majikstone

Membru
  • Content Count

    4,560
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    113

majikstone last won the day on August 14

majikstone had the most liked content!

Community Reputation

3,609 Excellent

2 Followers

About majikstone

  • Rank
    Senior Member
  • Birthday 02/06/1991

Profile Fields

  • Localitate
    Paris / Cluj-Napoca
  • Biciclete
    Holdsworth Brevet, Vortrieb, Alpina
  • Ocupaţie
    doctorand
  • Arii de interes
    ciclismul pe (si ocazional si pe langa) sosea

Recent Profile Visitors

27,511 profile views
  1. majikstone

    Eu i-am sugerat in vreo 3 randuri sa rezume informatiile respective intr-un topic dedicat separat, el a fost prea ocupat cu atacuri la persoana. Altfel, nu e inca tarziu sa se mute postarile respective intr-un topic separat, in starea (halul) in care sunt. Desi marea parte a informatiilor respective se pot regasi pe pagina lui Sheldon Brown, intr-o forma simplificata si condensata.
  2. majikstone

    Cand am vorbit de o eroare de 10%, era vorba de o eroare cumulata. Un sfert de ton (adica jumatate de semiton) intre doua frecvente inseamna o eroare de aproximativ 3%. Calculata logaritmic, 2^(1/24). Pentru o ureche umana neantrenata (sau, in alti termeni, pentru cineva care nu are ureche muzicala), o eroare de un sfert de ton e mai mult decat realista. Tinand cont ca tensiunea in spite depinde de patratul frecventei, doar din cauza erorii de masura a frecventelor de catre urechea umana vei avea o eroare de pana la 6%, daca nu mai mult in functie de cat de afon e cel care face asta. Altfel, sunt programe (sau aparate) de analiza frecventiala care iti vor extrage frecventele fundamentale dintr-un sample audio, similare cu cele pentru acordarea instrumentelor muzicale. Alea nu gresesc. Dar cum tu ai vorbit de utilizarea unui generator de semnal ca referinta si de folosirea urechii pe post de instrument de masura, o sa joc cu cartile pe care le-ai pus tu pe masa. Altfel, daca e sa discutam de spitele butted, mai intervine o problema: din cauza ca nu au sectiune constanta, nici densitatea lor liniara nu e constanta. Daca luam o spita cu capete de 2.0 mm si centrul de 1.6 mm (model putin exagerat, dar exista cel putin un model de spite cu 2.0/1.6/1.8), densitatea liniara a zonei mediane va fi cu 20% mai mica decat a extremitatilor. Deci, daca o modelam teoretic ca o tija de 1.6 mm diametru, vom obtine la aceeasi frecventa de rezonanta masurata o tensiune cu 20% mai mica decat daca o modelam teoretic ca o tija de 2.0 mm diametru, asta in timp ce tensiunea reala, masurabila cu tensiometrul, va fi undeva intre cele doua valori, probabil mai aproape de cea corespunzatoare modelului de 1.6 mm. In concluzie, si de aici mai apar cateva procente de eroare, in functie de forma spitei. Hai sa nu fie 20% cat e diferenta intre cele doua valori extreme, dar macar vreo 5% tot sa fie acolo. Probabil ca daca ai folosi un software / aparat care sa faca analiza spectrala a intregii benzi de frecvente, ai putea sa reduci semnificativ eroarea si in cazul asta. Apoi, revenind la intinderea materialului, am luat o hartie si un pix si am facut calculele. Cu cifre concrete, o tija metalica de 280mm lungime si 1.5 mm grosime intinsa cu o forta de 1400 N se va alungi cu 1.15 mm daca are un modul Young de 193 GPa (aliaj de inox Grade 316), respectiv cu 1.08 mm daca are un modul Young de 204 GPa (aliaj de inox 17-7 PH). Constantele sunt extrase din tabelul asta. Procentual, inseamna o diferenta de 0.03% intre densitatile liniare finale ale celor doua spite (asta presupunand ca alungirea initiala a fost luata in calcul), deci una comparabila de masura a tensiunii la frecvente egale. De acord, eroarea asta de masura e semnificativ mai mica decat cea indusa de eroarea de estimare a frecventei, cel putin daca e sa ignoram orice deformari plastice. Deci da, am exagerat magnitudinea impactului pe care il are alungirea diferita data de modulul lui Young variabil, o diferenta de 5% intre doua module de elasticitate ale doua aliaje de inox diferite avand un impact de sub 0.05% asupra tensiunilor estimate pe baza aceleiasi frecvente. Imi asum asta aici, cu subiect si predicat. Dar eroarea data, in parte, de capacitatea de a estima cu ajutorul urechii umane frecventa unor sunete, cat si de faptul ca modelul ala se aplica unor tije cu grosime constanta, ceea ce majoritatea spitelor din ziua de azi nu mai sunt (ma refer la cele cu grosime variabila, folosite cam in orice roti de doamne-ajuta), se aduna lejer la o valoare undeva in intervalul de 5-10%. Daca folosesti software sau aparatura de analiza frecventiala, deci nu te bazezi pe capacitatea urechii umane de a discerne frecvente, lucrurile stau cu totul altfel. Dar cum spuneam, joc cartile pe care le-ai pus tu cu mana ta pe masa.
  3. majikstone

