maracini si oarece improvizatii, doar ca nu vei lucra foarte rapid dar poti sa obtii rezultate mult mai bune decat altii care au scule si cunostinte tehnice incomplete. as fi curios daca fenomenul numit "stress corrosion" - potentandu-se impreuna factorul chimic cu factorul tensional, mecanic - ajunge sa fie prevenit si de catre sculerist dar si de clientul ce ar fi cazul sa primeasca o mica educatie de la sculerist in acest sens. e urmatorul pas de facut dupa ce s-a ajuns la o tensiune uniforma incat sa fie tolerabila o tensiune medie ridicata presupunand ca e un criteriu important durabilitatea. intr-o societate sanatoasa, cu oameni de integritate morala si care nu se apuca deci de o afacere decat daca s-au pregatit tehnic suficient... ar trebui sa ajunga sa fie cunoscute clientilor daca nu prea degraba teoretic macar practic asa incat sa li se spuna: nu spala rotile cu orice iar cand le speli la nevoie asigura-te ca le ramane unsoare, mai ales la nipluri si la capsele jantei si prin zonele pe care nu le vezi cu ochiul liber din interiorul jantei... incat sa nu cumva sa ajunga portiunile din jurul capselor fara unsori care protejeaza impotriva coroziunii. cheltuiesti un mizilic, mai mult timp decat bani pe substantele astea si adaugi cateva grame jantei dar stii ca nu iti va crapa janta chiar daca ai tensiuni foarte ridicate, in afara dogmelor care zic max. 120kgf, +/-20%. nu are decat sa zica unul sau altul de mine ca sunt urechist daca eu am mers pe calculator si luat frecventa cu urechea. poa sa mai zica lumea si ca as fi un urechist sarantoc si care se da destept... umbla cu toale rupte si nu vrea sa protesteze cu tot poporul in strada cand se organizeaza vreun protest... ci protesteaza pe forumuri. daca chiar era ceva de capu lui ar fi avut clienti si pravalie. ai scule, ai carte... nu ai pile. ai investit aiurea in scule, iti da la cap concurenta, mai pe fata, mai pe spate, saracesti. concurenta loiala... o fraza de dansii inventata. ai scule, ai pile... nu ai carte. clientul nostru prostu nostru. daca avem putin mai multa carte decat clientul atunci e suficient, il facem din vorbe pe cat se poate si daca se prinde il dam afara si il invitam sa se descurce singur. "in fiecare secunda se naste un fraier, totul e sa il gasesti" - e deviza. ... ai carte, ai pile... esti specie rara pentru ca de regula cei care au pile nu stau sa macine literatura si sa isi faca temele. faci rost si de scule: truing stand cu care sa masori cu precizie si rapid 0.025mm radial, tensiometru care sa citeasca rapid diferente sub 1kgf... fara sa ai prea mari temeri ca dai vreun faliment si cu timpul iti faci si ceva nume de meserias. dar oare vei face servicii complete pe sume "rezonabile" incat sa nu castigi prea multi bani in primii ani si treptat sa iti creasca reputatia pentru ca rotile vor tine 10-20 ani incat sa fie busite doar in accidente de-alea gen intra o masina din lateral in tine etc...? aceasta specie rara din pacate e pe cale de disparitie. eu nu am pile si nu am nici scule deci nu am cum sa saracesc, pot doar sa pierd timpul stufarind pe net incat sa mai si scriu incat abia abia sa scap fara sa imi dea cu piatra la rinichi vreun troll din cand in cand. imi fac singur treaba chiar daca mai greu, folosind zip ties, bibilica si... calculatorul. in rest sunt suparat ca in vorba aia cu vacarul si satul. daca narcisismul si sociopatia au devenit norme sociale la scara larga, la nivel global chiar, atunci eu sunt anormal. imi castig o leafa lucrand in cu totul alt domeniu decat al mecanicii. cam de atat ai nevoie ca sa citesti tensiunea in spite folosind urechea. un generator de ton ca sa compari si formula de calcul. mai departe ai excel etc. https://www.szynalski.com/tone-generator/ T = 4μL²f² https://www.school-for-champions.com/science/sound_from_string_equation.htm#.XV6rHOgzaUk densitatea la otelul inox e 8, lungimea pe care vibreaza spita e locul de unde iese din niplu si pana la locul unde face contact cu o alta spita. dificultatea cu care te lupti insa e sa disociezi vibratia spitei vecine ca nu va vibra doar una singura, nu poti sa ii zici celeilalte sa taca si deci le ciupesti pe rand cautand sa estompezi pe cat posibil vibratiile nedorite si compari. daca tensiunea intre spite este foarte apropiata vei putea disocia cu foarte mare dificultate care e mai sus si care e mai jos. de-asta e de mare folos tensiometru de mare precizie care nu costa chiar putin, ca sa nu te chinui in timp indelungat citind la ureche frecventa vibratiei. nu e atat de important