Heinz 28

Members
  • Content count

    1,797
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    21

Heinz 28 last won the day on May 2

Heinz 28 had the most liked content!

Community Reputation

1,007 Excellent

About Heinz 28

  • Rank
    road runner
  • Birthday 09/28/1990

Informații personale

  • Sexul
    Masculin
  • Localitate
    Bucuresti
  • Biografie
    SS road runner
  • Ocupaţie
    Teribilist al soselelor

Recent Profile Visitors

9,455 profile views
  1. M-ar interesa si pe mine cate ceva, daca se da vreo comanda curand.
  2. Habar nu am de ce nu mai apar pe forum, cand pe photobucket se vad si sunt acolo unde le-am incarcat initial.
  3. Seria 230.000 In anul 2006 s-au implinit 100 de ani de la primul parcurs de proba al unei locomotive tip prusac P8. Locomotiva clasica utilizata pentru remorcarea trenurilor de calatori si coletarie rapida. O serie de 131 de locomotive, seria P8, au fost cumparate de Administratia CFR intre anii 1907-1930 de la firmele germane: Henschel - Sohn - Kasel; Vulcan - Stetin; Borsig; Schwartzkoph - Berlin si altele. Datorita rezultatelor foarte bune si adaptarii lor la conditiile de exploatare din Romania, s-a trecut la producerea acestei serii si in Romania. Intre anii 1932 - 1940 au fost construite 230 de locomotive: 139 la Uzinele Domeniilor Resita si 91 la Uzinele Malaxa Bucuresti. Locomotivele din seria 230.000 au facut servici intre anii 1907 -1980 cand au fost retrase din exploatare si casate. Din aceasta serie au mai ramas 10 locomotive: 230.001 la Lugoj; 230.039 la Subcetate; 230.132 (cea din imagine) la Ploiesti; 230.142 si 230.516 la Arad; 230.214 la Petrosani; 230.299 si 230.401 la Dej; 230.084 si 230.098 la Iasi. 230.132 (1932) este prima locomotiva tip P8 construita la Uzinele de Fer si Domeniile din Resita S.A. A fost repartizata la 14.11.1932 depoului Brasov, fiind retrasa din serviciu la 13.11.1976, iar in prezent se afla restaurata ca exponat de muzeu, in depoul Ploiesti (datorita eforturilor domnului Florin Lupescu). Surse: -"Muzeul Locomotivelor cu Abur"; Radu Bellu, 1999 - "Istoricul Tractiunii Feroviare din Romania" - vol. 2; Serban Lacriteanu, Ilie Popescu, 2007
  4. Si treaba asta cu bicicleala a devenit o fitza. Mergeti prin oras/parcuri si o sa vedeti scule de scule. Daca va veti uita si la cei din sea, presupun ca veti realiza faptul ca respectivii nu au nicio treaba cu acele biciclete sau cu sportul in sine, ci doar epatare si cocalareala. Pei indivizii astia credeti voi ca au ei oaresice moralitate? Nu vreau sa generalizez, dar cine e client fidel pe OLX...spiune multe despre el ca si despre vanzatorii abonati pe acea platforma.
  5. Ia sa mai inseram si cateva poze cu aburoase, inactive din pacate in prezent, dar care sunt adevarate monumente ale istoricului tractiunii feroviare. Azi... "Locomotiva fara foc, utilizata la manevre pe liniile cu pericol de incendiu si explozie: depozite de armament, rafinarii, depozite de produse petrolifere, etc. Cazanul locomotivei este alimentat periodic cu apa calda si abur suprasaturat permite si permite folosirea locomotivei in medie 8-10 ore. Din aceasta serie au fost importate in anul 1924, 2 locomotive, care au facut serviciul pana in anul 1975-1976 cand au fost retrase din exploatare la Chimimpex Constanta si Uzinele Chimice Marasesti." - Muzeul locomotivelor cu Abur; Radu Bellu; 1999 Cea din poza este cea din Constanta, fiind a companiei Oil Terminal in prezent, iar cea de la Marasesti a fost donata in anul 1995 muzeului de la Sibiu. 