EyesOnly

Dap. Isi face treaba. Noi avem tot timpul o bricheta din aia cu ciocul lung - din cand in cand mai aprindem putin "jarul" de cafea, daca pare ca se linisteste. N-am auzit pana acum solutia home-made si, la cum suna, nici nu cred ca o sa ajung vreodata sa o incerc. Ma tenteaza aparatul ala, in schimb si, probabil, o sa ajung sa il testez.

Multumesc pentru toate detailiile utile. In tura din 2017 din Austria ne cam mancau tantarii in camping-ul Nord Sam din Salzburg. Nu mai stiu daca a fost ideea lui sau a cautat pe net, dar prietenul cu care eram a sugerat sa ardem cafea macinata, pusa pe niste folie de aluminiu, sa alungam tantarii. Din multe experiente proporii functioneaza, dar pana la un anumit punct. Daca nu ai foarte foarte multi si daca nu sunt foarte foarte rai, atunci e o solutie buna(ma gandesc ca pe la aia din Delta ar putea sa mai dea rateuri) E clar o solutie buna(si urat mirositoare) daca nu ai altceva la indemana. In alta ordine de idei, din cele mult mai bune - exista acest aparat. Am aflat de el, in aceasta tura, de la gazda noastra din Baja. Cei doi fii ai sai il folosesc cica cu foarte mari sanse de succes cand merg la pescuit. Si la ce tantari aveau prin Baja, chiar ii cred. Am reusit sa vedem si noi cum isi face treaba, la vreo ora dupa ce "l-ar fi pornit" dar de fapt era oprit. Noroc ca au venit kinderii si i-au aratat cum sa il porneasca. A fost ok dupa. Mai nasol a fost ca eram deja capsati binisor. Cateva bucati din niste bake-rolls pe care le scapasem pe jos cu vreo 2-3 ore mai devreme Cu placere. N-am nimic cu nimeni si imi place ce o iesit acolo, Doar ca mi se pare o totala si nesimtita risipa de bani care ar fi putut fi folosti cu un scop muuult mai bun. Casc gura cu admiratie la maretele catedrale de prin Europa, pe unde ma duc plimbarile mele, dar alea au fost facute cu sute de ani in urma, in cu totul alt context. Nu cred ca mai avem nevoie de asa ceva, doar ca sa aratam cat de tari putem fi. Si, din pacate, cam vad acelasi lucru si pe la noi prin tara, de cam multi ani. Incepand cu satul natal si mergand pana la ditamai capitala tarii. .....Dar deh, asta e o cu totul alta discutie si de cu totul alta culoare....mai spre alb, mare.

Continuare: Joi, 29 Iulie: Belgrade - Manastirska Rampa(Kovin), Planificati: 80km, Realitate: 79.44km, Total: 684,35km Pornim din Kovin spre cazare. Facem o scurta oprire in parculetul de la iesire. Am gasit pe net ca aici ar fi o macheta a Dunarii in Serbia si vrem sa o vedem. Din pacate se pare ca nu mai prezinta foarte mare interes pentru autoritatile locale - macheta e gandita a avea o sursa de apa care sa arate cum curge Dunarea prin Serbia dar apa nu mai exista Un video cu ce am am gasit pe acolo - apar localitatile pe care le-am bifat si cele pe care urmeaza sa le bifam in periplul nostru din acest an https://youtu.be/P-qC2v17ly0 Obiectivul noastru pentru anul 2021 Pedalam pe un drum asfaltat foarte putin circulat, La un moment dat, o masina cu numere de Serbia ne claxoneaza, ne face semne. Oprim si stam de vorba. Surpriza vorbesc romaneste si vor sa afle daca avem nevoie de ceva ajutor, informatii. Le multumim frumos, totul e in regula si ne continuam plimbarea spre cazare. Pe drum, in fata unei case o gramada de pepeni imi face putin cu ochiul....n-ar strica dar nici nu e loc sa ii caram, asa ca ii dam pedale. Cazarea e superba, amplasata intre dig si Dunare Desi ne asteptam sa fim intampinati de tatal proprietarei, ea fiind la munca in acel moment, ii gasim pe amandoi acolo. Cunostintele ei de englza sunt, in cel mai bun caz, de baza. Dar reusim sa ne intelegem destul de bine. Google translate a ajutat destul de mult in aceasta conversatie. Tatal proprietarei nu stie nicio boaba engleza, dar cunoaste foarte bine o alta limba internationala - doua paharele si un lichid magic fac cat o mie de cuvinte Ni se dau toate informatiile pe care trebuie sa le stim. Avem cateva bidoane de 5l cu apa - apa de la robinet nu e potabila si nu trebuie folosita la gatit sau baut. Cazarea pare a fi o casa de vacanta pentru uz propriu care a ajuns sa fie inchiriata ceva mai tarziu - sunt multe poze cu membrii familiei, plin de sticle de vin si alte bauturi mai puternice. Privelistea de pe terasa e superba si ne bucuram ca ni s-a refuzat cererea de cazare pentru doar o noapte. In timp ce ma cert cu o bere pe terasa (si platesc si niste polite mai vechi din gasca) https://youtu.be/ePC8n8AjksU ma tot gandesc la pepenii aia. Golesc rapid gentile spate de la bicicleta mea si dau pedale spre casa cu pepeni. Nema engleza, dar nici nu e nevoie - limbajul semnelor si al banilor rezolva rapid problema si pedalez spre cazare cu cate un pepene in fiecare geanta E groaznic de cald si ajung la cazare ud de parca abia as fi iesit din dush. Lenevim pe terasa si savuram pepenele racoritor. Din cand in cand ne mai certam cu cate o bere. Berea nu castiga cearta. Am pedalat aprope 700 de km, prin ploaie, noroaie si muuuult praf pana acum si am cam neglijat bicicletele. Imi cer scuze si le impac cu un dush si o sapuneala exemplara. Cina o servim pe terasa - doua ture de paste(prima a disparut fara sa ne dam seama ) si o sticla de vin rose. Ne bucuram de liniste, peisaj si frumosul apus de soare. "Cateva" furnici isi fac de lucru pe langa scaunele noastre. Daca are careva idee pe ce stau furnicile alea - il provoc sa spuna. Mi-e greu sa cred ca o sa ghiciti Pe seara, dupa ce soarele s-a ascuns bine, tantarii incep sa ne chinuie. Ardem cateva ture de cafea si apoi ne bagam la somn, lasand terasa in grija tantarilor.

