Leaderboard


Popular Content

Showing content with the highest reputation since 03/21/2020 in Posts

  1. purix

    Un reporter Antena 3 s-a dus la un om care ieşise ieri la grătar şi l-a întrebat: - De ce ați ieşit în grupuri mari în perioada asta când ar fi bine să rămâneți în casă? - Din acelaşi motiv pentru care tu lucrezi la Antena 3. - Adică? - Adică de prost. Sent from my SM-G973F using Tapatalk
  2. JDM

    Cred ca oamenii rai ti-au pus prea multe spacere sub pipa.
  3. purix

    Măria către Ion: - Las' că știu eu că mă înșeli cu unguroaica aia din Székesfehérvár! Ion: - Cum poți să spui așa ceva?!
  4. Croocodillul

    Moscova anii 50. Interdictie de iesire intre orele 21:00 si 6:00 Doi militieni vad unul care se furisa. Unul scoate mitraliera il impusca. - Volodia, de ce l-ai impuscat? E numai 20:45? - Il cunosc, sta departe, nu mai ajungea...
  5. gibonu

    Marti, 18.06.2019 Asta a fost tura din Normandia: De la Caen [17:07] la Paris - Saint Lazare [19:19] am mers cu trenul Intercites, pret 36,70 Euro / om. Bicicletele au fost gratis. Mai interesant a fost faptul ca initial am vrut sa cumpar biletele de la aparatul automat, insa am renuntat in momentul in care a trebuit sa completez numele si prenumele pasagerilor, crezand ca asta este o setare doar a aparatului. Insa, spre suprinderea mea, frantuzoaica de la casa de bilete mi-a cerut numele ambilor pasageri ca sa le treaca pe bilete. Nu am intrebat din ce motiv. Bicicletele in tren, la capatul vagonului. Nașul. A se observa brandul si tatuajele. Obisnuit cu trenurile din RO care circula si cu doua vagoane, m-am simtit putin pierdut in spatiu cand am vazut in gara Saint Lazare trenuri cu 15 vagoane. Steagul, rabatat pentru transportul bicicletei cu trenul. Interiorul garii Saint Lazare. Adica un mall pe unde se intampla sa mai treaca si trenul. Soc cules din Normandia. Din pacate, la Paris n-am apucat sa-l transformam in socata, asa cum era planul initial. Exteriorul garii. In Paris, haosul din trafic era total. Pauza pe Pont de la Concorde. Carciuma pe roti n-am mai vazut pana acum. O banda pentru masini transfoarmata in pista de bicicleta, undeva langa catedrala Notre Dame. Ziua s-a terminat in apatamentul prietenilor nostri [romani] din Paris, la un spritz cu Riesling din Alsacia.
  6. BodoC

    Un turist într-un sat din Ardeal: – Auzi bade, în satul asta, unde fierbeți voi palincă? – D'apoi, domnule dragă, văzi dumniata biserica aia? – Da. – No, numa acolo nu!
  7. Croocodillul

    Ziua 10 de carantină: eu și soția mea am devenit așa buni prieteni, că era sa ii povestesc de amantă
  8. Tolstoievski

    Doar pipa si mansoane schimbate, restul standard. Intrata in portofoliu saptamana trecuta
  9. Tolstoievski

    Gata, cu rabdare am rezolvat. Una bucata uitata prin UK, la 1899 GBP. O declar nula.
  10. gibonu

    Miercuri, 19.06.2019 - Parte a III-a Vanzatorii de carti si reviste de pe malul Senei. La fel ca in 2017, cu siguranta cei mai batrani isi amintesc de revista Pif. Paris Match-ul in care era anuntata moartea lui Iuri Gagarin [aprilie 1968]. Turul Frantei pe macadam, anul 1954. Doua legende ale ciclismului. Poulidor a murit anul trecut in noiembrie [la 83 de ani] iar Bahamontes inca traieste [91 de ani]. Armata franceza inca era prezenta pe strada, insa mult mai putin comparativ cu 2017. Notre Dame, dupa incendiu si in asteptarea restaurarii / reconstructiei. Mare parte din piata din fata catedralei era inchisa.
  11. Tolstoievski

    Cand saua e mai sus decat ghidonul cu 20 cm, te doare-n pardon de spacere. In poza asta nici nu ridicasem suficient saua. Cred ca o sa pun si pipa in unghi ascendent, ca e cam trasa de par treaba. Bine, daca imi dau voie oamenii rai si forumistii carcotasi.
  12. mchereja

    Ca să mai înviem puțin topicul ăsta, că tot suntem plictisiți: Cannondale Trigger Cadru de 18 inch Furcă Fox 34 Float Evolution FOX DYAD RT2 Dual Shock Roți Mavic Crossmax Elite Frane Magura MT4 Transmisie 2x10 SRAM (X9 spate, X7 față) Șa WTB Volt Satin Steel Dropper RFR 125 mm. Cumpărată în noiembrie, nu am apucat să o scot pe dealuri, sper să reușesc când va fi voie.
  13. BodoC

    În sfârșit, printul Charles și-a făcut testamentul. Îi lasă totu' lu' mă-sa. - Tată, te-ai îndrăgostit vreodată de o profesoară? - Da, prin clasa a 7-a! - Şi ce ai făcut? - Nimic. S-a enervat mă-ta și te-am mutat la altă școală.
  14. purix

    Interviu de angajare: - Vorbiti engleza? - Fluent. - Traduceti "onion rings". - Te suna ceapa.
  15. Traveller

    Domne, dacă te judecă elitele înseamnă că le-ai atras atenția! Eu, cînd e vorba de aspect și poziție, am o mică obsesie personală - să fie pipa paralelă cu sau în prelungirea top tube (pe cît posibil, nu sunt taliban). Oricum, bicla e frumoasă și, cînd om scăpa de năpasta asta cu statul în casă, să te poarte în ture memorabile!
  16. Schimbă șaua cu una mai serioasă, gen ”urs de gel” : - https://www.bike24.com/p2131391.html Numai bine! Adrian
  17. purix

    Cum recunoști un angajat la supermarket internat într-un salon de terapie intensivă? De câte ori aparatele fac bip-bip el deschide ochii și întreabă "punguță vreți?"
  18. gibonu

    Miercuri, 19.06.2019 - Parte a II-a Legitimatia unui jucator profesionist sau semi-profesionist, din anul 1967. Oare cat castiga in fotbalist in anul 1967? Despre toleranta si multiculturalism in echipa nationala de fotbal a Frantei. Tricoul lui Zidane din meciul Franta - Arabia Saudita [4-0] de la Cupa Mondiala din '98. Cupa mondiala. Presupun ca este o copie. Despre fotbalul din Cairo si din Palestina. Qatar 2022 si stadioanele modulare. PSG si moda.
  19. gibonu

    Miercuri, 19.06.2019 Institutul Lumii Arabe. Intrarea costa 8 euro pentru muzeu si 9 euro pentru expozitia temporara "Fotbalul si lumea araba". Muzeul in sine nu m-a impresionat insa expozita a meritat banii. Afisul. Fotbalul si lumea araba. Prima editia a Cupei Africii din Egipt, in 1957. Unul dintre baloanele meciului de deschide al Cupei Mondiale din Rusia 2018.
  20. EyesOnly

    Pai da, ca Politia lucreaza sub franciza. Fiecare sectie cu aia a ma-sii.
  21. megabicicleta

    Ca sa nu deschid alt topic. Mergeam pe banda 1 si un tirulet cu remorcuta a schimbat banda fara stres si m-a tavalit nitel. L-au oprit soferii si a refuzat sa stea, a fugit. Am sunat la politie, le-am dat nr inmatriculare si mi-a zis nenea politaiul sa vin sa depun plangere. Am fost si nu au vrut sa o primeasca pt ca am gresit sectia. Asa ca am reparat pe banii mei bicla şi gata.
  22. Am zis si eu asa, e doar ceva inventat :).
  23. Bicicleta mea s-a autoizolat iar eu fac ture prin casă. Voi?
  24. Warlock_sk

