raz_on_bike

Membru
  • Content count

    47
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

21 Good

About raz_on_bike

  • Rank
    Advanced Member

Informații personale

  • Sexul
    Masculin
  • Localitate
    Bucuresti

Recent Profile Visitors

394 profile views
  1. Salut, Meri crismas si La multi ani! Atentionare (rezultata dupa ce am aspectat ce a iesit): luati-va floricele si o bere, o sa aveti nevoie @akebono imi pare rau de ce citesc despre genunchiul tau. O sa iti spun in cateva cuvinte cum a fost cu al meu, poate te ajuta ceva. Atentie, povestesc asa cum le-am aflat si eu, pentru ca la sfarsit vei vedea ca a fost altceva decat la inceput: Am executat o "triada nefasta" la piciorul stang (LIA rupt, ligament colateral intern rupt, menisc rupt), la schi, in 6 februarie. Ultima coborare, inainte de a pleca acasa. Doctorul de la partie (Bansko, Bulgaria) mi-a imobilizat piciorul si m-a trimis acasa. Pentru ca sunt viteaz, a doua zi mi-am dat jos atela si am sofat pana la Bucuresti (de fapt a trebuit sa fiu viteaz, ca altfel masina nu mergea singura...). In urmatoare saptamana am fost la trei doctori si am facut si un RMN. Toti cei trei doctori au avut recomandare de operatie. Ba mai mult, unul m-am programat peste doua zile la operatie. Era medic sportiv. Ma rog, inca este. Consulturile au fost exact cum ai spus tu (facut piciorul ghem, testul sertarului...) si concluzia clara: operatie. Dar numai pentru LIA si menisc, deoarece ligamentul colateral intern s-a vazut clar ca era doar extrem de intins. Doi doctori au avut disponibil si RMN-ul, care, in opinia lor le-a confirmat decizia. In opinia lor, deoarece doctorul care interpretase RMN-ul a scris negru pe alb: "LIA desirat". Atunci era clar: in stanga os si insertia ligamentului, in dreapta os si insertia ligamentului iar intre ele nimic. Trei oameni au vazut asa: doi doctori si moa. Unul nu: cel care a interpretat RMN-ul. In economia finala a accidentarii m-am ales si cu ceva bun dupa aceasta saptamana: o luna cu piciorul imobilizat. Care a condus la revenirea la forma initiala a ligamentului colateral. Pauza publicitara. Acu-i momentul de WC, luat alta bere, verificat facebook. Revenim imediat Singura mea problema era ca in acel an ma inscrisesem la Paris-Roubaix pentru amatori, dupa o nehotarare de cinci ani. Si cursa era pe 11.04. Deci ideea de operatie nu-mi suradea. Drept pentru care, la inceputul lui martie, m-am dus la o doctorita pentru recuperare. Si cucoana aceasta mi-a spus "te fac sa alergi cursa, dar dupa aia promiti ca te operezi, deoarece te vei simti asa de bine cu piciorul ca nu vei mai vrea sa te operezi". Si m-am apucat de recuperare. 20 de sedinte de fizio-kineto-terapie, a 2,5 - 3 ore zilnic. Am inceput cu diversi curenti electrici pe muschi si exerciti usoare. De exemplu, in fata spalierului atingeam cu virful piciorului fiecare treapta. Am vrut sa fiu erou si m-am repezit la a treia treapta si cucoana mi-a spus: "parca vroiati cu bicicleta... pai atunci faceti ce va zic eu. prima treapta". Si asa catinel, am ajuns la a cincea treapta. Intr-un final, am ajuns la bicicleta stationara, dupa doua saptamani de curenti, masaj, si altfel de exercitii. Cu bicicleta a fost simplu. Cu saua sus, pentru a nu indoi piciorul. Si cinci minute. Apoi am crescut progresiv si am si coborat saua. Dupa patru saptamani de curenti si exercitii, cucoana a zis: "gata, puteti alerga, dar atentie sa nu cadeti. Ne vedem dupa cursa. Si ar fi mai bine sa ploua, o sa aveti genunchiul mai relaxat". In gandul meu: "cucoana 52 km pe pavate cu ploaie, doar o minune ma salveaza de cazatura". Am alergat cursa, nu am cazut si m-am intors la doctorita. Zice: "cum e?". "Bine, parca n-am nimic". "Io v-am zis. Sus pe masa". Mi-a facut piciorul ghem, a tras si intins de el si mi-a recomandat sa ma operez in septembrie, ca sa fie mai racoare cand o sa stau in pat. Pana atunci mi-a mai recomandat sa fac exercitii pentru intarirea musculaturii de deasupra si