ionionion

Membru
  • Content Count

    157
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

72 Excellent

About ionionion

  • Rank
    Member

Profile Fields

  • Localitate
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. ionionion

    Ba conteaza , din simplul fapt ca respectivul cauciuc ramane in continuare moale la temperaturi scazute. Crede-ma, stiu ce spun din experienta.
  2. ionionion

    Cand vine vorba de aderenta pe timp de iarna la un cauciuc de bicicleta conteaza foarte mult valoarea TPI - cu cat este mai mare cu atat mai bine.
  3. ionionion

    Ti-am spus in primul meu post , daca este mai jos functioneaza bine cata vreme nu schimbi in timp ce ai tractiune pe angrenaj. Motivul pentru care se apropie cat mai mult de orizontala este ca atunci cand schimbi in forta ( relativ ) sa ai mai multe zale invelite pe pinion in momentul schimbului iar zala care face trecerea pe urmatorul pinion amplasata in partea de jos sa nu fie prea solicitata pe durata deplasarii spre dintii din partea stanga care fac practic tractiune ( sens de rotatie ). Cu alte cuvinte; cata vreme nu mergi la competitii si cata vreme folosesti corect vitezele ( urcat la deal, plecat de pe loc, cu pinione mari nu cu pinioane mici care au mai putine zale invelite pe ele ) este bine si sanatos tot sistemul.
  4. ionionion

    Cu lantul pe foaia si pinionul mare se invarte de surub pana cand lantul din partea de sus a custii schimbatorului este cu aproximativ 5 mm mai jos fatata de orizontala dusa din partea de jos a pinionului.. Daca vrei sa schimbi vitezele in forta ( lucru nerecomandat ) poti merge cu setarea pana cel mult la orizontala, Daca depasesti orizontala in sus ai sanse sa gripezi procesul de schimbare a vitezelor iar daca te duci prea jos incepi sa ajungi cu lantul in zona de tractiune a pinionului unde la schimbarea in forta ai din ce in ce mai multa frecare pe dinti si zale.
  5. ionionion

    Da, multi uita de al treile surub de reglare a schimbatorului spate. cel care tensioneaza arcul paralelogramului si ridica sau coboara cusca cu rotite fata de pinioane. Din poze am senzatia ca in cazul tau este prea sus. Prima rotita trebuie sa pozitioneze lantul la aproximativ 5mm in jos fata de orizontala pinionului pe care este asezat lantul, la tine este 5mm in sus.
  6. ionionion

    Sustin si eu media de 10-15km/h. Bicicleta nu prea conteaza tocmai din cauza acestei medii orare care este conditionata de mediul urban nu de puterea biciclistului sau de caracteristicile bicicletei, poti face naveta pe aceasta distanta si cu o pliabila moderna dar cei 15km/h ( maxim, in cazul tau probabil 10 ) sunt garantati. ramane de vazut daca esti in stare sa stai cu fundul in sea mai mult de 4h pe zi iar asta nu mai tine de bicicleta ci de biciclist.
  7. ionionion

    Hai sa nu o mai lungim, daca ai de carat ocazional bagaje si/sau vrei sa folosesti bicicleta ca UNIC mijloc de transport tot anul mai discutam daca nu iati un MTB 26er. Asta este piata de biciclete in Romania, aici ai oferta cea mai variata si contrar opiniei sus mentinate de cineva, MTB-ul 26er cu spatele rigid si rapotul de transmisie 3,8 - 0,7 pare sa fie SUV-ul bicicletelor.
  8. ionionion

    in opinia mea nu este acelas lucru. MTB-ul 29'er are geometrie de MTB, nu are nici unul din avantajele trekkului. In plus, cand spun trekking spun implicit furca rigida ( stiu ca nu multi gandesc asfel,si mai nou toate bicicletele de trek au furca cu suspensie dar asta face doar sa ingreuneze bicicleta, sa-i strice geometria si sa o faca mai scumpa fara a adduce un avantaj real.
  9. ionionion

    Trekking cu roti 29'er si angrenaj MTB nu se gaseste in magazin. Traducere Roti "mari" si "groase" + transimisie "de urcat la deal"
  10. ionionion

    Am avut un trekking cu roti 29'er si angrenaj MTB fara suspensie fata iar acum am un MTB 26'er evident cu suspensie fata. Cu ambele am mers mult atat pe asfalt cat si pe drumuri pe care putini sunt in stare sa mearga fie la deal fie la vale atat iarna cat si vara, pe soare sau ploaie. Le-am experimentat pe ambel destul de bine si tot nu pot sa-ti fac o recomandare spre o directie. Exista in fiecare configuratie un avantaj si un dezavantaj. Am sa specific acest lucru iar tu faci alegerea. Atentie ce am subliniat la configuratia trekking-ului caci este foarte important pentru comparatie. Ambele biciclete au rapoartul de transmisie si profilatura cauciucului similara. - Trekking-ul cu roti 29'er si angrenaj MTB ofera o pozitie buna pentru distante lungi. Saua ridicata la maxim in proiectie verticala este aproape de butucul pedalier creste asfel eficienta pedalatului atat pe asfalt cat si la urcari grele cu bolovanis. - La coborare pe teren accidentat MTB-ul cu saua pozitionata mai aprope de spatele bicicletei si existenta suspensiei fata este mult in avantaj. - La MTB atunci cand ai seaua ridicata la maxim geometria cadrului o indeparteaza de axul pedalier si in felul asta scade considerabil eficienta pedalatului in mod special la drum lung, problema poate fi partial rezolvata cu o tija de sa fara offset dar asta este cheltuiala suplimentara. - Pentru naveta zilnica trekking-ul este mai usor de echipat cu aparatori de noroi eficiente, este posibil si la MTB 26'er dar trebuie improvizat. - Trekking-ul este prin definitie o masinarie de carat bagaje, MTB-ul mai greu si mai putin. - MTB-ul cu roti 26 este mult mai agil, se poate face intoarcerea intr-un spatiu mai mic si ofera daca ai nevoie o pozitie mai aprope de sol. - MTB-ul este mai usor ( generic ) - Trekking-ul nu se gaseste in aceasta configuratie, trebuie adaptat pe cheltuiala ta si asta este un mare minus.
  11. ionionion