    Sa inteleg ca ai fost ieri la gratar in parc? Tu erai?
  25. majikstone

    E partial offtopic, dar sunt de parere ca ar trebui redenumit topicul in ceva generic de genul "Transmisie 1x pentru sosea". Long story short, de ceva vreme cochetam cu ideea unei transmisii 1x, din cateva motive care tin mai mult de simplitate decat de eficienta. Am avut doua tentative: prima fortata de imprejurari, pe bicicleta de sosea/cross pe care o pastrez in Romania, incropita din piese ceva mai vechi. Manetele STI Ultegra 6600 care au ajuns pe ea au venit cu un mecanism defect al manetei stanga, care schimba foile, motiv pentru care singura configuratie pe care o puteam implementa era 1x10. Cu o foaie de 40 dinti narrow-wide de la B.O.R. si o caseta 11-36 de MTB (cred ca Deore, daca nu ma insel), bicicleta isi face treaba cu brio si face fata fara nici o problema la trasee de sosea (si chiar si gravel) din Apuseni, si chiar si la Transfagarasan si Transalpina. A doua tentativa, ceva mai putin reusita, a avut loc acum in jur de 2 ani, si am relatat-o aici. Am renuntat si a revenit la 2x10 in mare parte din cauza zgomotului generat de foaia narrow-wide (am pus un video mai sus). A treia tentativa tocmai avut loc, din acelasi motiv al simplitatii, combinat si cu faptul ca exista o anumita incompatibilitate intre pedalierul improvizat 46/30, cadrul de sosea de carbon si schimbatorul fata braze-on, care se traducea prin chain rub cand eram in cele mai usoare doua rapoarte. Mentiunea e ca de data asta am decis sa renunt complet la ideea de narrow-wide, alegand o foaie normala, de pe pozitia interna a unui pedalier obisnuit de sosea, in combinatie cu un chain guide minimalist (care, la nevoie, poate fi improvizat inclusiv dintr-un schimbator fata vechi, sculptat si decupat dupa nevoi. Avantajele sunt multiple: dincolo de absenta zgomotului, foile "clasice" sunt semnificativ mai ieftine decat cele narrow-wide (cam 1/3 - 1/4 din pret) si se gasesc mai usor in magazine. In concluzie, am instalat: - un pedalier Dura-Ace FC-7900 second-hand, cu BCD 130 + bratul stang FC-5800 cu Stages G3 de pe fostul pedalier + o foaie Stronglight 5083 Type S de 42 de dinti (-150g fata de vechiul pedalier) - o extensie a urechii deraiorului spate Wolftooth Roadlink DM, gandita pentru deraioare spate R7000/R8000/R9100 (+5g fata de vechea ureche) - o caseta Shimano XT M8000 11-42 (+150g fata de vechea caseta) - un lant nou Shimano HG701 (cu 110 zale in loc de 104 cat avea cel vechi, deci +10g) - un chain guide Praxis Road braze-on (-60g fata de schimbatorul fata R8000 anterior) Pe langa asta, evident, am eliminat cablul si camasile schimbatorului fata, deci inca 30 de grame. Per total, conversia a usurat bicicleta cu 75g. Complet neglijabil, dar obiectivul meu principal a fost ca in urma conversiei bicicleta sa nu ia in greutate, ceea ce nu era neaparat evident conform spuselor celor care au incercat asa ceva. Trecand la rapoartele de viteza, lucrurile stau destul de simplu. Fata de configuratia anterioara, am pierdut 4 rapoarte (11 fata de 15): raportul cel mai mare, de 4.18, care oricum imi era cvasi-inutil, respectiv 3 rapoarte intermediare in plaja de rapoarte care sunt utile la viteze de peste 30 km/h. Tinand cont de faptul ca m-am mutat intr-o regiune in mare parte inconjurata de munti, am fost mai mult decat dispus sa sacrific o parte dintre rapoartele de altfel extrem de utile pentru traseele in mare parte plate. Instalarea s-a desfasurat, in mare parte, fara probleme, cu o singura exceptie: reglarea pozitiei chainguideului de la Praxis. Desi el ofera un reglaj facil al inaltimii la care e amplasat, al unghiului si al pozitiei fata de planul foii, se pare ca a fost gandit pentru pedaliere pe care unica foaie e montata pe pozitia externa, si nu interna a pedalierului. Cum pentru mine era important ca chainlineul sa fie cat mai bun pe pinioanele mari, pe care imi petrec o mai mare parte din timp si la puteri mai mari, a trebuit sa indoi si sa ajustez partea metalica a chainguide-ului pana la punctul la care a ajuns sa se alinieze perfect cu pozitia foii mici. O data rezolvata problema asta, totul a functionat normal. Altfel, cum vremurile s-au tulburat, nu am avut ocazia sa-l scot decat la o tura, care a inclus pe traseu si segmente plate, si catarari multe si marunte, dar si temuta catarare catre La Planche des Belles Filles (8.5% panta medie, 22% panta maxima). Transmisia a functionat impecabil, a schimbat vitezele impecabil, lantul nu a sarit sub nici o forma, iar rapoartele de viteza au fost in mare parte suficiente. In marea majoritate a pinioanelor (2-9), transmisia e extrem de silentioasa. Un oarecare zumzet se aude pe pinioanele mici (in special pe cel de 11 dinti, din cauza ca lantul atinge ocazional interiorul pinionului de 13 dinti), dar zgomotul e de intensitate redusa si acoperit integral de zgomotul cauzat de vant la vitezele respective. In schimb, pe pinionul cel mai mare (de 42, de altfel fabricat din aluminiu in cazul casetei XT), transmisia e ceva mai zgomotoasa decat ar trebui, si inca nu mi-e clar de ce. Pozitia lantului e identica cu cea pe care ar avea-o intr-o configuratie 2x11, pozitia deraiorului spate e reglata ca la carte, iar lantul nu freaca de nimic. Zgomotul nu e nici pe departe la fel de deranjant ca in cazul foii narrow-wide utilizate anterior, si e posibil sa isi piarda in timp din intensitate. Per total ma declar foarte multumit de conversie, desi intr-o lume perfecta probabil ca as etaja putin diferit caseta 11-42. Din pacate, vor mai trece cateva saptamani, poate chiar luni pana cand voi mai avea ocazia sa ies din casa cu bicicleta, datorita situatiei in care se afla Franta (si, in curand, probabil intreaga Europa). Pana atunci, ma folosesc cu incredere de trainer, pe roata caruia am instalat vechea caseta 11-30. Ca nota paralela, desi schimbatorul spate Ultegra R8000 SS cuplat cu extensia Roadlink DM schimba impecabil pe caseta 11-42, se chinuie destul de tare sa schimbe vitezele pe caseta 11-30. Evident ca problema ar disparea in momentul in care as monta inapoi vechea ureche a schimbatorului, dar nu imi voi bate capul sa fac asta de fiecare data cand folosesc trainerul.
  26. IonutA

    Salut, Câteva poze din tura de la Comana - Vlad Țepeș. Vântul a fost mai lejer, multe mașini și bicicliști în zona Comana, am descoperit două urcări greuțe dar frumoase în Vlad Țepeș. Mulțumesc cursieristului care ne-a prins din urmă pe la Jilava și ne-a adus până la București ca gândul (+40km/h cu vânt din spate). Apropo aici o să găsiți traseul de azi și mica buclă din Vlad Țepeș unde sunt urcările interesante de care ziceam mai sus: - http://www.movescount.com/moves/move331313681 Link: - https://photos.app.goo.gl/VeohtbndW3b1DjUa8 - o buburuză https://photos.app.goo.gl/jtBux8FMNTXsCyfFA - caii din dotare https://photos.app.goo.gl/XQyG2GthjrPDPqpRA - https://photos.app.goo.gl/joaU9WGBGCzS7JKz8 Numai bine! Adrian
  27. IonutA