    Ai doua tije metalice A si B, ambele de aceeasi lungime si aceeasi grosime, una dintr-un aliaj cu modulul Ea si cealalta din alt aliaj cu modulul Eb. Ambele au, netensionate, aceeasi densitate liniara µ. Le tensionezi pe ambele cu o aceeasi tensiune T. Ambele se vor alungi, in functie de modulul lui Young aferent, iar din cauza alungirii densitatile liniare vor scadea (masa de material ramane constanta, dar lungimea tijelor a crescut). Din cauza ca au module Ea si Eb diferite, alungirea lor va fi diferita, iar densitatile lor liniare vor scadea in proportii diferite. Ceea ce inseamna ca tija A supusa tensionarii cu tensiunea T va avea o valoare µa mai mica decat cea initiala (µ) si diferita de cea a tijei B aflate in aceleasi conditii de tensiune. Deci, conform ecuatiei de mai sus, vei avea doua tije metalice cu aceeasi tensiune in ele, dar cu densitati liniare diferite, deci cu frecvente de rezonanta diferite. Ceea ce inseamna ca, analog, daca le tensionezi pe ambele pana ajung sa aiba aceeasi frecventa de rezonanta, tensiunea in ele va fi diferita din cauza modulului de elasticitate diferit. Si asta indiferent daca alungirea e elastica sau plastica. Pentru ca discutam strict de scaderea densitatii liniare a materialului in timp ce e tensionat, nu de ce se intampla cu structura lui interna, respectiv ce se intampla cu el dupa ce nu mai e tensionat. Diferenta va fi ca cele alungite plastic vor ramane alungite si dupa ce tensiunea la capete e eliminata, in timp ce cele alungite elastic vor reveni la dimensiunea initiala. Ceea ce e perfect valabil si pentru spitele double/triple butted, si in special cele de ~1.5 mm in zona mediana, care se alungesc chiar si elastic semnificativ mai mult decat suratele lor de 1.8 sau 2.00 mm. Altfel, chiar nu e nimeni curios sa afle tare multe despre dilemele tale existentiale sau despre modul in care vrei sa schimbi lumea si societatea.
  4. majikstone