de sub genunchi, ca sa-mi fie mai usor la recuperarea de dupa operatie. Ca urmare, toata vara am alergat 4300 km. Ultima pauza publicatara. Stiti voi bbt (baie, bere, telefon). Va asteptam sa reveniti In toamna m-am prezentat la doctor, pentru operatie. Si pentru ca paranoia functioneaza, m-am dus la unul din primavara si la un altul (la inceput si astuia i-am aratat RMN-ul din primavara si mi-a spus ca-i LIA rupt). Si am facut si un RMN. Si acum vine faza tare: ambii doctori, dupa ce m-au consultat "manual" fara sa se uite la RMN-ul din toamna, au decis ca genunchiul nu este de operat. Si motivul a fost clar: genunchiul se comporta ca un genunchi normal. Dupa care s-au uitat pe RMN. Iar acolo, intre insertiile explicite de ligament pe os din stanga si dreapta imaginii se vedea frumos un firicel, cam cu jumatate de grosime fata de un LIA normal, despre care au spus ca este noul meu ligament. Singura explicatie gasita a fost ca la "desirarea" ligamentului acesta s-a lungit si s-a pozitionat (nefast) intre planurile de RMN, de aceea nu a fost vazut. De ei, ca doctorul care a interpretat RMN-ul a spus "desirat" si nu "rupt". Concluzie: operatie pentru LIA nu, ca am jumate de LIA acolo si ar trebui taiat, operatie pentru colateral nu ca a revenit la loc, operatie pentru menisc, nu ca nu se comporta ca unul rupt. Sa ma mai duc la consultatii daca am probleme cu el. Si gata cu sporturile care necesita pivotari (deci inclusiv schi). Unul din doctori mi-a recomandat sa merg cu pedale platforma si nu cu SPD. Ce s-a intamplat de atunci: schi nu (am incercat, dar genunchiul a protestat la primul viraj. L-am intrebat pe unul din doctori despre o orteza care se prinde de genunchi si de clapar si mi-a spus: "da, e buna, nu o sa strigati la fel de tare de durere cand se duce genunchiul..."), greutati nu (cand le ridic si calc pe piciorul stang simt; ca urmare, cumparaturi mai multe plase cu mai putine-n ele), trebuie sa nu rasucesc piciorul necontrolat si nici sa nu-l pliez sub 90 grade la voia intamplarii. Dar bicicleta da. Doar sosea, mtb nu. Cred ca din povestea asta (proiectata pentru cateva cuvinte, iti inchipui cum era daca imi propuneam sa o spun de-a fir a par...) trebuie sa iei in calcul ca recuperarea sa o faci sub recomandarile unui doctor. Fizioterapia este formidabila. De fapt iti lucreaza muschii cand tu nu poti. Dar iti da doar o mana de ajutor. Mai sunt exercitiile, care trebuie luate gradual, deoarece prea puternice pot afecta ce este lezat deja. Si apoi in mod constant bicicleta. Dupa operatie, de la cap. Iti tin pumnii. Succes! P.S. Fie-mea zice ca ar fi interesant sa documentezi recuperarea dinainte si dupa operatie (tipuri de exercitii, dificultate, progrese obtinute), pentru ca sigur va mai citi un accidentat aceste postari.
  2. Da, aceea este portiunea. Si nu este exclus sa fie adevarat ca ar fi 21%. Eu am un ciclocomputer Sigma Rox 9.1 care nu are treaba cu GPS-ul ci calculeaza inaltimea pornind de la presiunea mediului ambient. Ca urmare, eu am masurat 13% la soare, cu vant moderat :)). Contrargumentul meu este ca o rampa de 16% (urcata de mine in alta parte) eu stiu ca se simte altfel. Aici picioarele mele au impins ca pe o rampa de maxim 14-15%, de aceea am incredere in ce mi-a aratat ciclocomputerul.
  3. Mi-a placut foarte mult povestea si mai ales imaginile. Si, pentru ca am trecut pe Transalpina cu masina, iar panta dinainte de Pasul Muntinu nu mi-a facut probleme foarte mari (ca doar de aceea au masinile vitezele 1 si 2), faptul ca tu ai trecut cu "impinge bilcla" m-a facut curios sa aflu ce inclinatie are acea rampa. Asta vineri seara. Drept urmare, sambata dimineata m-am urcat in masina, am parcat la Polovragi si de-acolo catinel, m-am dus cu bicla pana-n Pasul Muntinu, iar apoi m-am intors, sa-mi iau masina si sa ma duc acasa. Asa am aflat ca pe ciclocomputerul meu rampa cu pricina are o inclinatie de 13%. M-am mirat, mai ales ca si in fotografie si la fata locului arata mai