Joi, 29 Iulie: Belgrade - Manastirska Rampa(Kovin), Planificati: 80km, Realitate: 79.44km, Total: 684,35km Ne trezim cu noaptea in cap. La ora asta nu avem de unde lua cafea si nici nu am chef sa stau in fata hotelului cu primus-ul. Ne multumim, pentru moment, cu niste cafea la plic. Putin dupa 4.30 ne bem "cafeaua" in fata hotelului. E o caldura incredibila, betoanele emana caldura din fiecare coltisor. 11 minute dupa ora 5 suntem gata de plecare. Parasim Belgradul pe podul Pancevo, Desi e foarte devreme e ceva trafic pe ambele benzi de pe sens. Folosim trotuarul lat de pe pod. pentru traversare Dunarea in aval de pod Un indicator de traseu ne arata, pe langa clasicele mesaje, ca traseul marcat spre Pancevo include 10km de drum de pamant. E specificat si ca drumul principal e destinat masinilor/motocicletelor si, drept urmare. nu au putut sa il marcheze dar ca ciclistii sunt tolerati pe drum si nu e o varianta foarte rea. Alegem, ca de fiecare data, traseul pe dig. Atunci cand am optiunea sa nu circul in trafic, prefer sa nu o fac. "Poate esti norocos sa mergi incet, e posibil sa mergi in directia gresita" Desi e dimineata, sunt ceva nori, ne bucuram de rasaritul soarelui Mergem pe dig, pe un drum nici prea bun dar nici foarte rau. In dreapta noastra lunca Dunarii cu nenumarate pasari. Foarte multe lebede ne dau binete si ne ureaza drum bun. Naduseala e foarte puternica, transpiram din greu. Aproape de Pancevo traseul pe dig e format din doua carari, dar nu e nimic de speriat Urmeaza vreo 2km de asfalt prin oras. Facem o scurta oprire pe malul raului Timis, intr-un micut port cu felurite barci de agrement Iesim din Pancevo pe asfalt, printre msini, vreun kilometru, doi. Trecem pe langa o rafinarie Gazprom - o imensitate. Cred ca am pedalat pe langa ea vreo 2km. Ne deplasam pe pistele de biciclete din dreapta drumului. Unele chiar OK, altele mai sparte. In anumite zone ai senzatia ca sunt niste trotuare inguste, dar toti localnicii par sa le foloseasca. Desi nu au cea mai buna calitate peste tot, mi se pare super ca esti ferit de trafic indiferent cat de mare sau mica e localitatea prin care treci. In Starčevo facem o oprire de mic dejun. Pare a fi crasma de sat. Dar avem parte de o cafea super buna. De la brutaria de langa ne aprovizionam cu doua croaissante cu ciocolata delicioase si calde. Surprinzator pentru noi - putem achita cu cardul chiar si in aceasta localitate micuta. Dupa mic dejun avem din nou de ales intre traseul pe asfalt cu trafic moderat si cel fara masini dar cu 28km de pamant si macadam. Graba nu e, de maini nu avem chef asa ca alegerea e foarte simpla. Avem parte de un drum bun la inceput apoi niste carari cu iarba care ne fac deplasarea putin mai dificila. Mergem pe dig sau pe langa dig. alegand urmele care arata mai bine. Ne delectam cu peisajele si cu zgomotele facute de sutele de pasari de prin lunca. Cu vreo 4km inainte de Kovin, revenim pe asfalt. Cazarea de astazi e la vreo 10km de Kovin. Deci suntem foarte aproape. Cand am facut rezervarea am cerut o singura noapte. Mi s-a raspuns ca nu accepta decat minimum 2 nopti. Un calcul scurt - pensiune pe malul Dunarii, leneveala, vreme frumoasa - si am schimbat schimbarea - o sa stam 2 nopti. Intram in Kovin sa ne aprovizionam cu mancare pentru urmatoarele doua zile. Prima oprire - o pizza super buna si o bere la o terasa foarte primitoare cu biciclistii Facem cumparaturile intr-un supermarket din oras. La casa, vanzatoarea se distreaza cand ma vede ca platesc cu ceasul. Cica o noua metoda de plata "card o"clock". La iesire, cat distribuiam cumparaturile prin genti un nene batran, ne ia la povesti in romana. Target-ul lui: sa ii dam 40 de dinari pentru o paine. Gura lui zicea paine dar fata si mirosul ziceau alcool, bere, vodca. Nu reuseste sa ma induplece. ~va urma~