    Am scris negru pe alb (pornind de la niste cifre concrete) ca intre diferitele aliaje de inox exista diferente de 5.6% intre diferitele valori ale modulului lui Young, tu sustii in continuare ca sunt "infinitezimale". Altfel, iti dau dreptate, intre atatea fire narative am incurcat niste notiuni cand am vorbit despre modulul lui Young. Ce intervine, si mai ales la spitele cu grosime variabile (double/triple butted), e variatia densitatii liniare a spitei (acel coeficient μ din ecuatia de mai sus) pe masura ce e tensionata, respectiv punctul de la care deformarea ei nu mai e elastica. Asta depinde atat de proprietatile materialului (modulul lui Young), cat si de grosimea variabila a spitei, care daca e double/triple butted se va alungi mai tare in zona mediana si mai putin pe capete. Asta va face ca densitatea liniara a materialului (μ) sa scada pe masura ce cresti tensiunea in spita si pe masura ce se alungeste, si in proportii diferite in functie de tipul de spita si de tipul de aliaj, si neuniform pe toata lungimea ei. Asta va insemna ca intre tensiunea pe care te astepti tu sa o obtii teoretic la o frecventa masurata data si o densitate liniara a materialului netensionat data va fi diferita de cea reala. Mai mult, la spitele triple butted cu grosime de 1.5-1.6 mm a zonei mediane, am intalnit (in mediul online) situatii in care din cauza ca tensiunea in spite nu a fost crescuta gradual, unele spite s-au alungit semnificativ mai mult decat altele, pana la punctul la care ajungeau sa penetreze capatul niplului chiar daca lungimea lor a fost calculata corect. Poti citi aici ce spune Sheldon Brown despre subiectul asta. Si el propune solutia ta ca alternativa mai rapida si usoara la utilizarea tensiometrelor, dar, printre altele, putem afla ca: No spokes are perfectly uniform, and no rim approaches perfect roundness without some coaxing from the spokes, so there will always be some slight variation in pitch between spokes. plus In a new wheel with a good, lightweight rim, it should not vary from the optimum pitch by more than a musical semitone or two up or down. In concluzie, diferente perceptibile de frecventa intre sunetele emise de spite sunt perfect acceptabile, in anumite marje. Ceea ce inseamna ca si tensiunea in spite poate sa varieze, in anumite marje. Dar la fel de bine va varia si diferenta intre tensiunea pe care ai estimat-o tu prin metoda acustica fata de cea masurata concret cu un tensiometru. Acustic, marja de eroare acceptabila e de 1-2 semitonuri, ceea ce corespunde unei diferente de frecventa de pana in 10%, care coincide foarte bine si cu diferentele dintre tensiunea reala in spite si cea estimata pe baza frecventei. Ceea ce inseamna doua lucruri: ca intr-adevar, se poate construi un set rezonabil de roti si prin metoda acustica, dar si ca destule seturi de roti cumparate actualmente din magazine sunt perfect conforme cu criteriile acustice de analiza a tensiunii in spite. Cu privire la alte dileme existentiale, cu ce ma ocup, ce echipa de fotbal favorita am (hint: nu e Dinamo), cat de francez sunt, poti sa imi scrii mesaje private, nu e nevoie sa poluam intregul forum in acest scop. Imi cer scuze ca te-am luat mai tare decat era cazul, dar repet, dincolo de validitatea, volumul si importanta informatiilor prezentate de tine aici, era mult mai util pentru toata lumea daca creai un topic dedicat in acest scop. Tu vrei sa faci educatie unor oameni care nu vor decat niste raspunsuri simple si la obiect la intrebarile pe care le pun. Si, daca tot ai adus subiectul gramatical in discutie, n-ar strica sa iti formatezi ceva mai lizibil postarile si sa nu eziti sa folosesti si majuscule la inceputul frazelor. Vor face continutul mult mai lizibil si sansele ca cineva sa iti citeasca postarile doar in diagonala mult mai mici. Numai bine
  5. majikstone

    Ba da, stimabile, modulul lui Young e variabil de la un aliaj de otel la altul. Conform acestui tabel, modulul lui Young al diferitelor aliaje de otel prezentate de ei variaza intre 190 si 210 GPa (10.5% diferenta). Daca discutam doar de oteluri inoxidabile, din care sunt facute in general spitele, in functie de aliaj valoarea variaza intre 193 si 204 GPa. Aia e o diferenta de 5.6%. Departe de a fi infinitezimala, cum sustineai tu mai sus. Stii cumva cum putem afla exact din ce aliaj de otel inoxitabil sunt fabricate spitele de pe partea stanga, respectiv dreapta, ale rotilor lui @freetools? Sunt identice, aparent, doar ca de fapt nu sunt.
  6. majikstone

    Da, mea culpa, nu sunt moderator, dar din pacate pe forumul asta nu prea mai exista moderatori. Eu tot ce am facut a fost sa iti explic ca pe forumul asta exista niste reguli, pe care, de dragul utilizatorilor care vin, pun intrebari concrete si vor raspunsuri concrete la intrebarile pe care le-au pus, si nu la intrebarile tale existentiale, ar fi frumos sa le respecte toata lumea. Pana una alta, tu esti ala care m-a luat de sus, cu arogante fine cu privire la absentele mele la orele de matematica si fizica din liceu. Eu nu ti-am contestat nicaieri cunostintele tehnice, si chiar ai foarte multe daca discutam de constructia de roti si respect asta. Asa ca putin respect si din partea ta, da? Si dincolo de cat de inteligent sau cate cunostinte tehnice are cineva, forumul asta are niste reguli. Le poti consulta aici. Si dincolo de regulile forumului, mai exista si regulile de comunicare din viata de zi cu zi, care spun ca daca cineva pune o intrebare, e recomandat sa ii raspunzi la intrebarea pe care a pus-o. Sper ca, totusi, in viata de zi cu zi, cand oamenii te intreaba unde pot gasi o farmacie in apropierea strazii pe care locuiesti, nu le raspunzi cu texte extrase din tratatele de farmacologie clinica cu privire la metodele de fabricare, testare si punere pe piata ale medicamentelor pentru a le explica cum pot sa-si produca acasa paracetamol. Daca nu stii unde pot gasi o farmacie in apropiere, le spui ca nu stii, le urezi o zi buna, si iti vezi de viata ta. O seara faina sa ai!
  7. majikstone