    Salut, Mâine se ține o tură de asfalt pe traseul București - Falaștoaca -Comana - Vlad Țepeș și retur pe același traseu. La 10:30 ne întâlnim la intersecția cu ”3 craci” Fântâna Florilor. Am uitat să spun: se poate veni și cu mtb-ul la această ieșire. Numai bine! Adrian
  28. gibonu

    Marti, 18.06.2020 Benouville - Caen Ultima noapte dormita in cort, ultima trezire la ora 11:00. Noii vecini de camping au fost un cuplu [ea si el] de englezi in jurul varstei de 70 de ani, cazati intr-o masina casa [motor home] putin mai mica ca un Merceds Citaro. Foarte de treba, am stat vreo juma de ora de vorba cu ei, ocazie cu care am aflat ca Marea Britanie a terminat abia la finalul anului 2006 plata datorata Statelor Unite in baza programului Lend-Lease [program prin care Statele Unite si-au aprovizionat aliatii cu armament, mancare sau petrol in perioada 1941 - 1945]. Sau, cum s-a exprimat englezul "am eliberat Franta pe banii americanilor si apoi am platit aproape 60 de ani". Mai multe detalii despre Lend-Lease: https://en.wikipedia.org/wiki/Lend-Lease Ultima echipare de drum a bicicletelor. Ratele de pe Canal tot acolo erau si tot la basca le durea de prezenta oamenilor. Caen. Parcare etajata si acoperita pentru ... biciclete. Noul tramvai, atunci in problele finale. Ca fapt divers, Caenul are 106.000 locuitori iar Bucurestiul are 1,8 milioane locuitori. Insa la Bucuresti inca nu s-a auzit de tramvai total low floor [podea joasa]. Gara. Au revoir Normandie. Cam asta a fost. Daca are cineva vreo intrebare, cu cea mai mare placere.
  29. BodoC

    Ziua 4 23.07.2019 45,7 Km, asc. 553m Odorhei- Tăureni- Mugeni- Lutița- Mujna- Dîrjiu- Ulieș- Feliceni- Odorhei. Traseu: https://ridewithgps.com/trips/37773134 Marți pe 23 iulie era zi de transbordare. După mic-dejun, ca de obicei gustos și bogat, ne-am luat rămas bun de la gazdele noastre pe care le-am “amenințat” că ne vom mai vedea și am pornit spre Odorheiul Secuiesc. la doua cazare rezervată, Casa Julia. Ajunși la destinație, am fost întâmpinați de gazde, oameni minunați, care s-au mirat foarte când au văzut că eram 4 masculi dornici de călărit. Bicicleta pe coclauri. Nu ne-am ostenit să cărăm bagajele in camera, pentru că atunci când ne-au fost prezentate am observant că era mult de urcat. Casa are un parter înălțat unde se află o bucătărie si un living iar camerele se află la etaj. Tot la parter se află și un atelier de creaţie ce a fost înfiinţat de proprietari cu scopul de a promova valorile culturale de vestimentaţie populară, burgheză și nobiliară din Transilvania. Ne-am mulțumit să ne potolim curiozitatea și am vizitat camerele, ca să știm la ce să ne așteptăm când ne vom întoarce din prima plimbare în jurul Odorheiului. Tot cu ocazia familiarizării cu locul, am descoperit un balcon care pe mine si pe @a_mic ne scutea de un drum până jos ca să fumăm. Tot balconul ăsta ne oferea o priveliște minunată asupra împrejurimilor. Fiind gata deghizați în cicliști ne-am urcat în șei si am plecat la drum. Încă de când eram la Ocland, @pacus, prietenul nostru de prin turele trecute, aflând că iar îi călcăm teritoriul și-a exprimat bucuria de a merge cu noi într-o zi, ceea ce am si programat pentru ziua asta. Urma ca el sa vină cu masina până in Lutița și să ne vedem acolo. Drumul din Odorhei pâna la intersectia cu DC15, ce duce spre Lutița, urma să decurgă pe DJ137, destul de circulat, motiv pentru care @Traveller a desenat traseul ocolind o porțiune de judetean pe un drum cu macadam de vreo 4 Km, paralel cu Târnava Mare și cu calea ferată Odorhei-Sighișoara si ne-a scos direct în Tăureni. Drumul excelent, era si după o ploicică de cu o noapte înainte, nu se ridica praf iar zgomotul roților măcinând pământul, ne făcea încrezători că iar va fi o zi frumoasă. GPS În Mugeni aveam de vizitat Biserica reformată. Dar pentru că eram în întârziere am lăsat-o pentru o altă dată viitoare ce cred va veni. Ceva date am putut să culegem de pe netul mare, așa că plagiez de aici un pic. “Biserica reformată din Mugeni este probabil cea mai importantă biserică medievală a Scaunului Odorhei. Se presupune că a fost construită în secolele XIII-XIV. În cursul anilor 1300, pereţii laterali ai navei au fost acoperiţi de cel puţin două ori cu picturi murale. Şi pe faţadă au fost găsite urme de picturi murale. În zilele noastre, în interior găsim picturi murale pe pereţii de vest şi de nord ai navei. Pe partea de sus se găsesc fragmente din legenda Sfântului Ladislau şi, sub acestea, din legenda Sfintei Margareta. Cel mai bine conservată a rămas pictura murală de pe rândul de jos, care ilustrează scena Judecăţii de Apoi.” Prima bere a zilei era programată tot în Mugeni, dar am mutat-o 4 Km mai încolo, în Lutița acompaniați de nelipsitele berze din zonă si de o pisică neagră, normal, aducătoare de noroc. După asta, de la iesirea din sat drumul continuă pe un asfalt impecabil initial in usoară urcare, apoi mai întețită. În total 4,5 Km cu o pantă medie de vreo 5%. Vârful pantei este in pădure, loc minunat pentru regrupare. Normal, pe urcare cauți peisaje de pozat, ca motiv pentru odhnă. GPS eu am ajuns ultimul, pentru că am stat să fac poze. După ce eu si a_mic ne-am fumat țigările recompensatoare, am pornit LA VALEEE spre Mujna. La un moment dat asfaltul rămâne în urmă, lăsând drumul în haine mai ponosite, de “lucru”, dar noi nu suntem pretențioși, ba chiar ne bucurăm că ne pune furcile la treabă. Nu ne putm abține și in ciuda coborârii, ne oprim ca să admirăm Mujna de deasupra. “Mixtul” din sat nu l-am identificat de sus, asa că a trebuit să-l căutăm personal. L-am găsit si l-am vizitat ca să ne energizăm cu o Cola de data asta. Coborârea continuă pe macadamul comunalului până înțeapă DJ133 și virăm la stânga spre Dîrjiu. Dîrjiul l-am găsit la fel de îngrijit ca în urmă cu trei ani, când ne-a impresionat la prima noastră vizită in 2016. GPS După vizită, am zis sa înfigem piciorul mai tare in pedale, căci se cam întuneca pe cer. GPS Am oprit doar în Ulieș ca să ne echipăm pentru ploaie, dar ne-a ocolit razant. Oricât a încercat Traveller să evite județeanul circulat, la întoarcere tot a trebuit să-l înfruntăm până acasă. Din Feliceni a trebuit să mergem la mantinelă cu grijă sporită. Am tras direct la o cârciumă, cum altfel? Trebuia să mănâncă și gura noastră ceva. Recomandarea gazdelor noastre a fost un stabiliment aflat chiar lângă pensiune, Restaurantul Gonduzo. Aveau o terasă mare, aveam si loc să ne tinem bicicletele lângă noi, așa că am acceptat. Normal, ploaia a vazut că ne-a ratat pe drum, și s-a întors să ne ude. Am păcălit-o cu niște umbrele mari și daunele au fost ca și inexistente. Mâncarea a fost spre bună, prețurile spre măricele. Așa că am hotărât ca pentru a doua zi să căutăm o altă soluție pentru masa de seară, dându-I totuși o șansă pentru mic dejunul de a doua zi, când aveam nevoie să înghițim ceva înainte de drum. Ajunși la pensiune ne-am cărat bagajele de la mașini și după dușurile de rigoare ne-am lăfăit la o tacla în jurul berilor sau a vinului în cazul a_micului, care nu prea a agreat berile locale. La somn, că a doua zi, urma ultima zi.
  30. Traveller