Nu inteleg de unde ai tras concluzia ca insinuez. Am fost foarte clar in exprimare, nu era niciun substrat - e clar ca problema e la tine

confirm delay-ul. Batranul meu 800 e mai bun din punctul asta de vedere decat actualul 830 Macar nu mai trebuie sa caut in dictiionar definitia termenului "lene"

interesant. in afara de ture pe ploaie nu l-am spalat niciodata

Continuare Miercuri, 28 Iulie: Belgrad, Planificati: 0km, Realitate: 0km, Total: 604,91km Dupa ce ne savuram cafeaua, parasim interiorul fortaretei prin Poarta Regelui, construita intre 1690 si 1696. Fatada exterioara a fost construita intre 1723 si 1736. Sava, linistita si curata, vazuta de sus Trecem pe langa mormantul eroilor nationali - Đuro Đaković (1886–1929), Ivan Milutinović (1901–1944), Ivo Lola Ribar (1916–1943), Moša Pijade (1890-1957) si urcam treptele Marii Scari Dupa o scurta vizita prin camera de hotel ne indreptam spre spalatoria unde ne-am lasat hainele. Desi e abia ora 10, canicula ne chinuie teribil pe drumul dus-intors. Ne aprovizionam cu apa rece de la supermarketul de langa hotel si stam la o tigara, la umbra. Observ un cuplu pe o bicicleta putin mai ciudata. Intru in vorba cu ciclista care isi croia drum spre supermarket, trecand pe langa noi - sunt din Franta si fac un tur al Europei. Au plecat spre nord, spre Scandinavia si apoi spre sud, prin Ucraina si Romania. Le urez drum bun si imi vad de tigara. Apoi hotarasc sa fac cateva poze la bicicleta. E parcata in fata hotelului nostru si francezul se asezase deja la terasa. Intru in vorba si cu el si aflu pe unde s-au perindat prin Romania. Aflam cu surprindere ca singurul loc in care a stat mai mult de o noapte in Romania a fost Suceava, in Bucovina mea natala. Si asta pentru ca trebuiau sa astepte dupa ceva piesa pentru reparat bicicleta. Au mai fost prin Dorohoi, Focsani, pe litoral. De aici, prin Bulgaria spre Belgrad. Din Belgrad vor pleca spre Zagreb si apoi prin Alpi, spre casa. Bicicleta, electrica asistata e foarte interesanta. Parasolarul ii protejeaza de soare si ploaie, incarcand in acelasi timp bateria motorului electric. Ceva mai tarziu, cand am studiat mai in detaliu pozele am aflat ca participau la cea de-a 4a editie a Sun Trip - o aventura in care 40 de participanti trebuiau sa parcurga 10000km prin Europa, la libera alegere dar cu 5 puncte de control bine definite pe care trebuiau sa le atinga. Incercam sa decidem ce facem in continuare si ni se pare intereant sa mergen la Muzeul Iluziilor. Arunc o privire pe harta si ma pufneste rasul, cat de idioti am fost - muzeul e la doi pasi de spalatoria de haine. Doar ca noi am verificat harta abia dupa ce ne-am intors la hotel. Luam astfel la picior, din nou acelasi drum ca dimineata. Intrarea putin cam camuflata pentru doi turisti terminati de caldura. Dar racoarea de la interior e incredibila, Desi se vrea a fi, in principal, un loc de distractie pentru copii si partintii lor, ne-am distrat de minune. Ceva "iluzii" interactive, locuri de facute poze hazlii. Multe poze cu tot felul de iluzii optice. Cineva s-a decis sa ma serveasca pe farfurie, la pranz De la atata caldura, Siri a intrat la apa si apoi s-a dilatat Am inceput sa am vedenii si sa vad tot mai multi ca noi Pe usa scria "sala oglinzilor", la interior - o gramada ca mine si ca Siri, nicio oglinda. Tradareee, minciunaaaa Toata mancarea sarbeasca din ultimele zile m-a facut foarte puternic Vreo 3 scurte filmari cu unele din exponate https://youtu.be/458Gf61V16E https://youtu.be/S0vNw-L1Kbc https://youtu.be/a4GRSYA91dQ Terminam cu distractia pe la iluzii, luam niscaiva suverniruri pentru acasa si ne indreptam spre hotel. Trecem pe langa superba cladire a Hotelului Moscova Urmeaza o dupa amiaza mai linistita cu nimic special in program. Mai pe seara iesim sa facem stocul de apa pentru ziua urmatoare. Luam o pizza in camera si o tranformam rapid in cina care-a fost. Pregatim bagajele pentru dimineata - gata cu leneveala, maine ne intoarcem la pedalat!!!!