    Eu am fost olimpic national la fizica 4 ani la rand in liceu, si n-au trecut decat vreo 10 ani de atunci, dar multumesc ca iti faci griji pentru cat ma duce pe mine capul. Cat despre citit postarile tale, recunosc, nu am avut rabdarea sa le citesc altfel decat in diagonala. Si sunt dispus sa pariez pe o bere ca nimeni din cei care au citit topicul asta de cand a fost creat nu a citit postarile tale altfel decat in diagonala. Metoda pe care o propui, si pe care recunosc ca nu am vazut-o cand ti-am citit in diagonala postarile, initial, este perfect valida in teorie. In practica, o sa ai erori de masura deloc de neglijat date de capacitatea urechii umane de a percepe diferenta de frecventa dintre sunete (cel generat de generatorul de semnal vs. cel generat de spita), si chiar si pentru cineva care are ureche muzicala absoluta (adica capacitatea de a identifica o nota muzicala cu o precizie de cel mult un semiton) erorile pot fi de ordinul catorva procente. Mai adauga la asta faptul ca nu ai cum sa stii exact din ce aliaj sunt facute spitele pe care le-ai cumparat (deci modulul lui Young il vei aproxima cu anumite marje de eroare). Deci nu e exclus sa ai erori de masura de +- 10% folosind metoda respectiva (mai ales daca tinem cont si de faptul ca tensiunea e proportionala cu patratul frecventei masurate/estimate). Erori de masura care fac toata teoria ta cu privire la constructia de roti destul de inutila, pentru ca un set de roti cu diferente de tensiune intre spitele de pe aceeasi parte de 10% gasesti in ziua de azi pe rafturile oricarui magazin. Acum ca mi-ai starnit curiozitatea, am ciupit putin spitele rotilor mele Campagnolo Scirocco, si diferentele de frecventa dintre spitele rotii fata sunt de sub un semiton si asta in contextul in care au deja cateva mii de kilometri si nu mai sunt chiar perfect centrate. Altfel, daca tot parafrazezi, autorul topicului a intrebat unde poate gasi un meserias sau un magazin capabil sa ii construiasca rotile de mai sus. La fel cum pe alt topic cineva intreba de ce doua seturi de spite aparent identice aveau proprietati magnetice diferite si daca e normal sa se intample asta (ma intreb, daca aveau proprietati magnetice diferite, oare nu erau facute din aliaje diferite, cu proprietati mecanice diferite?). Nu cursuri de pregatire in constructia de roti. Nu sfaturi cu privire la care nipluri sunt mai bune, cele de alama sau cele de aluminiu. Nu sfaturi cu privire la tehnicile de masurare ale tensiunii in roti. Nu care e parerea ta despre ce stiu sau nu stiu sa faca asa-zisii meseriasi din Bucuresti, Cluj sau "de afara". Daca vrei sa oferi asa ceva, foarte bine, dar fa-o pe un topic dedicat. Si preferabil in mai putine cuvinte, structurate si organizate coerent. Ca dincolo de cat de valide sunt informatiile pe care le prezinti (si chiar sunt valide, nu contesta nimeni asta), degeaba le prezinti daca nimeni n-are rabdarea necesara sa le citeasca sau daca n-au nici o legatura cu intrebarile puse de antevorbitori.
  8. majikstone

    Tensiunea in spite cum anume o masuram, cu cheia de spite, cu soriceii sau cu ochiometrul? Mai mult, daca nu am construit in viata noastra o roata, cam dupa cate roti construite ajungem sa le construim conform specificatiilor tale? Presupunand ca nu masuram tensiunea in spite cu rozatoare, ci cu un tensiometru dedicat, care costa in jur de 100€. Mai adauga si un ceas comparator pentru finetea centrarii. In plus, cunosti pe cineva care a folosit o pereche de roti performante, fie ele de sosea sau de MTB, timp de 20 de ani? Stii, multi aleg sa isi schimbe bicicletele (si componentele, inclusiv rotile) o data la cativa ani din simplul motiv ca vor ceva mai nou, mai bun, sau pur si simplu diferit. Informatiile pe care le prezinti tu aici sunt foarte utile pentru cei care vor sa isi construiasca propriile roti, sau sa devina constructori artizanali de roti contra cost, adica aproximativ 0.037% din populatia de utilizatori de bicicleta, si mai mult ca sigur nu initiatorul topicului. @Traveller, nu creezi mai bine un topic separat cu toate datele astea tehnice (le-am mai vazut si in alta parte), ca sa poata ramana pentru posteritate pentru acei cativa utilizatori care chiar vor sa se ocupe cu asta?
  9. majikstone