infricosator. Apoi, mirare, am constatat ca pe drumul din Pasul Muntinu spre Urdele, cand incepi sa urci spre Pasul Urdele, chiar inainte de serpentine, unde in poze (http://www.hartis.ro/transalpina.html) se vede o rampa lunga si frumoasa, aproape la orizontala, si care pare usoara, ciclocomputerul (pe care nu-l banuiesc de lucruri necurate) mi-a aratat, pe o distanta de vreo 200 m (comparabila cu rampa-sperietoare), cam asa: 10, 11, 13, 11, 13, 13, 13, 12, 10... Adica cam ca pe rampa-sperietoare dinainte de Muntinu. Concluzie1: rampa pare sperietoare, deoarece ai comparat-o cu segmentul de drum dinaintea ei, care are o inclinatie mult mai mica (de la 0 la 6%). Concluzie 2: daca atunci cand te-ai dus spre Ranca ai urcat Urdele fara sa impingi bicla, inseamna ca te-ai uitat prea mult la rampa-sperietoare in timp ce te apropiai de ea si te-ai demotivat. Spre Urdele nu te-ai demotivat, deoarece inainte de sectiunea de 10 - 13% inclinatia este de 8 - 10% si te pregateste pentru ce urmeaza. Daca in timp ce ai urcat Urdele ai impins bicla, nu inseamna ca n-ai putut sa urci, ci ca bicla ta nu rezista la inclinatii mari, ameteste, si ca urmare trebuie sa ai grija de ea si sa te deplasezi cu viteza mica, eventual tinand-o dragastos de ghidon. Cam asta-i. Multumesc pentru initiativa povestirii, care m-a determinat sa ma duc din nou pe Transalpina cu bicla. Anterior am mai fost o singura data, dar m-am oprit in Urdele, caci se apropia seara (tura a fost in octombrie) si nu stiam in cat timp ajung in Muntinu si inapoi. Si am ramas cu parerea de rau ca nu am ajuns acolo pe bicla. Acum am ajuns si stiu si in cat timp: 28 minute dus si alte 28 intors. Sanatate!
  4. In 2012, cand am inceput eu sa alerg pe acest traseu, grupul cu care mergeam folosea aceasta ruta: https://www.bikemap.net/en/route/4171334-tds-probabil-original/ Ulterior, prin 2014, ea s-a modificat asa, pentru a evita DN1: https://www.bikemap.net/en/route/4171365-tds-cu-final-pipera-modificat-pentru-a-evita-dn1/ In prezent, ca sa alerg mai mult, eu folosesc urmatoarea ruta: https://www.bikemap.net/en/route/4171385-tds-cu-imbunatatiri-pentru-a-l-lungi/ Avand in vedere ca in zona sunt destul de multe drumuri bune de biciclit, vred ca vei mai gasi variante!
  5. Putem dopa... aaa, asta, copia?
  6. Te rog, poti detalia unde este aceasta "cireasa", asa, ca pentru cineva care vine in concediu in Maramures si ar vrea sa faca acest traseu. Multumesc. Daca pui si o trimitere la o harta, promit ca nu spun ca stiu de la tine !
  7. Uite ceva nou (pentru tine, ca este a 4-a editie): http://cupaotopeni.info/ Inscrie-te si participa. Porneste de la ideea ca trebuie sa termini cursa, fara a fi interesat de timpul reusit. Cand vei termina, si vei fi terminat, probabil ca nu vei fi multumit de rezultat si iti vei spune ca ai fi putut obtine un timp mai bun. Probabil ca vei avea dreptate, dar asa te vei prinde de importanta antrenamentului de rezistenta si de faptul ca nu prea ai o forma buna din acest punct de vedere. Apoi, pe parcursul concursului vei incerca sa stai in trena altor ciclisti. Poate vei reusi, poate nu, mai ales daca acestia vor sprinta de zor. In plus, sunt sase curbe in unghi drept si o intoarcere, iar toate aceste situatii iti vor arata importanta antrenamentului cu intervale. Pe care il vei putea face corect cand vei avea o rezistenta buna, ca altfel... De asemenea, pe parcurs sunt vreo doua duzi de speed-bump-uri, cateva gropi de carota in asfalt si niste canale "anti-ciclist" (cu gaurile paralele cu rigola, numai bune sa intre roata in ele). Ocolirea/trecerea cu bine a tuturor acestor obstacole o sa iti arate de ce trebuie sa iti stapanesti foarte bine bicicleta, mai ales la viteze mai mari. Dupa cursa o sa fi, in schimb, mai multumit in ceeace priveste antrenamentele. O sa te prinzi ca trebuie sa o iei metodic si pas cu pas, ca peste noapte nu apare performanta in ciclism decat daca esti amator de fripturi de vita in sange (da' si aici este o problema, deoarece