EyesOnly

Nu ma pot abtine - aparatul tau foto/telefonul are o problema grava.......nush cum face dar scoate de pe cap casca biciclistului. Altfel nu imi explic, ca tu sigur porti casca. mai ales pe "sorele" ala cand esti super vizibil.

Super incantat de frane. Am facut trecerea de la niste hybride TRP, cu care a venit bicicleta mea, la Rival hydraulic. Diferenta de la cer la pamant. Incredibil de bine s-au comportat in aprox 10 luni, de cand am facut schimbarea.

Check out my activity on Strava: https://strava.app.link/YcB6CNItjdb Am urcat după Sibiel, spre Săliște. Speram sa fi terminat lucrările pe drumul de coborâre. Nu prea e asa+umbra multa care a ținut zăpadă mai mult timp. Viteza mare. Combinația perfectă.

50km. din care max 2km mai .....mizerabili, restul uscati ce-a iesit, a iesit pentru toate celelalte exista....statul in casa

Totul la extra-dimensiuni. Clasic la americani. Una din explicatiile de ce sunt atat de pline.

Din proprie experienta: - in Germania, nu au fost probleme in plin sezon (August) pentru ciclisti - in Franta, valea Loarei, in plin sezon, semnele de camping plin erau la ordinea zilei. Acest lucru nu se aplica si la biciciclisti - pe principiul pentru biciclisti gasim tot timpul un loc - In Austria, zona Salzburg si imprejurimi povestea a fost total diferita - foarte greu de gasit un loc, in plin sezon. Dau vina aici pe zona foarte foarte turistica si camping-urile care sunt axate in mod principal pe rulote(ale turistilor sau din cele la punct fix) De voie, de nevoie sau de lene am testat cateva in Franta si Austria - destul de piperate la preturi dar cu calitate buna(si berea era rece tare) Aici camping-urile din Franta au fost la mare inaltime legat de acest subiect. Cam 85% din acei colegi de camping foarte sociabili au fost straini.

Hey Pawel, Give me a sign when the plans are closer to be realized. Maybe I can join you in the area around Sibiu, or even on Trans, Also, if it will be possible, I can offer some hosting in Sibiu, depending on my schedule during that time. Good luck!

Condoleanțe:(

Mda. De folie am uitat. Probabil pentru că e in rucsac M-ai făcut puțin curios cu plasturii pentru bătături. Despre ce vb aici? P,.S. in trusa medicala am pus și un leucoplast elastic. Un fel de rola de vreo 10cm lățime din care tai cat ai nevoie și , după ce dezlipești hârtia de pe el, îl poți modela pe orice suprafață. Foarte bun. P.S.1 tot acolo am și niște geluri energizante. In caz că...Eu nu le-am folosit dar am "drogat" câțiva colegi de ture când simțeau că îi lasă puterile.

vazand-ui gestul m-a dus cu gandul la anii in care eram pe la bunica cand venea postasul. Si bacsisul ala dicta ordinea in care distrubuia pensia in sat. Trist dar adevarat. Si am inclus-o la obiceiuri vechi care nu pot fi sterse usor, chiar daca nu sunt de acord cu ele. In schimb, duamna de la posta era tanara, deci nu i-am putut gasi scuza asta. clar ca nu poti generaliza. Am avut cateva exemple(foarte putine din fericire) si cu oamenii noi cu care am mers mers pe munte anul acesta. Din fericire, nu a fost nevoie sa atrag atentia decat o singura data. Apoi au disparut aceste evenimente nefericite.