Cu placere N-as putea spune ca e asa sau ba. Nu era niciun anunt ca ar fi fost ceva de genul in zona. Doar un gard de protectie si acel anunt. Inclin sa cred ca era vorba despre ceva lucrari sau probleme temporare - gen ziduri instabile Si nici nu am avut curiozitatea "ilegala" de a afla.

Miercuri, 28 Iulie: Belgrad, Planificati: 0km, Realitate: 0km, Total: 604,91km Ne luam cafeaua de dimineata de la Starbucks-ul de langa noi si pornim la pas spre fortareata. Trecem pe langa un monument dedicat Frantei si ajutorului pe care aceasta l-a dat sarbilor in primul razboi mondial. Intram in fortareata pe poarta Karageorge, datand din anii 1750-1760 Cativa dinozauri au o discutie aprinsa - nu se pot hotari cine sa pregatasca micul dejun Trecem prin zidul interior, folosind poarta Instabulului Intre aceste ziduri se afla muzeul militar care prezinta, la exterior, cateva exponate de tehnica militara. Muzeul fiind inchis la acea ora, cascam gura la tehnica expusa. Un mortier de 30,5mm O baterie de rachete SAM-3 "SA-3 GOA" Cateva tunuri de 150mm/105mm Un tanc usor american - Stuart MKIII si un Panzer II nemtesc Doi pasi mai incolo se lauda si italienii cu Fiat-ul M15/42 Inca un Panzer I si un Stuart V stau de vorba, pasnic de aceasta data De dupa tufisuri suntem amenintati cu o toprila TG-53 Alaturi, o mitraliera Model 35(Breda) din 1939 O mina marina SAG-2 se joaca v-ati-ascunselea cu noi Alaturi o mina acustica germana GBT(MAL) Un pendolared de 45cm. model 1936 - daca stie careva sa dea mai multe detalii despre asa ceva, e binevenit. Eu nu m-am prins exact ce e. O alta mitraliera 20/65 MK24 Twin de 20mm Cateva tancuri, stau sfioase dupa boscheti - Sturmgeschütz III(car de asalt), un Panzer IV si un tanc mediu iugoslav model Tank A Intr-o zona cu acces interzis Ne indreptam spre intrarea interioara in fortareata, cascand inca o data gura la exponate Si apoi ne plimbam prin fortareata, trecand pe langa turnul cu ceas si apoi pe langa poarta lui Stefan Lazarević, cunscut ca si Stefan cel Inalt Fortareata vegheaza asupra Savei si Dunarii care ni se arata superb de la inaltime Monumentul Victor - ridicat in cinstea victoriei impotriva turcilor si a imeriului austro-ungar in timpul razboaielor balcanice si a primului razboi mondial - numara barjele care isi fac de lucru de dimineata pe rauri. Monumentul a fost finzlizat in 1928 si are o inaltime de 14 metri. Un loc numai bun unde sa ne terminam de baut cafeaua in linistea si racoarea diminetii. ~va urma~