    Și după ce a trecut de prima întrebare, trebuia încercată o a doua, dă dixtraxie: Tradu "Your mother's onion rings".
  31. Traveller

    Cine pune poze dă la ski ia treijdă zile cu suspendare!
  32. paulrad

    Du-te dom'le la ski și lasă-ne în pace că vine vijelia. 😞
  33. BodoC

    La finalul unui mare razboi intre rusi si americani, se hotaraste ca pacea sa fie marcata printr-o lupta de caini care sa decida invingatorul. Vin americanii cu o bestie imensa, cât un taur. Rusii, cu un catel, lung si plat. Incepe lupta. Nici nu trec 2 secunde si cainele americanilor e transformat intr-un morman de carne. Americanii: - Ba, sunteti nebuni? Stiti voi cate milioane de dolari am cheltuit pe programe de modificare genetica pentru obtinerea cainelui asta? La care rusii: - Da’ voi stiti cat de greu este sa faci operatii estetice pe crocodili?!
  34. Asa e. Din pacate suntem din ce in ce mai necivilizati iar regulile celor 7 de ani de acasa sunt pe cale de disparitie. Un singur exemplu, cel mai 'nevinovat' care-mi vine acum in minte dar de care am parte zilnic, oriunde m-as afla (vorbesc de RO). Merg pe strada pe reclinata. Lumea de pe trotuar, oprindu-se sau nu, casca ochii (si gura) si ma urmareste cu privirea. Pai daca tata ma vedea ca ma zgaiesc la ceva/cineva pe strada, intorc capul, nu mai zic daca ma opresc, m-ar fi tras un dos de palma de m-ar fi facut afis pe cel mai apropiat gard (nu s-a intamplat, pesemne ca am priceput din prima de vorba buna). Nu mai zic daca as fi râs, facut remarci, glume, poante. Cred ca ma ingropa acolo si facea altul in locul meu. Mai adaug cateva chestiuni si inchei. Greutatea la sosire dupa 2 beri 92.5 kg, dupa inca o zi, 91 kg, dupa 2 zile de la sosire 90.5 kg. O sa mai scada putin pt ca ma abtin sa mananc prea mult si sa beau altceva decat apa (mama cate beri as baga) iar BMR-ul este inca mare si o sa mai fie cateva zile. Slabire fara sa faci nimic, cum ar veni. Sper sa ma stabilezez la 90. Ideal ar fi 87, o sa vad ce alta ghidusie o sa mai fac vara asta ca sa scap de astea 3 kg :) Anvelopa a rezistat cu brio. Nu stiu care a fost influenta petecului de duct tape dar taietura si galma pe flanc arata si acum fix cum era cand am vazut-o prima data (poza din ziua 5 de mai sus). Daca se ingrosa gluma, primul pas era sa fac un petec cu duct tape si o bucata de sticla de plastic (PET). Cei ce nu stiu cum, sa caute dupa 'the pepsi tyre boot'. Despre poze. Am scris mai sus ca nu-mi place sa fac poze. Stiti care sunt pozele pe care as fi vrut sa le fac? Acelea care nu pot fi imortalizate decat daca ai o camera video pe cap ca sa "vada" ce vezi si tu. Exemple: - un nene care mergea pe jos intre 2 localitati dobrogene, la cel putin 3 km de cea mai apropiata asezare, la costum negru, camasa alba, cravata lata rosie de poliester de pe vremuri, pantofi maro cu "scârț" si o geanta/mapa in mana; temperatura 37,5 grade dupa ciclomputerul meu (la soare); - un barbat la vreo 65 de ani, cu parul si barba albe (foste saten/blond, barba 10cm), mergand pe un Tohan, pe contrasens; ma vede si ma saluta ridicandu-si palaria in inaltul cerului; avea o figura blajina, prietenoasa, un zambet discret si mi s-a parut foarte familiar, parca-l stiam de o viata; - un soim care manca ceva de pe jos intr-o parcare pe drumul de urcare spre Anina; s-a speriat de mine si s-a inaltat putin zburand paralel cu mine si inaintea mea cu 3-4 metri cale de vreo 10-12 metri tinandu-ma in vizor cu coada ochiului; dupa care a cotit dreapta indepartandu-se (la 1 km mai incolo, dupa o curba stransa, m-am intalnit nas in bot si cu o vulpe mica); - zborul paralel cu drumul si cam cu viteza mea a unor berze catre cuibul din varful stalpilor in sate prin increngatura de fire de curent, de tv etc, modul cum coboara la o altitudine sub nivelul cuibului cu câtiva metri inainte, scad viteza transformand aripile in flapsuri, lucru ce le da un castig de altitudine fix cat sa se ridice deasupra si sa cada chiar in cuib [vreo 8 ani m-am "indeletnicit" cu zbor cu parapanta, de aia ma mai fascineaza chestiile cu zborul si aerul si de aia stiu suficienta micrometeorologie cat sa nu ma prinda ploaia daca nu vreau]. In astfel de cazuri nu poti sa te opresti sa faci poze; te opresti degeaba, s-au dus. Nici daca esti cu aparatul de gat si cu degetul pe declansator nu e sigur ca le prinzi. Astea sunt momente care mi-au facut tura frumoasa, pe acestea le-as fi vrut imortalizate si sa le impart si cu altii; am ramas cu ele dar doar in suflet.. Pozele pe care le-am facut nu-s mare lucru. Cred ca cel putin 3/4 din ele se vad in Street View. Gresela mare: trebuia sa am pantaloni lungi; tricouri cu maneca lunga (inclusiv dosul palmei fiindca nu port manusi), tricourile sa fie cu guler (de ciclism daca nu se gasesc altfel); m-a secat soarele (si vantul), chiar am ceva arsuri pe alocuri (gat, antebrate, picioarele au fost la limita); cu crema de protectie solara nu m-am impacat pt ca: arati ca un lepros (alb); nu poti sa te atingi de nimic ca albesti tot (haine, bicicleta, bagaj); nu se ia cu una cu doua de pe tine, freci cu sapun de-ti da sangele (ce faci daca esti la cort, fara prea multa apa, respectiv ai doar 2 litri sa faci un dus?); pielea nu respira si nu se raceste cum trebuie; se lipesc toate mustele de tine, praful nu mai zic, fereasca sfantul sa cazi in nisip/praf; sa se mai dea cine-o vrea cu asa ceva, eu m-am lecuit pe viata (doar la mare poate). Alta greseala a fost ca am mers noaptea fara lumini corespunzatoare; am povestit mai in urma; in fata abia vedeam, am mers mai mult pe ghicite ocolind tot ceea ce parea mai negru (ca o groapa); in conditii de drum prost in care nu prea vedeam nici unde sunt marginile drumului, nici ziua nu vedeai marcajul, a fost un risc pe care n-ar fi trebuit sa mi-l asum. Dar dupa un numar de ani pe moto, unde mai am experienta unor "ghidusii" din astea nu mi s-a parut asa rau in acel moment; a doua zi mi-a venit mintea la cap :) Multumesc pentru aprecieri si pentru cuvintele frumoase. Sa ne vedem sanatosi pe sosele, lant intins si asfalt uscat!