40.001 - BcT (Depoul Bucuresti Triaj) Seria 40.000 (112 bucati avute de CFR) Din necesitatea unor locomotive puternice pentru tractiunea trenurilor de marfa in spatiul prusac, la inceputul secolului XX, mai exact in anul 1902, e construit primul exemplar al unei noi serii, denumita G8. Aceasta noua serie aveau diametrul rotilor motoare de 1350 mm fata de 1250 mm la seria G7, cilindrii gemeni cu diametrul de 600 mm fata de cilindrii compound cu diametrul de 530/730mm, o putere de 1100 CP fata de 780 CP. Date fiind rezultatele bune din exloatare, in anul 1913 e pusa in serviciu prima locomotiva seria G8', varianta modernizata a tipului G8. Cu ocazia succesului avut, in perioada 1913-1921 diverse fabrici de locomotive germane: Schichau; Henschel; Linke Hofmann; Jung; Orenstein&Koppel; Hohenzollern; Hanomag, etc.; au construit 4948 de exemplare, in mare parte pentru caile ferate prusace, insa si pentru alte cai ferate. In parcul CFR au existat 112 locomotive din seria G8', numerotate 40.001 (cea din imagine)- 40.112. 30 de bucati au fost primite drept compensatii de razboi in anul 1919 (nu se stie exact daca e vorba despre 40.001-40.030). Aceste 30 de bucati faceau parte dintr-un lot de 63 de locomotive date de aliati Romaniei, in anul 1918 dupa semnarea armistitiului de la 11 noiembrie, in Franta. Pentru ca locomotivele au fost expediate din Franta, in majoritatea documentelor CFR figureaza ca aceste locomotive ar fi de provenienta franceza, fapt ce a dus la confuzii asupra originilor lor. CFR avea sa mai cumpere 6 locomotive de provenienta germana, numerotate 40.031 - 40.036. Destinate initial pentru marfa, locomotivele CFR seria 40.000 au fost utilizate uneori si remorcarii trenurilor de calatori (locale), desi viteza acestor locomotive era de 55 km/h. Locomotivele au fost repartizate in principal depourilor din vechiul regat: Buc. Calatori, Buc. Triaj, Giurgiu, Medgidia, Constanta, Galati, Buzau, Ploiesti, Bacau, Tecuci, Brasov, Pitesti, Piatra Olt, Craiova si Turnu Severin. La inceputul anilor '70, locomotivele din seria 40.000 erau grupate in 4 depouri mari: Buc. Calatori; Buc. Triaj, Ploiesti, Constanta/Galati (remiza Braila), unde erau utilizate la manevra, tractiunea convoaielor in triaje si uneori pentru localele de marfa. In depoul Buc. Calatori ultimele locomotive in serviciu au fost: 40.018; 40.027; 40.046; 40.068; 40.080; 40.104; 40.111 - folosite la manevra garniturilor de calatori intre reviziile de Vagoane Buc Grivita si Buc. Basarab si Buc. Nord, iar in depoul Buc. Triaj: 40.001; 40.010; 40.011; 40.021; 40.022; 40.029; 40.044; 40.055; 40.102; 40.105; 40.112. Ultima locomotiva din seria aceasta aflata in serviciu in complexul feroviar Bucuresti a fost 40.111 si a fost retrasa la inceputul anului 1977. Ultima activa din aceasta serie, a fost 40.098 - retrasa din serviciu in decembrie 1981 la depoul Ploiesti, marcand astfel o perioada de 60 de ani de activitate pe liniile CFR. Casarea locomotivelor seria 40.000 a avut loc in perioada 1979-1987, cu exceptia a 2 exemplare pastrate ca exponate de muzeu: - 40.001 (Hen/1913) cea din poza la depoul Buc. Triaj (transferata Muzeului CFR la 04.02.1977) - 40.068 (OK/1921) la depoul Sibiu din anul 1995. Sursa: Istoricul Tractiunii Feroviare din Romania - vol. II; Serban Lacriteanu, Ilie Popescu; Asab, 2007 In final, ca o mentiune, locomotiva 40.001 am intalnit-o in interiorul depoului BcT si nu stiu daca se afla in continuare sub patrimoniul Muzeului CFR, asa cum am prezentat mai sus.