    Nu se justifica. Perioada de siguranta depinde de mult prea multe aspecte dar hai sa zicem 10ani ca ordin de marime ( probabil vei avea alta bicicleta din varii motive ) Gatul de aluminiu la furca de carbon este alta situatie, nu sufera comparatie cu o furaca din aluminiu complet. ( probabil a fos subdimensionat din motive de greutate sau a cedat la lipitura nu in masa materialului ) Una peste alta otelul este din toate punctele de vedere mai durabil dar eu daca as fi in locul tau as dormi linistit si cu furaca de aluminiu, as dormi mult mai prost cu o furca din carbon insa mi-as face griji pentru urechile de porbagaj si in general pentru nodul din zona butucului spate la cadrul de aluminiu atunci cand ai peste 20kg bagaj in plus in mod constant pe respectivul nod. Este mare diferenta in felul in care este incarcat acel nod de catre bagaj versus un biciclist greu. Atunci cand trece peste o groapa biciclistul amortizeaza socul din picioare si distribuie greutatea pe cele doua roti involuntar dar bagajul inpreuna cu bicicleta este un ansamblu rigid care solicita mult mai mult respectiva zona
  12. ionionion

    Ca sa fie mai clar ref. la ce am scris mai sus. Daca primarul din Bolintin doreste sa construiasca o pista de bicicleta din banii lui personali sau ai primariei lui sau sponsorizare sau castig la LOTO ( glumesc ) atunci angajeaza un proiectant si un constructor si construieste respectiva pista respectand legislatia la nivel de norme existente fara a avea treaba cu nici un ghid. Daca insa vrea sa construiasca aceias pista cu banii pe care statul îi pune la dispozitie strict pentru acest tip de lucrare iar statul a elaborat un ghid de finantare strict pentru acest tip de investitie atunci nu are de ales si impreuna cu proiectantul si constructorul in aceias masura trebuie sa se muleze atat pe normele existente cat si pe specificatiile din ghid.
  13. ionionion

    @@netcity Nu incerc sa sugerez nimic. In alta ordine de idei, hai sa facem diferenta intre un protocol de elaborare a unui ghid de finantare, un ghid de finantare si un normativ de proiectare si executie. Daca ati lucrat cu asfel de documente in constructii ar trebui sa stiti care sunt diferentele. Din felul in care ati formulat propozitia care urmeaza nu prea rezulta. Citez: "Protocolul nu are nici o obligație legală. Ghidul nu este lege și încălcarea lui nu poate fi sancționată. Protocolul nu este obligatoriu, pe primari o să-i doară fix-n pix. Nu au ce păți." 1) Protocolul este obligatie legala intre OPTAR si MDRAP. Ce treaba au primarii cu asta ? Este normal sa-i doara fix in pix. 2) Ghidul nu este lege dar este regulamentul in baza caruia se poate accesa un anumit fond pt. dezvoltare dedicat unei masuri specifice din bugetul central, in cazul de fata pentru infrastructura velo. Nerespectarea lui duce la imposibilitatea finantarii. Acest ghid nu este elaborat de OPTAR ci de MDRAP avand-ul pe OPTAR consultant pe tematica. Faceti diferenta intre un ghid de finantare publica si un normativ, regulament, STAS, etc. Ghidul are treaba in primul rand cu partea de eligibilitate la nivel de implementare a unui proiect pentru care exista in mod special un fond dedicat la bugetul de stat. Daca indeplinesti criterile prezentate in ghid atunci primesti banii din bugetul de stat si te apuci sa derulezi proiectul. In respectivul ghid pot fi precizate si condiitii tehnice daca ele nu exista in norme de proiectare si executie sau se poate face trimitere la normele existente; dar scopul lui nu este sa reglementeze la nivel de norma si/sau standard aceste aspecte.
  14. ionionion

    Din categoria " hai sa vorbim ca le stim pe toate" TE INSELI Un ghid metodologic de reglementare a proiectării, execuţiei etc. este musai de respectat atat de primari, ( in mod special in calitate de beneficiar ), cat si de cei care proiecteaza, executa etc. o investitie publica cu fonduri neramburasbile sau partial rambursabile acordate din bugetul central fix in conditiile stipulate de respectivul ghid. Nu este nici prima oara si nici primul domeniu in care se realizeaza o masura de finantare publica sau privata din bugetul de stat in baza unui ghid metodologic. Si au ce patii, daca nu respecti ghidul in faza de solicitare si proiectare nu primeste primaria finantarea, dac nu-l respecti in faza de executie nu primeste constructorul banii, daca nu-l respecti in exploatare nu primeste administratorul. P.S. Nu merge cu "copy paste", este putin mai complicat.
  15. ionionion

    Nu. Din contra. Prin statistica este demonstrat ca in Bucuresti se traieste mai putin decat in alte capitale europene ( din zona cu apa calda ) dar la nivelul Romaniei statistica zice ca in Bucuresti se traieste cel mai mult. Si este normal caci speranta de viata este in stransa legatura cu nivelul de trai nu cu factorii de mediu sau mai bine zis acestia au o mai mica influenta comparativ cu sistemul de sanatate si mediul social in general.