sa masori exact aceasta distanta a vibratiei pentru ca pe flanse distantele de vibratie sunt la fel toate... vrei sa masori in cifre exacte tensiunea absoluta a fiecarei spite doar ca sa poti face in final o medie exacta si sa fii sigur ca ai cutare medie si nu cu 5-10kgf mai sus sau mai jos. iar daca vrei sa faci corectii cat mai precise in ce priveste abaterea radiala socotind cat de mult sunt mai intinse unele spite fata de altele atunci nu e asa de important ca eroarea sa fie cat mai mica pentru ca va fi raspandita in mod uniform eroarea pe toate spitele iar eroarea in ce priveste diferenta in tensiune fata de medie va fi destul de mica. la spitele butted ai de furca mai mult in a aproxima tensiunea daca spita nu e subtire imediat ce iese spita din niplu ci se ingroasa treptat. oricum insa... metoda cu urechea e destul de buna pentru citi diferentele relative intre spite. un semiton diferenta inseamna o tensiune cu 12% mai mare. cam ala e obiectivul, ca in final sa ai aproximativ un semiton diferenta la o abatere radiala de +/-0.05mm intre spite adica 0.1mm in total. daca nu iese usor atunci iese mai greu, stai si muncesti ca nu degeaba ti-ai cumparat poate cheie de spite, niste soricei... si ai internet sa te documentezi de una sau alta. tine minte pontul cu "stress corrosion" si asigura-te ca inlaturi factorul chimic. la ~96.5MPa este pragul dincolo de care se poate spune ca uzual aliajul 6061-T6 crapa la un numar de fluctuatii complete in tensiune ordinul sutelor de milioane la teste. oare conteaza frecventa/viteza? nu prea e larg cunoscut factorul chimic in ce priveste aparitia fisurilor ce ajung sa avanseze, ca despre asta e vorba cand vine vorba de fatigue... fisuri din interiorul materialului dar si din exterior. daca tehnologia de formare a jantei este cum este... mai ramane de luptat cu fisurile ce pot aparea din exterior si care vor fi potentate de factorul chimic. cam asta e situatia, rotile pot tolera tensiuni in spite mult mai ridicate daca sunt lucrate cum trebuie incat sa fie preaplicate substante anticorozive. si vei vrea sa le ai in felul asta, in afara dogmelor ca sa nu se descentreze frecvent cu pretul de a avea si grija sa fie inlaturat acest factor chimic, cum spuneam. mai e un lucru ce poate fi de mare folos, sa trantesti niste butuci cu spatiu mai mic pentru pinioane asa incat sa ai tensiune egala pe ambele flanse... dar vei fi in afara dogmelor care zic ca trebe sa ai cat mai multe pinioane la un butuc cu spatiu mare de salata si cu spitele NDS deci la un prag foarte scazut. pt ca astfel se descentreaza rotile, ajungand momentan tensiunea la zero se intampla ori una ori alta ori ambele: 1 janta se deformeaza torsional la socuri mari, chiar daca nu se desfileteaza niplurile; 2. niplurile se pot desuruba la socuri moderate. o solutie pentru a doua problema e sa pui in nipluri ceva care sa estompeze vibratiile fara sa creasca prea mult frecarea la tensiune zero si implicit la tensiuni ridicate. lubrifianti cu ceara microcristalina sunt de recomandat in acest sens, eventual amesteci si ceva ulei de in care sa sicatizeze daca nu te deranjeaza ca ulterior se intareste. http://asm.matweb.com/search/SpecificMaterial.asp?bassnum=MA6061T6 Fatigue Strength96.5 MPa14000 psi AA; 500,000,000 cycles completely reversed stress (adica "zero mean stress", ceea ce inseamna ca alterneaza in tensiune cu compresie incat media sa fie zero) https://en.wikipedia.org/wiki/Flexural_strength#Flexural_versus_tensile_strength din formula de aici iti poti face idee in linii mari ca se ajunge la 110 MPa stres tensional static pe portiunea din jurul niplului la o janta roata spate cu 150kgf DS si cu 32 spite (~450g, densitate 2.7, 18mm profilul, 32 spite). vei vrea spite cat mai multe si cat mai subtiri si ar fi de recomandat cam 135kgf daca pe NDS ai spite de 1.5mm. e insa mai mult de munca si spitele de 1.5mm trebuie slabite momentan cand le urci tensiunea ca sa nu se deformeze plastic prin torsiune. merita efortul insa pentru ca vei avea o roata mai rezilienta, mai durabila, nu numai mai usoara. trebe insa sa ai grija sa nu dea cineva cu bocancii in spite etc. pt ca spitele de 1.5mm rezista cam la 200kgf pana sa se deformeze sau sa se rupa. si iti mai dau un pont... janta poate fi chiar intarita prin tehnicile numite generic "stress relieving" care efectiv fac ca materialul sa aiba deformari plastice in acele etape acolo unde sunt de dorit. asa incat daca atingi incet, incet, tensiuni extreme in spite ca dupa aceea sa dai inapoi... nu numai ca prin aceasta