Continuare: Marti, 27 Iulie: Belgrad, Planificati: 0km, Realitate: 0km, Total: 604,91km Ceva mai tarziu, ne indreptam spre parcul din centru. E punctul de intalnire pentru cei care doresc sa faca o plimbare pe Sava si Dunare. Noi am cumparat biletele ceva mai devreme. Dupa ce se aduna toata lumea, pornim la picior spre punctul de plecare aflat pe malul Savei Avem parte un superb apus de soare si de niste imagini incredibile cu orasul luminat, dupa lasarea intunericului. Pornim pe Sava, in aval, spre punctul de confluenta cu Dunarea. Acesta e foarte usor de descoprit - se observa o diferenta imensa intre apa limpede a Savei si apele tulburi, agitate de ploile puternice din Germania si Austria din zilele precedente, ale Dunarii. Desi planul initial prevedea ca o sa inconjuram insula, se pare ca nu mai avem voie - sunt ceva activitiati militare in zona si, in plus, insula e inconjurata de o "ceata" densa - cateva barci imprastie substante impotriva tantarilor. Toate podurile peste Sava sunt luminate superb si ne delectam cu aceste imagini la intoarcerea la locul de plecare. Ne bucuram de aceasta plimbare si de racoarea lasata dupa ce soarele s-a ascuns bine de tot de noi. Capitanul are ceva butoane cu care sa se joace Si doua video scurte(din liver-urile de pe facebook) https://youtu.be/XBKHM_-v8pQ https://youtu.be/Pw5Ay3zZfzs Dupa debarcare, facem o scurta plimbare prin fortareata. Deja ne e dor de racoarea de pe vaporas. Vom reveni, pe lumina, sa vizitam fortareata si sa ii descoperim imprejurimile.

Continuare: Marti, 27 Iulie: Belgrad, Planificati: 0km, Realitate: 0km, Total: 604,91km Periplul nostru prin Belgradul topit de canicula continua cu o vizita la Muzeul Nikola Tesla. Nu am verificat programul inainte si ajungem acolo la 3 minute dupa ce tocmai a inceput turul pentru grupul din fata noastra. Achitam rapid biletele - doar cash, nu card - si suntem introdusi in sala in care se adunase tot grupul. Urmeaza cateva detalii de la ghid apoi o vizionare de 15 minute a unui film despre Nikola Tesla. Dupa film, ne mutam in camera alaturata unde ne sunt prezentate, intr-un mod interactiv, inventiile prezente in muzeu. Muzeul e frumos, dar cam inghesuit. De asemenea, desi se pricep bine sa prezinte exponatele, anagajatii sunt cam agitati si dau senzatia ca ii incurcam cu prezenta noastra acolo. Trecem peste asta si ne bucuram de prezentari. O pompa(stanga jos) si o turbina(centru) Cea mai veche carte din biblioteca lui Tesla - carte ortodoxa de rugaciuni, publicata in Viena anului 1795 Barca cu telecomanda Un oscilator de 250V Electrodinamometru Watmetru portabil Cascam gura la restul de aparate. La final, intr-una din camere gasim si urna in care sunt pastrate ramasitele lui Tesla. Iesim din muzeu cu ceva sentimente amestecate. A fost o vizita super rapida, deranjata de atitudinea angajatilor. Dar un sentiment placut datorat sesiunilor interactive si a demonstrariilor practice. O luam la picior spre "casa" din buricul targului. Trecem pe langa ambasada Belgiei, a carei stema imi capteaza atentia Doi pasi si trei zone de umbre mai incolo - biserica inchinata Apostolului Marcu. Biserica gazduieste ramasitele Tarului Dushan cel Puternic(1308-1355) Parasim biserica si ajungem la "umbra" aerului conditionat din camera. Pierdem putin vremea pe Netflix si apoi iesim la o pizza udata de bere buna si rece, la o terasa de pe langa Piata Republicii Despre vreme - numai de bine. Noroc cu berea rece ~va urma~