  6. Pe dus, IR 1581 care pleaca la 07.30 din Nord si ajunge la 09.35 in Constanta. Retur cu 1588 care pleaca la 19.00 din Ct si ajunge la 21.05 in Nord. Mai dai de sefi de tren (nasi) care fac figuri cand te vad cu bicicleta, dar zici ca o pui la ultimul vagon si oricum de la casa de bilete nu iti dau bilet pentru ea. Daca esti pe pozitie, se rezolva, mai ales ca trenurile acestea 2 merg direct, nu au opriri pe parcurs. P.S: daca iei trenurile astea, si la dus si la intors ai aceeasi echipa de nasi, pe tren.
  7. Intre timp a fost vopsita in noua schema a CFR Marfa. Continui seria cu diverse poze. Ianuarie 2016 cu EA 572 - schimb la Predeal. In fundal se vede si partia. Final de aprilie la Calarasi Nord si furtuna in departare Ferspectiva Rasaritul Cazane pline spre Bucuresti Triaj - iunie 2016 Mai 2014 - Costinesti Situatia CFR-ului din prezent Poteca mecanicului
  8. La Radulesti DA 614 venita izolata de la Bucuresti Triaj. Astepta un tren NATO sa-l duca spre Giurgiu - Ruse... La iesirea din remiza Basarab Din ianuarie, plugul de la Videle, intr-o noapte de viscol pregatit sa penduleze pe Videle-Giurgiu Ajunsi in Giurgiu Si o filmare din acea seara, in drum spre Giurgiu https://www.dropbox.com/home?preview=20170111_035446.mp4
  9. Prin intermediul lui @gibonu, am aflat si eu astazi despre acest topic pe gustul meu. Prin urmare, in functie de disponibilitate, voi posta din cele realizate exclusiv de mine. 2015 - in depoul Bucuresti Calatori 2016 - Predeal 2017 - de luna trecuta, EA 242 (Alexandra) a dep. Brasov, in asteptarea lui 1636 de la Constanta (Constanta-Brasov) In incinta dep. Brasov
  10. Intre Buzau si Faurei viteza pe firul I era de 50 km/h si pe firul II de 30 km/h, anul trecut. Presupun ca nu s-a schimbat nimic intre timp. Frumos traseu. Astept continuarea. Am in plan si eu ceva dar pe Constanta-Tulcea.
  11. Peisaje superbe mai departe, trafic foarte redus, asfalt bun, vant de fata si dealuri si vai din belsug. In Kogalniceanu mi-a atras atentia: In Constanta am oprit la o benzinarie unde mi-am scos pastele si am pus sa mananc. Dupa m-am invartit prin centrul vechi al Constantei si am stat pe o banca, pe faleza pana s-a facut ora pentru mers la gara. Casa cu lei Arta urbana Catedrala Sf. Anton Pe str. Vantului Si...marea Au iesit 130 de km, cu vreme buna si vant intens, cu peisaje superbe si trafic redus. Am inteles ca drumul spre Chei se poate face si prin Gura Dobrogei - Casian...probabil o fi traseul facut in 2008. E un traseu foarte frumos pe care il recomand oricui dornic de o hoinareala in pustiu. Multe nu sunt de zis, am lasat pozele sa vorbeasca de la sine. In speranta ca poate intereseaza/foloseste cuiva postarea mea, va doresc: drumuri bune sa aveti!