Amin! Ca tot suntem la subiectul OP - acu cateva luni, asteptam frumos(cam asa ca voi) sa imi ridic un colet. In fata mea, o batranica care abia se misca, insotita de o batranica mai tanara, venise sa isi ridce pensia. In timp ce se cauta prin geanta dupa buletin, scoate 3-4 lei. Si ii intinde, peste tejghea doamnei de la oficiu cu un "Sa fie acolo, pentru deranj" Ochii mei mari cat cepele, vorbele se adunau in gat. In momentul in care am vazut ca mana intinsa spre bani i-a si luat si a incheiat cu un solemn "sa fie primit!" am luat foc. Imi venea sa dau drumul la toate supapele de depresurizare. Am ales sa ies in secunda 2, sa ma calmez. Si uite asa, astfel de situatii, au sters din mintea mea sentimentul de solidaritate si de intelegere fata de duamnele care se chinuie cu registre, scris de mana, imprimante matriceale pentru fiecare amarat de colet. Pe de alta parte, acu 2 zile, am cedat. In statia de autobuz, un tip cu masca sub barbie fumeaza. La fel si eu. Suntem cam la 1,5m fiecare de cosul de gunoi dotat frumos cu scrumiera. Cred ca vede ca se apropie autobuzul sau ca isi arunca instant chistocul pe jos. Zic: "Nu ati vrea, va rog, sa aruncati chistocul ala in scrumiera, decat pe jos?" Mi-o taie rapid "Ia mai du-te tu ...a mea si vezi de chistoacele tale", in timp ce se urca in autobuz. Reactionez instant in cateva milisecunde, ridic chistocul de unde l-a aruncat si ma strecor printre usile autobuzului care tocmai se inchideau. Ii bag chistocul in buzunarul de la haina si zic "sa il aruncati il living, acasa, cand ajungeti nu pe strzile orasului noastru" A inceput sa injure, bruiat de cateva aplauze si vociferari ale putinilor calatori. Am coborat la urmatoarea statie si m-am intors pe jos de unde am plecat, sa iau autobuzul corect spre casa.

De aceea le tot explic, celor care ma tot intreaba ce car in rucsac, ca sunt anumite lucruri care nu parasesc rucsacul, indiferent de sezon. Pantalonii lungi, suprapantalonii si haina de ploaie, frontala, manusi si caciula, trusa medicala tricouri/sosete/boxeri de schimb. Cu toate elementele adunate din tura voastra a reiesit reteta perfecta pentru o tragedie. Faptul ca, pana la urma, s-a soldat in modul asta fericit e un mare noroc. E bine sa cunosti bine oamenii cu care mergi si sa faci o selectie in functie de traseu. Am mai avut si eu ceva cazuri anul asta cand ne-am dat seama pe parcurs ca oamenii nu erau potriviti pentru anumite trasee. Cam de fiecare data am luat decizia sa ne astepte intr-un anumit loc sigur, sa nu continue pe tot traseul. Categoric a contat si varsta inconstientei la care erati.