Marti, 27 Iulie: Belgrad, Planificati: 0km, Realitate: 0km, Total: 604,91km Ne trezim de dimineata, putin dupa 7 trecute fix. Gasim deschis Starbuck-ul de langa noi si ne luam portia de cafea, timp in care facem planurile pentru ziua de astazi. Dupa cateva telefoane, gasim o spalatorie dispusa sa ne rezolve hainele si pornim, la picior, spre ea. Verificam indicatoarele de traseu dar nu ne folosim de ele astazi Lasam hainele si ni se spune sa venim in jur de ora 19 dupa ele. Pornim la picior, printre cladiri, profitand de orice umbra pe care o gasim. E abia ora 9 si deja ne topim din cauza caldurii. Prognoza pentru ziua de astazi arata "minunat", din nou Trecem prin fata cladirii parlamentului. Fie vorba intre noi, mult mai atragatoare decat Casa Poporului Vis-a-vis, dincolo de un mic parc cochet - Noul Palatul Regal - resedinta presedintelui Palatul a fost construit intre anii 1911 SI 1922. A suferit daune mari din cauza bombardamentelor din primul razboi mondial. A fost reabilitat intre anii 1919 si 1922. In anul 1934 dinastia regala a parasit palatul, alegand Palatul Dedinje. Palatul regal a fost donat Muzeului Regal. Intre anii 1949 si 1953 palatul a fost renovat si extins. Din 1953 este resedinta presedintelui Serbiei. Palatul e strajuit de o superb magnolie - Evergreen Magnolia Ne continuam plimbarea pe strazile nu foarte aglomerate dar incinse de soarele puternic. Departe, in zare, tinta noastra - Catedrala Sf. Sava Facem o scurta pauza de rehidratare si mic dejun intr-o mica piateta. Aici dam de statuia lui Borislav Pekić - scriitor si activist politic Sarb/Iugoslav. E considerat una din cele mai mari personalitati ale literaturii sarbesti in secolul 20. Putina racoare nu strica niciodata Ne apropiem de catedrala Sf Sava A fost gandita pentru a servi drept principala catedrala a bisercii ortodoxe sarbesti, inchinata fondatorului acestei biserici - Sf. Sava. E construita pe presupusa locatie a mormantului Sf. Sava. Sicriul sau ar fi fost ars in 1595 de catre Sinan Pasa. Proiectul acestei catedrale a dat nastere unor discutii intense legate de dimensiunile si scopul acestui templu. A fost gandita ca o replica, in dimensiuni si arhitectura, a moscheii/catedralei Hagia Sophia din Instanbul. Constructia efectiva a inceput in anul 1935. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, in 1941, constructia ajunsese la 10 metri inaltime. Armata germana si partizanii lui T|to au folosit cladirea neterminata pe post de depozit de munitii. Abia duoa foarte multi ani, in 1984, biserica ortodoxa a reusit sa obtina permisiunea sa continue lucrarile. Un alt arhitect a fost ales sa adapteze proiectul la noile tehnici si materiale de constructii din acea vreme. O sluba cu 100.000 de participanti a avut loc in 12 Mai 1985 - un impact enorm asupra modului in care biserica a fost privita de catre comunisti in anii urmatori. Insasi Mama Rusie si al ei tar, Vladimir Putin, au finantat enorm constructia acestei catedrale, in mod special mozaicul superb de la interior. Catedrala ar fi trebuit sfintita in 2020, cu prezenta evidenta a tarului Putin. Din cauza pandemiei eveniemtul nu a mai avut loc. Desi nu am vazut-o de aproape pe a noastra mie mi-a dat senzatia ca vad cum o sa arate mareata catedrala a neamului din capitala. O cladire imensa, impresionanta si superba la interior. Mozaicul de pe pereti e absolut incredibil, milioane si milionae de mici bucatele care formeaza niste imagini incredibile. Fun fact - la interior, incerc sa fac o poza unui mozaic. O femeie isi tot face selfie-uri in aceeasi zona. In stilul meu clasic incep a bombani sa se dea la o parte sa imi fac poza, sa termine cu selfie-urile. Cateva secunde mai incolo se indreapta spre noi si ne roaga, intr-o romana de foarte buna calitate sa ii facem o poza. Ma umfla rasul. Aparent nu a auzit bombanelile mele sau nu le-a bagat in seama. Lasam in urma noastra imensa cladire, cu sentimente amestecate, de admiratie asupra lucrarii facute si de groaza grandomaniei afisate. ~ va urma~