  35. Ziua 13 Bechet - Turnu Magurele - Alexandria - Bucuresti 225 km; 10:18 h; 21,8 km/h; 59 km/h Am plecat la 9 de la Bechet, dupa micul dejun inclus in pret. 4 felii de salam de 2 feluri (mancat una), 2 felii subtirele de branza (mancat una care era 50% sare pura), masline (pas), 2 oua ochiuri (mancat) plus un ceai si o felie de paine. Dupa cei 300 de km de ieri, nu prea am elan, mai ales ca drumul e, in continuare, cu asfalt peticit si valurit. Pe drum iar am gasit un camp de floarea soarelui cu spatele la soare: La Corabia am oprit la un Lidl (ultima data pe anul asta sper), am mancat 2 gogosi si am dat pe gat 1 litru de granini de portocale. In timpul asta m-am intretinut cu un vorbitor de engleza, nu l-am "citit" de pe unde era, doar de pe unde nu era (dupa accent, am hobby-ul asta), care cauta sa inchirieze o biclicleta. Ha, duminica in Corabia? Ai gresit tara, colega :) I-am zis sa fure una, erau o gramada priponite la Lidl sau i-o dau pe-a mea o tura daca poate sa mearga mai mult de 5m cu ea. In fine, am mai glumit cu el, i-am zis ca nu-s de p-acolo, i-am povestiti un pic de tura si mi-am vazut de drum. Pe masura ce ma apropiam de Alexandria au inceput sa apara zone cu asfalt mai bun. Traversez Alexandria si ies din oras. La iesire e o rampa mai lunguta unde sunt depasit de cineva pe cursiera, echipament complet. Il vad din timp in oglinda. Cand ajunge in dreptul meu striga tare un "Ho!" de parca ar fi fost in primejdie sa-i intre calul cu oistea-n gard si ar fi vrut sa-l opreasca in ultima clipa. Dupa ce ma depaseste trage imediat pe dreapta intr-un Petrom. Ma iau dupa el, mai apar vreo 2-3. I-am spus ca daca pana si el, care se vrea a fi biciclist, scoate niste onomatopee din astea in loc sa zica salut, sa faca un semn sau, pur si simplu, sa treaca mai departe, ce pretentii sa mai am de la altii. Prefer sa ma abtin de la alte comentarii. Pe drum am mai fotografiat ceva. Ghiciti ce. Inlocuiti "780"-ul din link-ul pozei cu o valoare mai mare pt o rezolutie mai buna. Cand m-am vazut la Stalpu, pe unde trece tura "clasica" de Calugareni - Stalpu - Mihailesti, deja era eram acasa. Chiar ma gandeam daca sa ma opresc la tanti Lili :) Am bagat carbuni din ce in ce mai multi, mergeam cu 35-36. Bineinteles ca a trebuit si o cireasa pe tort. Inainte de podul peste centura un alt reprezentant al natiunii conlucuitare, de data asta intr-o Solenza, a facut la stanga prin fata mea fara nici macar sa se uite. Ma astept la asa ceva de obicei, am franat pana la zero si l-am umplut de carne. Dupa care am mers intins cu motoarele full direct acasa. Ceea ce nu fac de obicei, cu 5 km inainte de casa trec la ralanti sa nu ajung gafaind. Total:
  36. Ziua 12 Bozovici - Orsova - Severin - Calafat - Bechet 299 km; 13:09 h; 22,72 km/h; 71,4 km/h Am plecat de la Bozovici tarziu, la 8:20. In primele cateva zeci de km am mers tare greu. Aveam o oarecare slabiciune si abia pedalam cu 20 km/h pe plat. Asta a durat vreo 4 ore pana am ajuns la Orsova. S-a dovedit ca in seara precedenta n-aveam cum ajunge la Orsova in 3 ore, mai bine ca m-am oprit in Bozovici. Primul indicator cu Bucuresti pe care-l vad dupa multa vreme: Am sperat ca acesta sa fie ultimul deal: Vederea si mirosul Dunarii la Orsova parca mi-a dat energie, mi-am mai revenit. Ajung si la baraj: De pe baraj au iesit vreo 30 de baieti si fete pe MTB-uri, ori erau romani ce fusesera in vreo excursie peste garla, ori invers, erau de peste garla si vizitau Severinul. Acolo e la vale. Dadeau baietii cu sarg la pedale, stateau la trena, se asezasera pe cadru ca sa se faca mai mici, doar-doar sa mai capete viteza. Am trecut pe langa ei cu vreo + 15 km/h fara nicio pedala, stand lejer si comod cu o mana pe ghidon :) Mai incolo am tras pe drepta si ne-am tolanit, si eu si calul, la umbra pt vreo 15 min. Pe drum carduri de camioane mergeau spre Calafat sa traverseze la Vidin. In toata tura, cu vreo 2 exceptii - un turc si un camion de SJ, n-am avut treaba cu camioanele: Initial am vrut sa opresc la Calafat dar ma simteam in forma, mai ales dupa ce am baut pe saturate o apa incredibil de rece si cu gust bun de la un izvor: Mi-am zis sa mai trag 80 de km pana la Camping Zăval, unde urma sa ajung pe la 10 seara. Numai ca socoteala n-a iesit. In primul rand drumul a fost rau, abia mergeam cu 25. La ora 20 s-a pornit sa ploua si m-a tinut in loc vreo 30 min. Am rugat un amic sa sune la camping ca eu nu gasesc nr de tel si mi-a zis ca nici el nu gaseste nr de tel iar o relatare a unui strain spunea ca acel camping s-ar fi desfiintat. Urmatorea varianta era Bechet, la hotel. Mi-a rezervat o camera acolo in regim single cu 80 de lei mic dejun inclus. Pe drumul asta striga copiii Ola, Elo, Ielou, Elău, fiecare ce stie. Cred ca oamenii in zona asta nu-l pot pronunta pe H. Nu stiu care-i cauza dar intotdeauna striga dupa ce am trecut de ei cu cel putin 5 m. O fi pt ca nu-mi vad bagajele decat dupa ce trec de ei? Raspund ridicand mana, oricum nu m-ar auzi. Altii intind mana pt un high5. Sincer, mi-e teama ca le smulg mana din umar la 25 de km/h. Am incercat o data si, dupa cum simteam eu, cred ca i-am facut o vanataie piticului. Sorry. La un moment dat, sa fi fost vreo 9 seara, un pitic sare in drum sa zica hello si intinde mana dar eu ma dau putin mai catre axul drumului. Probabil frati-su mai mare, sare si el si incepe sa alerge spre mine stringand "tu's dumnezeirea ma-tii!!" incercand sa ma atinga. Eu deja luasem viteza si am evitat pe contrasens. Se intuneca, lumina pe spate ok, pe fata un led 0,5W amarat care numai bun sa mergi pe intuneric nu era (o lanterna de cap Petzl montata pe ghidon). Pe la 21:30 trec printr-o comuna in care drumul face doua viraje la 90 de grade, primul la dreapta. Comuna era luminata, ca toate satele de pe drum. La primul viraj totul ok, la doilea nu vad ca asfaltul a fost frezat chiar in curba, intru in groapa, nu mare branza, dar cand ies nimeresc peste nisip care are aceeasi culoare cu asfaltul nefrezat. Fac virajul la stanga numai cu gandul pt ca pierd roata fata si ma trezesc pe jos. N-aveam cine stie ce viteza. Culmea a fost ca eram in telefon cu amicul, deci am cazut in direct :) Nicio paguba in afara de o pedala zgariata si cotul meu cu 2-3 cm patrati de "frecuș". Un avantaj al reclinatei e ca nu cazi de sus :) Bag carbuni mai departe. Pe la 10 seara trec printr-o alta comuna, mai bine ca nu-i stiu numele, unde careva dintr-un grup la o terasa striga in gura mare "Bă handicapatule!". Pesemne nici el nu-l putea pronunta pe H. Pe la 11, tot printr-o comuna, evident, striga unul dintr-o curte mai pe un deal "fu. ........ pe ma-taaaa" [cu intonatie si ecou]. Ce sa mai zic? Deja de abia asteptam sa ajung in afara localitatilor in bezna decat sa mai merg prin localitati. Ajung la camping Zăval, bezna totala dar semnul exista, chiar e reflectorizant. Urmeaza padurea Zăval, amicul imi zice ca are 2 km. Nasol, in padure e si mai bezna. La un moment dat vad doua perechi de ochi sticlind spre mine. Aoleu, astia or alerga mai tare decat pot pedala eu? Noroc ca s-au bagat in padure, nici nu stiu ce-au fost. Caini, cel mai probabil. Ce ma ingrijora era multimea de fulgere de care parea ca ma apropii din ce in ce mai mult. Inca nu se auzeau si tunetele dar nici departe nu eram. L-am rugat pe amic sa verifice niste situri pe care le stiam eu si am determinat ca fulgerele care ma ingrijorau erau la o distanta sigura. Fusese ploaie si la Bechet dar trecuse. In fine, dupa ceva palpitatii am ajuns la Bechet. Noapte fiind, n-am vazut cati km facusem. Daca stiam ca aveam 299, mai dadeam o tura prin oras numai sa vad 300 pe ecran. Data aviatoare ... Am primit camera la etajul 3 iar cladirea avea etaje f inalte. Carat bicla 3 etaje. Offf, nu se mai terminau scarile. Am ras 2 halbe si am mancat o ciorba de perisoare la restarantul hotelului si m-am culcat pe la 1 noaptea. N-ar fi trebuit sa merg noaptea, asta a fost o greseala.
  37. Ziua 6 Iasi - Targu Frumos - Ipotesti 125 km; 7:12 h, 17,25 km/h, 71 km/h. Tii, ce-am uitat! In ziua precedenta am oprit special sa-l salut pe Stefan cel Mare. Adica statuia lui ... M-am odihnit acceptabil, la 7 eram în picioare si la 8 am coborat. Nu mai era fratele mai mare in zona, era altcineva mai mic. Vine c-o surubelnita sa deschida usa magaziei unde era bicla. Nexam, usa de metal era serios blocata. Aduce un șurubelnițoi si un ciocan si incepe sa dea sanatos. Stai domnule putintel, sa vedem unde tine, de unde se misca, nu da la intamplare. Pana la urma i-am aratat unde sa dea iar eu trageam tare de usa dar cu piciorul pe post de opritor sa nu-i sara usa omului in cap. Din 3 ciocane bine date s-a deschis. Uff. Am găsit un magazin deschis de unde am cumpărat o rola de duct tape să fiu pregătit daca anvelopa o ia razna. Deocamdată era stationara. Vântul era la locul lui, ușor de dreapta dar pana la Târgu Frumos au fost sate, mal de pământ pe dreapta, vegetatie si a fost mai bine. La ieșirea din Tg Frumos aveam media 20,2 în ciuda dealurilor lungi. Asta e media ideala pe care mi-am propus-o pe plat usor valurit. Deci cu dealuri era super, nu mai zic de vant. După Tg Frumos am cotit spre nord si iar am luat vântul în fata. Am lăsat-o mai moale, ca tot era duminica :) Pe o urcare la deal m-a prins din urmă un băiat pe o bicla de supermarket. La vale am frânat ca sa-l las in față cu gand sa stau in plasa lui. Am făcut asa, i-am cerut voie sa stau in spate insa băiatului i s-au terminat resursele in juma' de km si abia se tara cu 17 km/h pe plat. L-am lăsat in urma. Am mers si eu 2-300 m la plasa unui biciclist in turul asta :) La sfarsit am franat brusc pt ca i-a scapat baiatului piciorul de pe pedala. Ce-mi place sa vad pana departe: Am schimbat judetul: ... si asezamintele monahale apar din ce in ce mai des: Asta a fost ziua cu numărul cel mai mare de șoferi idioți. Cel puțin 12 care au depășit din contrasens ignorându-ma total. Astea sunt cele mai periculoase situatii, urmate de cazul in care doua mașini se incruciseaza fix în dreptul tau desi drumul e pustiu in rest. Ce vine din spate e neglijabil daca ai oglinda buna. De mâine e vorba ca scade vantul. Eu o carmesc spre vest si se pare ca si vantul se rotește ca sa-mi sufle tot din față :) Am făcut o halta la Kaufland in Botosani si m-am cazat in complexul de la Ipotesti, lângă casa știți voi cui. 30 lei la căsuța, frigider, a.c., nu mai e nimeni p-aici in afara de paznicul de la muzeu/complex. Baia nu e nemaipomenita dar la 30 de lei e pomana fara lumanare. Mi-am facut de mancare in liniste si fara graba. Daca tot suntem la subiect, o sa spun cate ceva despre ustensilele de facut mancare. Tot setul cantareste cca 0,8 kg. Tot ce apare in poza de mai sus minus pastele plus un briceag intra in oala de 1 litru Primus Litech (care mai are un capac-tigaie pe care nu l-am luat). Sobita cu alcool dupa model Fancee Feast Stove cu modificari de-ale mele (merge si cu spirt medicinal de n-are treaba). "Castronul" facut dintr-o galeata de iaurt cu rol de protectie a oalei pe dinauntru (intra fix) si de vas suplimentar, ecran de vant din 2 cutii de bere (verde, in spate), sticla de alcool tehnic (200 ml mi-au ajuns toata tura), sare (nu mananc sare iodata din magazin, nu-mi place, folosesc sare de mina), recipient cu detergent de vase, bricheta, ulei (de obicei de masline, acum era de samburi de struguri), invelis termic facut dintr-un parasolar ('pot cozy' in engleza), paharel de 30 ml ca sa masor cat alcool pun in sobita. 15 ml alcool tehnic sau 18-20 ml spirt medicinal pentru fiert 500 ml apa indoors (ca in poza). Mai am un capac de plastic facut din capacul galetii de iaurt, bun si ca sa strecori pastele (nu prea e nevoie), si un briceag (nu e ultralight, e norocos - a dovedit-o si in tura asta). Pe post de pahar folosesc un recipient de iaurt mare (in tura asta n-am folosit ca nu mi-a trebuit). Acum am folosit tacamuri de unica folosinta. Se pot arunca daca nu le poti spala si iei altele din primul fast-food etc sau cumperi 25 de buc cu 2 lei, opresti 2 sau 3 si arunci restul. Pentru ce vedeti ca am gatit aici am consumat 25 ml alcool tehnic dar e aproape un litru.