vacile trebuie sa fie de la Contador de acasa). In acel moment cred ca ar trebui sa recitesti posturile din acest capitol si sa iti reevaluezi planul de antrenament. Desi, eu in locul tau, as trece direct la recitit si reevaluare. Succes! PS Daca ti se pare ca te iau pe varf de bombeu, nu te chinui sa imi dai un raspuns usturator. La primul meu concurs de 100 km aveam alergat la antrenamente, dintr-o bucata, doar 75 km. Si in plus, nici nu imi era prea clar cum e cu schimbatul foilor. Atunci am facut traseul in cinci ore si patruzecisicinci de minute (dar nu am fost ultimul). Acum, acelasi trasu il fac in 4 ore, 4 ore si un pic, in conditiile in care sunt doar ciclist de sambata si duminica.
  8. Flèche Vélocio: - este o tura de ciclism in care un grup de ciclisti isi propun sa parcurga in 24 de ore o distanta de cel putin 360 kilometri pe un traseu oarecare. Vezi la: http://randonneurs-romania.ro/joomla/index.php/component/content/article/78-lac/90-dictionar-randonneurs-romania
  9. Pentru cei interesati, brevetul de 400 km pornind din Bucuresti: https://www.facebook.com/events/977312062381916/ Din pacate nu contine traseul Turului Munteniei. Pentru Turul Munteniei, apasati linkul urmator: https://www.facebook.com/events/514487912060058/ Spor la pedalat!
  10. Si mustaru' ... unde ie mustaru'? PS Mi se sufla din off: si berea...
  11. Ai dreptate, spiritul de randoneur este altceva decat sa strangi kilometri. Poate te razgandesti si dam o pedala impreuna la brevet.
  12. Din cate stiu eu (daca nu stiu bine nu dati in AV): - traseele sunt pe drumuri pe care AV au organizat excursii pe bicicleta; - trebuie obtinuta o diferenta de nivel pe brevet. Am impresia ca numai in sud nu se putea obtine. Traseul este cat mai drept pana la dealuri, acolo trece peste Seciu si Varbila, unde diferentele de nivel sunt considerabile, apoi vine drept inapoi. Punctul batut in cuie a fost Arcul de Trimuf, de unde vor pleca toate brevetele, pentru ca este o imagine reprezentativa a Bucurestiului; - o problema la alegerea traseelor este pozitionarea punctelor de control. Desi pare simpla, este unul din cele mai spinoase chestii. Pentru ca iti trebuie oameni si masini. Si daca nu le ai trebuie sa apelezi la ceva existent la nivel local, cum ar fi benzinariile, care nu sunt pe frumoasele trasee de prin sate, ci mai la sosea; - nu va para rau dupa traseul de la Turul Munteniei, ca inca nu ati vazut toate brevetele. Si poate...; - din pacate nu cred ca mai pot modifica traseele. Eu stiu ca au fost trimise la omologare la Audax din ianuarie, asa ca nu il mai pot schimba. Bine-nteles ca nu au monopol, dar pana una-alta ei sunt primii care au organizat brevetele in Bucuresti. Dar cum piata dicteza ... poate la anul vedem si brevete cu trasee diferite organizate de altii. Oricum, ideea de traseu a lui Traveller imi place si daca o sa o organizeze anul viitor o voi parcurge. Io te suspectez cai fost cand au ales numele ... :). Oricum esti pe calea cea buna. Acu sa zisi matale de unde vin "veloarogantele"! :) :) :)
  13. Nu mai fiti asa critici cu AV. Este primul lor brevet! Ati participat la Turul Munteniei (275 km), pe care il organizeaza anual? Daca nu, ati ratat un randonee bine pus la punct. La primul targ de biciclete mergeti la standul lor si vedeti ce ture fac. S-ar putea sa descoperiti niste impatimiti ai drumurilor prin sate. De ce a iesit asa brevetul de 200 nu pot sa va spun ca nu stiu, dar ce stiu cu siguranta esta ca cine l-a desenat a avut motive sa-l faca asa. Dupa ce veti vedea celelalte brevete s-ar putea sa va mai schimbati opinile. Si-nca un cancan din casa: intocmirea descrierii traseului pentru brevetul de 200 km, care va fi pusa la dispozitia celor inscrisi, a durat un pic mai mult e opt ore. Si o sa va placa cand o sa o vedeti. Gata, ca-i tarziu. Sa ne vedem cu bine pe sosea ... chiar de-i DN1 :)
  14. Impacati-va-ti si voi ... la o bere! http://imgur.com/H84WifX
  15. Multumesc @@majikstone! Am facut asa si a mers.