Continuare Luni, 26 Iulie: Novi Sad - Belgrad, Planificati: 97.5km, Realitate: 94.62km, Total: 604,91km Cazarea e chiar in buricul targului. Langa ea o pizzerie, unde infulecam 2 felii - prima masa pe ziua de astazi. La receptie, sa fac formalitatile de cazare. Un tip de acolo imi spune ca banii blocati peste noapte(imi raspunsesera la mesaj mai devreme ca ei au facut o pre-autorizare) vor fi deblocati si se vor intoarce in cont in maxim 15 zile, in functie de banca) Iau factura si cheile de la camera(etajul 2). Ii anunt ca suntem cu bicicletele si intreb daca avem unde sa le depozitam. Se consulta cu o colega si, pana la urma, spune ca nu au un spatiu special unde sa le punem. Singura camera cu balcon e data deja asa ca imi sugereaza sa merg cu ele in camera. Ies la o tigara si apoi Siri se apuca de carat bagajele. Intre timp apare o alta angajata a hotelului si ne spune ca nu avem voie cu bicicletele in hotel. Ii explic ca tocmai ce am facut check-in-ul si colegul de la receptie a zis sa le punem in camera. Cica el e nou si nu prea stie, dar proprietarul hotelului nu da voie sa iei bicicletele in hotel. Ne sugereaza sa le legam in fata intrarii si o refuz politicos - nu am de gand sa stau sa le pazesc si cu griji cat stam prin Belgrad. Pare ca intram intr-o situatie cam nasoala - Siri deja e cu telefonul in mana, cautand alte optiuni. Ma iau de angajata ca mi s-a spus de la receptie ca e OK sa le punem in camera si ca deja mi-au blocat si banii. Se duce si vorbeste cu cei de la cleaning si pana la urma vine cu o propunere de compromis - le lasam pe holul din fata camerei. Nici ca se putea mai bine, ii multumim si ne vedem de restul bagajelor. Bicicletele au stat excelent pe hol tot timpul cat am fost in Belgrad. Nu au incurcat pe nimeni si nici nu au ocupat din spatiul relativ redus din camera. (tre sa recunosc ca nu am specificat in rezervare ca venim cu biciclete si nici nu m-am uitat prea mult la ce facilitati au. Era un hotel in buricul targului destul de fancy. Asa ca am iesit OK pana la urma dar puteam sa avem si ceva probleme) Iesim la o scurta plimbare, langa hotel, in cautarea unor lichide. E o naduseala incredibila, betoanele din oras sunt incinse si degaja o caldura ca din cuptor. Gasim o terasa mai putin aglomerata si cu ceva ventilatoare si ne racorim cu o bere artizanala super buna Chelnerita super de treaba, ne da ceva sfaturi si indicatii despre oras, dupa ce afla, pe scurt, povestea noastra. Racoriti de bere, dam o raita spre cetate si cascam gura la raul Sava, de pe inaltime de aceasta data. Pe malul opus se observa vapoarele-terasa si parcul superb prin care am pedalt mai devreme. Abia poti respira pe afara asa ca ne intoarcem la hotel pentru dus si ceva odihna la umbra aerului conditionat. Putin dupa 17 Siri adoarme lemn. Eu butonez televizorul, transmisiuni de la olimpiada si apoi dau de un cont de Netflix, ramas logat, al unui turist indian. Dau de un film vechi dar foarte nou pentru mine, The Talented Mr. Ripley. SIri doarme tun. Putin inainte de 22, vazand ca Siri n-are nici cel mai mic gand sa se trezeasca, imi fac curaj si ies din camera, la o tigara. Iesind din hotel am sentimentul ca am intrat direct intr-un cuptor. Rezolv tigara si apoi ma intorc la racoare si somn, putin mai tarziu, si pentru mine. Noapte buna!