poti sa indrepti binisor janta daca era deformata de inainte ci ii si creste rezistenta plastica (yield) iar cea mecanica (tensile) creste si ea usurel initial dupa care se cam plafoneaza. daca iti faci griji ca plesneste janta sau niplurile la tensiuni extreme poti sa completezi din presiunea unei anvelope (preferabil ingusta) presurizata aproape de pragul limita de presiune permis asa incat si presiunea anvelopei sa contribuie la a ridica stresul compresiv circumferential asa incat janta sa ajunga sa cedeze mai usor plastic pe alocuri prin aceasta compresie care ii mareste si rezistenta. se numeste ecruisare acest fenomen si e de preferat sa fie facuta aceasta ecruisare prin solicitari compresive si nu tensionale. drept pentru care trebuie retinut ca cresterea tensiunii pe ambele flanse trebe sa creasca in asa fel incat sa ajunga spitele NDS aproape de tensiunea DS adica la 180-195kgf, dupa cum are fiecare sa socoteasca de cuviinta. o prima tehnica este de a aseza aseza roata pe ax asa incat sa apese pe janta lateral cu mainile, picioarele etc. si cica in acest fel rulmentii ar putea avea de suferit - motiv pentru care s-ar zice ca e mai indicat sa o sprijini nu pe ax ci presand uniform pe flansa butucului unde spitele vor pierde tensiune momentan daca cele de sus cresc in tensiune. ideea e sa apesi nu in mod uniform pe janta ci in extremitati. o a doua tehnica care e suficienta pentru jante noi, care nu au fost deformate prin torsionare inca...stranse din maini spitele paralele. prima varianta e pentru a indrepta janta torsional, a doua e mai de folos pentru a corecta abaterea radiala. la roata fata non disc esti limitat daca folosesti spite subtiri incat abia abia vei putea sa ajungi la 120kgf fara sa compromiti spitele. avand in vedere frecarea intre nipluri si spite poti sa le compromiti si pe la 80kgf daca nu aplici nici unsoare si nici nu slabesti momentan spitele cand invarti de nipluri. in astfel de cazuri nu prea ai cum altfel si te vei pune cu picioarele pe janta culcand-o ori pe ax ori pe flansa care sa apese uniform pe o suprafata nu foarte dura. ecruisare... strain hardening. cold working. la mai mult de 2% deformare - care inseamna ca nu mai e total elastica - aliajul incepe sa sufere/capete (desi nu e un cuvant bun suferinta asta si nici nu e pus pe capatuiala aliajul) transformari care ar fi de dorit cu pretul reducerii ductilitatii la un nivel inca tolerabil. cu alte cuvinte alte si alte solicitari vor fi din ce in ce mai mari sa ii dea o alta forma. asa zice urechistu care bantuie si culege informatii si il apuca din cand in cand sa le toarne: "The ductility for the 6061 alloy, when formed in T6 and tested in T6, decreases significantly at 2% cold work and continues to decrease with more applied strain." pagina 5 - https://digitalcommons.lmu.edu/cgi/viewcontent.cgi?referer=https://www.google.com/&httpsredir=1&article=1000&context=mech_fac atentie mare daca e ridicata tensiunea in spite treptat. e indicat ca dupa fiecare mica etapa sa fie facute mici corectii asa incat sa fie cat se poate de bine roata centrata mai ales radial, nu numai lateral. pasii trebuie facuti mergand pana la infiletarea niplurilor cu un sfert din 360 grade. si dupa fiecare pas cu aceasta verificare a centrarii sa fie facute operatiile de stress relieving si atentie sa nu ramana tensiune reziduala in spite de la infiletare ca ajung sa se rasuceasca si spitele cu tot cu nipluri si daca sunt subtiri se pune problema daca ai coeficientul de frecare destul de scazut cat sa nu dai in gol. cu nipluri brass, cu lubrifiantul potrivit si cu ceva tehnici de slabire momentana a tensiunii in spite se pot tensiona spite de 1.5mm la 120kgf. curba strain/stress in compresie are o inflexiune pt ca de la un oarece prag materialul devine mult mai moale chiar daca incepand de la zero e din ce in ce mai incapatanat pana la acea inflexiune. cam la 200 MPa stres compresiv incepi sa te minunezi vazand acestea. 200MPa insemnand o medie 176kgf la 32 spite pt o janta cu o arie de sectiune de 88mp - ca pt ~450g. repet... poti sa completezi cu o anvelopa cu oarece presiune acest stres compresiv daca crezi de cuviinta. in acel caz ramane sa verifici abaterea radiala pe interiorul jantei ca nu vei mai putea pe exterior... lucru care mai ales la o janta muncita iti va permite o mai buna precizie pentru buzele exterioare ale jantei nu prea au fluenta.
This leaderboard is set to Bucharest/GMT+03:00
  • Newsletter

    Want to keep up to date with all our latest news and information?
    Sign Up