Tura 28: Azuga - Culmea Sorica - Culmea Zamora - Busteni O zi cu prognoza nu foarte optimista in care ne deplasam in Muntii Baiului. Vrem sa ne plimbam pe Culmile Sorica si Zamora, bifand Vf, Baiutu, Vf. Baiul Mic si, posibil, Baiul Mare. Ne deplasam pana pe Valea Prahovei, trecand usor de Azuga. Inainte de Azuga suntem intampinati de ceata destul de densa si ploaie de diferite identitari. Parcam masinile langa calea ferata, ducem doua masini in gara Busteni. Ne deplasam cateva sute de metri pe asfalt si apoi cotim dreapta pe traseu. Urmam traseul TA(si traseul de bicicleta) ce urca relativ lejer, prin padurea invaluita de ceata. Frunzele cazute formeaza un super covor de toamna printre copaci Ceva mai sus, covorul de frunze e acoprit de cativa centimetri de zapada. Ceata persista. Dar ploaia de la plecare s-a linistit de ceva vreme Fericirea si,mai ales, linistea, se termina cand iesim din padure. Suntem in continuare invaluiti in ceata dar dam de vantul puternic ce matura golul alpin. Reusesc cu greu sa trag o haina pe mine, vantul imi flutura manecile in toate directiile. Ne deplasam prin vantul suparator, spre capatul telegondolei Azuga. Dam de partia Sorica, capatul telgondolei si Popasul Uriasilor Telegondola e pierduta in ceata Facem o pauza la popas. Cativa dintre noi se incalzesc cu un ceai/o cafea la interior. Restul(fumatorii) ne ferim de vant dupa zidurile cladirii. Ceata incepe sa se ridice, soarele isi face apartia si ne da senzatia ca vom avea parte de o vreme mai prietenoasa. Cativa catelandri ne dau tarcoale, pe terasa. Doi dintre ei ne vor insoti, mai tarziu, pana la finalul turei. Un mistret dragut, sta ferit de vant pe o masa de la popas Dupa pauza de la popas, continuam pe culme, pe traseul CR. Vantul bate din ce in ce mai tare. Am momente cand trebuie sa ma intorc cu spatele, ca sa pot trage o gura de aer linisit. Galagia din urechi creste. Lasam in urma popasul Si avem parte de primul, din cele 3, fenomene Gloria pe ziua de astazi Continui urcarea, prin vant, pe culme, spre Vf. Dutca(1715m). O alta Gloria, in formare, mai greu de prins in camera foto a telefonului Vantul se intetest si mai tare. Ceata devine din ce in ce mai densa. Ca sa avem ziua completa, ploaia ce a inceput de cateva minute se transforma in lapovita. Trag haina de ploaie pe mine. Vantul puternic ne loveste pesta fata cu cristale de gheata. In Saua Cazacu, traseul se desparte: inainte spre Zamora/Busteni, in stanga spre Traisteni. Noi continuam inainte Ne deplasam pe drumul forestier cu ceva zapada, gheata si noroi. Stropii inghetati ne lovesc in continuare peste fata. Ajungem sub Vf. Baiutu. Daca pana acum a fost cat de cat acceptabil, acum se impute treaba. Vantul care ne-a batut pana acum pare o simpla adiere in comparatie cu rafalele puternice care ne lovesc. Pe anumite zone abia te tii in picioare si trebuie sa ai grija mare la echilibru. Ceata e si mai densa si nu prea mai vezi la cativa metri in fata. Suntem la marcajul unde se despart traseele CR(spre Busteni, pe Culmea Zamora) si BR(spre obiectivele intiale ale zilei Vf. Baiul Mic si Baiul Mare). Dupa o scurta sedinta de echipa, hotaram ca nu are niciun sens sa mai continuam spe varfuri. Nu avem pic de vizibilitate asupra imprejurimilor, altfel superbe pe vreme buna, si vantul e din in ce mai puternic. In plus ar trebui sa mergem exact contra vantului si inaintarea e incredibil de grea, cu gheata lovindu-se de fetele noastre. Ne continuam, astffel, drumul pe CR spre Busteni, pe Culmea Zamorei. Vantul ma zguduie bine, din partea stanga. E o adevarata placere sa te deplasezi pe culme pe un astfel de vant. Noroiul de pe traseu nu ajuta nici el prea mult. Patrocle si Bobita, cei doi catei care ne insotesc de la popas, se joaca si alearga in jurul nostru. Pentru scurte momente, ceata se mai ridica. Vantul e acelasi sau chiar mai puternic. Sub noi, in stanga, Stana lui Militaru. Ne abatem putin de la traseul CR, pe culme, pana ajungem pe Vf, Zamora(1520m). Ceata e din nou densa. De pe acest varf cotim stanga brusc, coboram pe urmele de ATV pana revenim in drumul forestier marcat cu CR, chiar in marginea padurii Urmeaza de aici o lunga coborare, pe drumul forestier, spre Busteni. Peisajul e unul superb de padure tomnateca Cei doi catei isi fac de cap, pe langa noi. Dupa ceva kilometri pe forestier, in care discutam politica si previziuni pe numere in avanpremiera alegerilor de a doua zi, intram in Busteni trecand pe langa superbul castel Cantacuzino Intram in acelasi timp cu un IR, in gara Busteni In fata garii, monumentul dedicat erilor din, pe atunci, comuna Busteni cazuti in Primul Razboi Mondial Incheiem in gara Busteni, in timp ce asteptam sa se intoarca soferii cu masinile laste langa Azuga O zi in care nu am reusit sa ne atingem toate obiectivile initiale. Dar am scos maximum din ce ne-a oferit vremea si muntele. Per total, o buna(si destul de lunga ca distanta) plimbare. Categoric mai buna decat optiunea canapelei si a telecomenzii de acasa :)))