Luni, 26 Iulie: Novi Sad - Belgrad, Planificati: 97.5km, Realitate: 94.62km, Total: 604,91km Ziua se anunta, in prognoze, teribil de calda si astazi. In plus, traseul presupune foarte mult trafic intens si drumuri super aglomerate. Din ce am citit si auzit, ne era frica de trafiul din Serbia si, in special, de bucata asta intre Novi Sad si Belgrad. Ne trezim cat de dimineata putem, rezolvam cafeaua, coboram bicicletele si bagajele pe scari, aruncam cheia de la apartament in cutia postala. In timp ce beau cafeaua observ o notificare de la Revolut - mi-au "disparut" din cont bani cam cat pentru cazarea de la Belgrad. Verific tranzactia si apare de la o firma din Belgrad. Dau rapid un mesaj la cazare sa ii intreb daca au luat ei banii - conform booking, ar fi trebuit sa platesc la locatie. Cum nu aveam pregatiti dinari in cont, s-a debit direct euro, la un curs de schimb de weekend. Ma cam calca putin pe nervi situatia asta, dar trec peste. La 5.21 ne punem in miscare. Avem parte de un cer plin de nori si foarte mult vant. Nu e exclus sa vedem si ceva ploaie astazi. Ne deplasam cam pe acelasi traseu pe care l-am facut deja de vreo 3 ori la picior, spre Dunare. Trecem fluviul pe podul fortaretei si ne luam la revedere de la ea. In aval de pod Dupa pod, cotim stanga si urcam pe pista de pe faleza. Ajungem rapid la podul "McDonald's", in timp ce cateva picaturi de ploaie se lovesc de noi. Nu e rost sa ne agitam, stim ce ne asteapta peste zi. Ne-am cam pierdut reperele si ne invartim destul de mult in zona podului. Un sens giratoriu imens, o strada super aglomerata, niciun indicator si multa incertitudine. Pana la urma gasim drumul care ne duce spre Sremski Karlovici(resedinta translatorului nostru boem si nebun, Dragan). Ne deplasam pe un DN100 super aglomerat, cu multe tiruri. Eu deschid traseul, Siri coordoneaza, pe cat posibil, traficul ce vine din spate. Ceva curbe, urcari si coborari scurte dar, spre surprinderea noastra, avem parte de soferi super ok. Nu se baga in depasiri, daca nu sunt siguri ca e sigur. Se folosesc si de indicatiile mele cand le fac semn sa treaca sau sa mai astepte. Ajungem in Sr. Karlovici si, pentru 2-3km scapam de trafic - cotim in dreapta pe un drum ce ne duce prin centru. Bonus - urcare scurta si abrupta, urmata de o coborare la fel de scurta si abrupta. Mai avem putin si ajungem la destinatie Nu ne incurcam prea mult si iesim inapoi in DN100. Nu facem nici macar 1km, cand GPS-ul ma anunta de iminentul inceput al primei catarari a zilei - vreo 4,5km cu 4,5% medie. Parcurg 100 de metri si ma opresc. In stanga drumului observ un alt drum, care merge in paralel cu Dunarea. Ma decid sa verific ce e pe acolo. Intram pe acel drum, verific putin hartile si pare ca am putea sa mergem pe acolo. Evitam drumul super aglomerat. Nu suntem foarte siguri dar ii dam inainte. Avem parte de un drum asfaltat(acu 1000 de ani) plin de gauri. Din cand in cand cate o masina trece incet pe langa noi, ocolind gropile din asfalt. Ne deplasam in paralel cu Dunarea si calea ferata aflata in proces de constructie/reabilitare. Dupa primul satuc, asfaltul spart se transforma in drum de pamant. Portiuni de urcare pe bicicleta, urmate de portiuni cu pietre mari pe care facem push bike. Pare ca suntem in salbaticie si nu vedem nicio casa. Dam si de ceva vita de vie, dupa o mica urcare super abrupta. Avem ceva dubii ca o sa iesim unde trebuie, dar ii dam inainte. Din cant in cand, cate o casa ratacita apare in dreapta noastra. Pe drum se observa urme proaspete de masina - daca a trecut masina pe aici putem merge si noi. Urmeaza cateva sute de metri pe un drum cat de cat ingust marginit de niste copaci mari si plini de verdeata. Bonus - avem parte de exact 3 minute de ploaie cu soare. Ciudat e ca nu e niciun nor deasupra. Drumul de pamant se termina intr-un drum de asfalt. La dreapta, o urcare abrupta pe asfalt. La stanga alt drum de pamant, in coborare. Evident, drumul cu urcare, e cel pe care trebuie sa mergem. Ne tragem putin sufletul mai aruncam o privire spre viaductul pe care trece calea ferata si ii dam inainte spre Cortanovci - 2km. cu medie de 7% si maxima de 15.6. Eu ii dau pe bicicleta, Siri mai pe bicicleta, mai pe langa. Putina plimbare de dimineata nu strica nimanui Ajungem la o vila din varful catararii, de unde ni se arata Dunarea si imprejurimile superbe Trei pedale mai incolo, trecem pe langa Vila Stankovic - un mic castel, sediu de podgorie, folosit pentru tot felul de eveniment si mini concerte(din ce am vazut pe Maps). E abia 7.30 deci are portile inchise pentru noi :))) Un indicator de traseu de bicicleta nu foarte relevant pentru noi Si un mesaj de linistire - daca cumva ramai fara bani, in mijlocul Serbiei, nu-ti fa griji. E ceva foarte normal si comun pentru toata lumea de pe aici. Intrarea in Beska se face intr-o coborare in mare viteza. Iesirea, evident, in urcare. Avem parte de un sus-jos continuu. Putin plat, spre deloc. Dam de o portiune de drum in lucru. O banda e sapata complet si multe camioane cu pamant si nisip circula in viteza pe cealalta banda. Ridica enorm de mult praf cand trec pe langa noi. Uneori ne oprim ca sa asteptam sa se aseaze - nu vedem nimic. Drumul spart tine cativa km, apoi iese soarele pe strada noastra. De fapt, a iesit cam mult soare, care ne "usuca" treptat si stoarce de puteri. Trecem pe langa niste ferme-livezi cu meri si peri. In Surduk, facem pauza de realimentare. Apa rece multa si o sticla de suc de visine Tube, care dispare rapid, lasand in urma doar mesajul haios de pe sticla Cotinuam pe acelasi carusel sus-jos, sub soarele torid. Mai avem vreo 35 de km pana la destinatie, cei mai dificili de astazi Acelasi super aglomerat DN100 ne este asfalt spre Belgrad. Il parasim pentru cateva sute de metri, de fiecare data cand trecem printr-o localitate urmad ca, la parasirea ei, indicatoarele sa ne aduca inapoi pe acest drum, Ultimii 10km, pana la intrarea oficiala in Belgrad au fost super super aglomerati. Masini mici multe cu soferi grabiti, tiruri peste tiruri si multe mijloace de transport in comnun. Parasim traficul aglomerat al orasului la o intersectie super mare, prevazuta cu piste si semafoare speciale pentru biciclete, chiar langa podul Mihajlo Pupin. De aici ne deplasam pe stradute inguste, printre case si masini parcate peste tot. Ajungerm rapid langa frumoasa noastra Dunare, intr-o zona cu multe terase. Ne bucuram ca am scapat de trafic si ne relaxam. E abia ora 13 si mai avem doar vreo 10km pana la cazare. Continuam pe malul Dunarii. Dam de o plaja populata cu zeci de pasari, in special lebede superbe Urmeaza cativa km incredibili, printr-un imens parc, cu piste speciale de biciclete alaturi de piste de alergare si trotuare pentru pietoni. Trecem pe langa sediul guvernului E atat de superb si relaxant pe aceste piste ca imi vine sa fac cale intoarsa sa le mai parcurg de cateva ori Traversam Sava pe podul Branko. si dupa vreo 2,5km prin centrul orasului, pe zone pietonale ajungem la finalul traseului nostru pentru astazi ~va urma~