  38. Ziua 4 Galati - Targu Bujor - Bârlad 115 km; 7:13 h; 15,8 km/h; 51 km/h La 8 eram pe drum. Iesire execrabila din Galati. Vantul era la locul lui, acolo unde il lasasem. Asfalt in general prost, groaznic dupa de ce am cotit spre Targu Bujor (ma asteptam, dar nu mai fusesem prin acest oras). Pe la 10 am prins un tractor si m-am ascuns de vant vreo 2 km cat a stat pe sosea. Vai ce bine am mers cu vreo 25 la ora, ca in parc :) Am trecut prin: Asta sa fie "Cuca Măcăii"? La 11 a inceput sa picure, apoi a plouat un piculet. Tras pe dreapta sa consult radarul, sa vad daca mai merg sau care-i treaba. Pus husa pe bicla dar eu m-am adapostit sub/dupa un copac. In 10 minute s-a oprit, asfaltul nu se udase rau si eram iar pe drum. La 11:30 a inceput ploaia sanatos, norocul a facut sa ajung la un izvor. Husa iar pe bicla, eu trec la "costum". Pe de o parte ma deranja ploaia, pe de alta ma bucuram pt ca, de obicei, vantul se opreste dupa ploaie (daca e front). "Husa" este facuta din 2 saci pentru gunoi de 240 litri fiecare, imbinati cu banda adeziva. Cand nu e folosita, o s-o vedeti in poze legata pe cadru inaintea furcii fata. Cand incepea ploaia, prima grija era sa acoper bicla (10-15 sec) apoi sa ma imbrac eu. A plouat aproape 1 ora, timp in care m-am indopat cu apa. Dupa ce s-a oprit iar a inceput vantul. Imi era cam racoare asa ca mi-am facut o supa. De asta e bine sa ai scule de preparat mancarea, nu stii cand ai nevoie. La 20 de min dupa ce s-a oprit ploaia, asfaltul a inceput sa se usuce, asa de tare batea vantul, asa ca eram din nou pe drum. Speram sa ajung macar la Barlad desi in plan fusese Vaslui. Asa a fost drumul: Am trecut prin Tg Bujor si oras mai urat ca ala eu n-am mai vazut. Nici n-a meritat sa consum bateria facand o poza. Orasul asta ar trebui sters de pe harta cu tot cu drumurile ce duc la el sau mutat prin Namibia pe undeva. Am ajuns la Barlad unde m-am oprit la o pensiune la intrarea in oras care se se lauda cu preturile cele mai mici. Pe net scria 60, mi s-au cerut 70, eu am zis ca n-am decat 50 in buget si doamna mi-a spus ca "acum doar n-o sa ne certam pt 20 de lei" si a acceptat 50. Multam :) Lasat bagaj, mers la Lidl (vad ca numai Lidl au orasele astea si eu urasc lantul asta, ma refer la produsele alimentare pe care le au). Somon, paste, rosii, iaurt - combinatia mea preferata in turul asta, plus lichide. De la Lidl m-am intors cu vant de spate. Am mers cu 45 km/h fluierand. Pai bine frate vant, nu puteai si tu sa mergi ca mine, spre nord, zilele astea? Desi n-a fost soare, imi ardea pielea. De la vant. Speram sa pot dormi. Am uitat sa zic ca la Galati am abandonat tricoul cu maneca lunga pt ca nu-i mai puteam scoate față. Greseala a fost ca l-am luat alb. Mi-a parut rau pt ca nu mai aveam ceva cu maneci pt drum. P.S. Am "reusit" sa scot o medie si mai mica in ziua asta. Deci intotdeauna e loc de mai "bine".
  39. Ziua 3 Murighiol - Tulcea - [bac] - Galati 137 km; 8:34 h; 16 km/h; 67,5 km/h Am dormit acceptabil in hamac. Asa cum doua paturi nu-s la fel si-ti ia 1-2 nopti sa te obisnuiesti, asa si 2 hamacuri nu-s la fel. Pana pe la 1 m-am mai rasucit eu in cautarea pozitiilor bune sau deranjat de bazaitul tantarilor dar apoi am dormit neintors. La ora 5:00 a sunat pendula. Ce naiba cauta o pendula in camping? Fac ochi. Nu, nu era o pendula, era un cuc veritabil chiar deasupra mea, in copac. Cei drept avea un glas/sunet foarte melodios, suna bine "uns". A mai cucuit vreo 30 secunde si a plecat. N-am mai fost trezit in viata mea de un cuc in carne si pene asa ca l-am iertat. Tantarii erau la post. Am mai stat 15-20 min in "pat" constatand ca bate vantul. Daca bate asa de dimineata, asta nu e vant termic, e ceva front. Am consultat prognoza pe net, urma sa bata vantul semnificativ si m-am pregatit sufleteste de lupta cu tantarii. Am mancat un iaurt in timp ce mergeam de jur imprejur apoi am strans totul rapid si la 5:45 pedalam deja pe strada. Hamacul are un mare avantaj, se instaleaza si se strange semnificativ mai repede fata de un cort (si nici n-ai saltea de dezumflat etc). Imediat ce am iesit din localitate m-a luat in primire un vant de dreapta cu o viteza de vreo 25-30 km/h. Avea sa fie o lupta cu vantul timp de 4 zile si ceva. Desi in plan era sa nu incerc sa ma bat cu vantul, stiam ca ma asteapta lupte grele. Asfaltul a fost bun tot drumul cu exceptia ultimilor 10 km inainte de Galati. Dupa o ora vantul a inceput sa fie mai mult de fata. Dealuri unul dupa altul, a la roller-coaster. In ziua asta nu cred ca am mers mai mult de 10 km pe plat. Ajung la Tulcea. Orasul asta ar trebui sa se cheme orasul celor 100 de coline. Am mers pe centura, nu ma interesa orasul. Pe langa ca era prafaraie si drumul era prost, mai erau si coline de 7-8% una dupa alta. Cand am dat de o urcare pe piatra cubica mi-am bagat picioarele si am carmit-o sa intru in oras. Mare greseala. In Tulcea sunt gratare pe strada foarte periculoase pt rotile subtiri. Traversam gratarele in diagonala si a fost ok pana la o intersectie cu o alee din dreapta unde un ..... cu o dacie mi-a iesit in fata fara sa-mi dea prioritate si mi-a si taiat din spatiu facand la stanga f strans. Gratie Street View asta e locul si gratarul: Frana brusca, roata fata mi-a intrat in gratar dar a iesit, roata spate a intrat dar n-a mai iesit iar eu aproape pe jos. Rezultatul a fost o pana pe fata cam ca un snake bite cu 2 gaurele. Gasit un loc cu umbra, schimbat camera, bagat pompe dar nu aveam energie sa bag 7 bar, cred ca m-am oprit la vreo 4-5. Caut pe net, apare un magazin in Tulcea nu departe de unde eram, dealer DHS. Ma duc acolo si-i rog sa ma ajute sa umflu roata. Pai n-avem pompa cu Presta, am avut. Adaptor? Nici adaptor, am avut si din-asta. Si cum umflati camerele cu Presta? Pai n-are nimeni Presta pe la noi. Bun asa. Mai era un magazin mai la vale. Si mai rau, nu cred ca aveau vreo pompa de vreun fel. Asa ca am decretat Tulcea cel mai 'bike unfriendly' oras de pana acum si asa a ramas pana la sfarsit, desi a mai fost un candiditat la lingura de lemn. Ies din Tulcea, iarasi dealuri. Vant de fata. Ce e rau la vantul de fata cand sunt dealuri este ca la deal esti in rotor si te supraincalzesti iar la vale, cand sa prinzi si tu viteza, abia te tarasti cu 30-40 la ora dar vantul iti salta casca din cap. Frustrant. Am oprit de doua ori cate 10 min pe drumul intre Tulcea si Galati ca nu mai puteam. Cred ca mai mult a fost psihicul si apoi conditia fizica. Viteza medie a iesit groaznic de mica, nu-mi amintesc sa fi 'produs' o asa valoare vreodata. La 16:30 m-am imbarcat pe bac spre Galati. Pe bac ma gandeam sa fac schimb cu trotineta aia din spate: In Galati am zarit un magazin de bicle (pe bulevardul larg aproape de si paralel cu Dunarea) unde un baiat serviabil mi-a bagat urgent restul de bari in roata fata contra 1 leu. Alta viata! Cazat la un hotel ocupat cam in totalitate cu muncitori dar care era curat, inclusiv grupurile sanitare comune, unde am primit un single contra 55 lei. Campinguri mai greu in Galati. E unul care nu m-a atras deloc, nici nu stiam daca mai era in functiune si cica s-ar mai campa mai neoficial in padurea Garboavele. Informatii putine, asa ca am ramas la hotel, un fost bloc de garsoniere sau camin muncitoresc ('das Hotel' se cheama). Aprovizionat Lidl, nu mai stiu cu ce dar sigur erau 3 doze de bere si inghetata. Cazut lat, la 22:30 sforaiam, m-am trezit de 2 ori sa beau apa, in rest am dormit bustean.