  12. In Cogealac am gresit putin drumul si in loc sa fac la stanga, la prima intersectie intalnita, am tinut-o inainte spre centrul localitatii. Nu sunt indicatoare care sa te orienteze catre Gradina, insa ca reper e o biserica in dreptul careia stii ca trebuie sa mergi tot inainte, conform sensului din care vii. La scurt timp dupa iesirea din Cogealac, drumul incepe sa se strice pana ce ajunge sa nu mai fie deloc asfaltat Dincotro vin... Incotro ma duc... Gradina, in zare In Gradina, ajuns in centrul localitatii am revenit pe asfalt. In 3 km e intrarea in localitatea Cheia Si iete ca am ajuns si in Cheile Dobrogei Si cativa "localnici" prietenosi Chipuri stancoase La plecarea din Chei, deja era trecut de ora 12 si vantul a inceput sa se inteteasca. De asemenea l-am avut din fatza si lateral fatza, pana la reintoarcerea in Constanta.
  13. Dupa ce am pierdut vremea pe plaja prin mangalia vreo 2 ceasuri, am pornit insotit de Eduard spre: Saturn - Jupiter- Venus - Neptun - Olimp iar de acolo, el s-a intors spre Mangalia, eu mi-am continuat drumul spre Constanta. Dat fiind faptul ca pana la ora trenului, mai era destu timp, am facut o oprire si pe faleza in Eforie Sud. La ora 18.30 eram in gara Constanta, iar la 21 ajungeam in Gara de Nord. Pentru 25 aprilie aveam sa repet schema, luand aceleasi trenuri, respectiv pe cel de 07.30 si retur cu cel de 19. Avantajul lor este ca merg direct, fara oprire si nu mai stai cu grija bicicletei la urcarea/coborarea calatorilor, in statiile din parcurs. Verificasem de pe 24 prognoza pentru Constanta si vazusem ca se specifica vreme buna insa vant puternic cu rafale de peste 30 km/h. Am ramas pe pozitii si a doua zi la ora 09.35 coboram din tren, in gara Constanta. Traseul a fost: Constanta - Ovidiu - Lumina - Cogealac - Gradina - Cheia- Targsor - M. Kogalniceanu - Ovidiu - Constanta. Initial am crezut ca este cel realizat in 2008, insa aveam sa constat ca nu este acela. Vreme buna, un vant timid de spate, da-i bataie spre Ovidiu - Cogealac. Asfaltul este foarte bun pe Constanta-Tulcea. Cariera de calcar Sitorman Profilul traseului este valurit, iar din drumul spre Tulcea, apare la un moment dat un indicator unde trebuie facut la stanga, spre Cogealac. Afaltul seamana cu ce stiam eu din 2008 si e decent pana la Cogealac Cogealac in zare Intrare in Cogealac Va urma...
  14. Prin august 2008 am aflat si eu despre Cheile Dobrogei, cand impreuna cu cei ce la vremea respectiva inca nu formau Constanta Cycling Team si cu Florin Leonte, am fugarit pe o arsita crunta, pe traseul ce am incercat sa il refac pe 25 aprilie anul curent, insa intr-un ritm mai domol. Pana sa ma apuc de mers la Chei, la inceputul lui aprilie am bagat o tura de proba si anume: Constanta - Techirghiol - Mangalia - Vama Veche si retur Constanta pe varianta Eforie Nord - Agigea. Vreme buna, vant din lateral si trafic redus = superb. Centru Techirghiol Din Techirghiol am iesit direct in Eforie Nord, unde am oprit sa fac cateva poze si cu gara unde vara de vara, dupa plaja seara, mergeam sa ma uit la trenurie sezoniere. Din Eforie Nord am mers intins pana in Vama Veche. Din Vama am luat legatura cu un prieten din Mangalia si am purces spre el. Tot in Mangalia aveam sa si mananc si sa stau la taclale cu Eduard, biciclar dobrogean. Mangalia Santierul Naval Mangalia Camine muncitoresti ce apartin de santierul naval, din ce am inteles Baraci pescaresti