  40. Ziua 1 - Bucuresti - Ciulnita cu trenul; Ciulnita - Calarasi - [bac] - Ostrov - Adamclisi - Cobadin - Eforie Nord 187 km; 9:44 h; 19,19 km/h; 69 km/h Valorile de mai sus sunt date de ciclocomputer (Sigma 1609) pe care am incercat sa-l calibrez cat de bine am putut: static, dinamic, gps, borne kilometrice. Voi reda pentru fiecare zi, in ordine, distanta parcursa, timpul inregistrat de ciclocomputer, viteza medie, viteza maxima. Am resetat complet ciclocomputerul astfel incat in fiecare seara notam valorile zilei si resetam urmand ca parcursul general sa fie redat de odometru. Trezit la 4 in loc de 6 (febra plecarii), asa ca am mers la gara Obor si am luat trenul de 6 in loc de cel de 8. Tren regio, 2 vagoane etajate, nasul a zis sa pun bicla pe hol undeva la mijlocul trenului (cam nasol ca la mijloc e traficul mai mare). In vagon era deja o familie extinsa, reprezentanta de seama a natiunii conlocuitoare, care dormea intinsa pe cat de multe banci se putea. De ce mi-a fost frica, n-am scapat. Numai ca astia nu aruncau cu pietre ci cu particule puțitoare. Vreau sa zic ca mi s-au blocat caile respiratorii din prima secunda. Am ramas pe hol, in picioare, tot drumul, dar macar eram langa usa. Le-am tinut usa compartimentului inchisa permanent. Culmea e ca in vagon au stat cel putin 25-30 de oameni fara nicio greata. Pana si pe hol puțea din cand in cand in statii. Ajuns la Ciulnita. In sfarsit liber, in sfarsit la aer curat, soare, numai eu si drumul, nimic de facut altceva decat sa invart pedalele. Nu-mi venea sa cred. In singura zi in care am facut un test inainte de plecare (100 km cu bagaj) mi-am impus si un plan de pedalare. Pe plat fara vant ar suna asa: - nu fortez pedala sub nicio forma (decat daca ma alearga cainii); orice accelerare vioaie etc o fac tragand de pedale (am uitat sa zic ca am mers cu papuci de touring cu spd de mtb - asa am toate pedalele la toate biclele); - sunt atent la fiecare semn al corpului, la fiecare durere, intepatura; de obicei nu bag de/în seama; - 25 km/h viteza tinta (adica de la care nu mai cresc viteza si caut s-o mentin cu minim de efort); de obicei merg cu 30-35, mai curent 32; 25 viteza tinta duce la o medie de ~ 22 pe plat sau 20 daca e valurit mai serios; macar la inceput pana imi reintru in forma; si asa n-am experienta multor zile consecutive de efort; - caut sa ma concentrez sa pedalaz cat mai rotund; - periodic fac ceva ca un 'system check' - verific sa nu am muschi incordati fara rost; pesemne am eu ceva defecte, ma mai trezesc ca am degetele de la picior usor stranse, abdomenul incordat, umerii ridicati degeaba; deci caut sa relaxez tot ce nu trebuie la pedalare altfel consum energie de pomana; - am zis ca nu fortez pedala? nu? atunci zic acum. Nu fortez pedala. Primii 30 de km trec ca gandul ajutat de un mic vanticel lateral spate. Nici nu m-am incalzit bine si sunt la Calarasi. Stiu orasul, merg ață direct la bac. Acolo aflu ca s-a ieftinit la 5 lei din cauza de cincurenta (ferry nou). Dever mare, 2 bacuri, vine in 3 minute, hopa pe bac: Intru iar pe teren ferm (nu ma entuziasmeaza barcile pe care nu le controlez eu) si ma pun pe pedalat: usor, incalzire, mai repede, intru in ritm. Ajung la Manastirea Dervent. Undeva pe acolo, inainte cred, e un semn de 7% rampa cu o bicicleta desenata de cineva alaturi de masina folosita ca simbol in semnul de circulatie. M-a amuzat. Dar mi-a trecut repede ca a inceput urcarea. Ah, am uitat sa zic. Urăsc urcarile, chiar prefer sa nu folosesc termenul de cățărare care mi se pare si mai groaznic :) In fine, eram pregatit psihic dar dealul ala chiar m-a suparat, singurul din toata tura, de fapt. Nu stiu de ce. Poate pt ca era primul, pt ca ma bazaiau toate insectele pamantului si se asezau pe tricoul meu cel nou si alb (mare greseala culoarea). In fine, multi stiu cum e traseul: deal, vale, deal, vale. Toate ok mai putin portiunea de piatra cubica ramasa pe la Baneasa sau cam asa. Am mers mai bine pe alaturi, pe "trotuar" (pe pamant). Ajung la Adamclisi (pe care l-am vizitat acum 2 veri pentru a 3-a oara) si ma opresc pt prima oara din pedalat de buna voie ca sa fac o poza. Initial am vrut sa ajung la Mereni prin Ciobanita. Noroc cu un echipaj de politie la intrare in Cobadin, incerc sa confirm directia, se uita baiatul la rotile mele si-mi zice ca nu-mi recomanda s-o iau pe acolo ci sa ocolesc prin Ciocarlia de Jos/Sus. Asa am facut, drumul a fost țuț, asfalt ca-n palma. In genreal am mers lejer, urcarile cu calm, viteza mica, aproape ca pe plat. Daca as fi fortat as fi riscat sa ma accidentez din primele zile si se ducea totul de râpă. Mai bine mai incet. Planul fusese sa innoptez intr-un camping in Navodari (GPM cred ca e mai rasarit sau unul nou tinut de niste italieni cred). Numai ca la preturile alea mai puneam putin si gaseam gazda. Asa ca la ora 21 in seara precedenta am cautat unde e mai ieftin de obicei, in Eforie Nord. Pensiuni cate vrei cu 50 de lei, am ales sa fie cu floricele roz :) Am ajuns la gazda, nu mai stiu la ce ora. Cazat, dus, vizita la Lidl: somon, paine, rosii (intotdeuna rosii cherry in acest tur - sunt mai coapte, nu trebuie taiate, n-au 'cotor'); lichide, inghetata. Pe drum am mancat 2 sandwichuri in tren, un baton de 300 Cal, 2 sucuri la bac, 1,5 litri apa. Am avut rezerve in 'cocoasa' :) Pe nas si pe picioare m-am dat cu crema de protectie solara (factor 50). M-o fi protejat ea dar se lipeau toate ganganiile de mine. M-am simtit ca o hartie din aia de prins muste atarnata in bucataria bunicilor. Pana la sfarsit voi ajunge sa urasc vaselina asta. Mainile au fost protejate de tricou cu maneca lunga. Din pacate pensiunea n-a fost o alegere fericita. Gazda a avut proasta inspiratie sa puna un frigider vitrina din acela de magazin pe holul unde erau dormitoarele. Ma trezeam la fiecare 10-15 minute cand pornea motorul. M-am gandit sa-l scot din priza dar erau lucruri in el, poate ale altor musafiri. Eu, care nu pot dormi nici cu un ceas de mana mecanic in camera, va dati seama ce-am mai dormit. Pana la urma am legat cateva ore de somn din bucatele.
This leaderboard is set to Bucharest/GMT+02:00
  • Newsletter

    Want to keep up to date with all our latest news and information?
    Sign Up