    Dincolo de vastele cunostinte tehnice si afirmatia ca mecanicii de biciclete de fapt sunt habarnisti, cam ce solutie propui? Sa investim sute de euro in aparatura pentru constructia rotilor de bicicleta, respectiv foarte multe ore din timpul nostru, pentru a ne construi cate un set de roti de cel mult 100-200 de euro o data la cativa ani? Set de roti pe care oricum il vom schimba, cel mai probabil, mult inainte sa isi fi atins limitele constructive? Initiatorul topicului avea nevoie de recomandari de mecanici capabili sa ii construiasca niste roti in Bucuresti. Nu retin sa fi vazut din partea ta vreo recomandare in acest sens.
  10. majikstone

    De curiozitate, ai avut tu vreun contact cu meseriasii aia de pe afara, sau vorbesti din auzite? Ca eu am incercat cu disperare acum cativa ani sa gasesc un "meserias" din asta in zona Parisului care sa aiba aparat de masura al tensiunii in spite, si n-am gasit nici unul. In schimb 50 de euro pe centratul (nu spitatul, atentie) unei roti cereau destui dintre aia care n-aveau tensiometru sau care nici nu stiau despre ce vorbesc. Cei mai mari meseriasi, in schimb, erau aia care refuzau sa centreze roti care nu au fost cumparate din magazinul lor. Altfel, 50€ e cam tariful minim pe care il incaseaza un meserias de orice fel pentru o ora de munca. Pana una alta, in Cluj stiu la cine sa merg ca sa-mi construiesc si sa-mi centrez roti, in caz de nevoie. Si are si aparatura, si cunostinte tehnice, si preturi de bun simt. Nu stiu daca meseria a furat-o sau a invatat-o, dar conteaza prea putin.
  11. majikstone

    Producatorii specifica unele lucruri doar din paranoia. De exemplu, tehnic, riscul sa se produca o dejantare e mai mare la cauciucurile cu balon mai mare montate pe o aceeasi janta. Daca riscul ala depaseste o anumita valoare pe care producatorul o considera statistic relevanta, atunci el va impune limita aia pentru a evita orice responsabilitate legala fata de cei care au fost victimele unui astfel de incident. Asta nu inseamna ca tu, utilizatorul X, nu poate rula fara probleme mii de kilometri cu cauciuri de 35 mm pe jante de 15 mm fara nici un incident nefericit. Si, pe testate, am mers inclusiv cu cauciucuri cramponate de 42 mm pe jante de 15 mm latime interna, chiar si offroad, pe care, oficial, nu aveam voie sa pun cauciucuri de peste 28 mm. N-am avut nici cea mai mica problema. Si sa nu uitam de vremurile in care bicicletele de cyclocross cu cauciucuri de 32-35 mm foloseau jante de sosea cu latime interna de 15 mm (ca pe vremea aia nu existau alternative). Sau de vremurile in care inclusiv jantele de MTB erau mult mai inguste decat cele din ziua de azi. In rest, cu privire la confortul la rulare, e perfect valabil ce zice @Traveller mai sus. Cu mentiunea (de care multa lume nu tine cont) ca presiunea in cauciucuri se calculeaza in functie de balonul real al cauciucului si de greutatea ciclistului, si nu de presiunea minima sau maxima recomandata de un producator, la care se adauga faptul ca, din cauza ca distributia greutatii pe rotile bicicletei nu e de 50%-50%, ci mai degraba 55% pe roata spate si 45% pe roata fata (sau chiar 60-40 in unele cazuri), nici presiunile in cauciucuri nu ar trebui sa fie egale. Concret, un inginer numit Frank Berto a calculat cam care e relatia dintre presiunea ideala in pneurile unei biciclete de sosea si greutatea distribuita pe fiecare roata: Eu aplic rationamentul asta de cativa ani si, la cauciucurile mele actuale cu balon real de 27 mm, merg cu ~95 psi pe spate si ~80 psi pe fata, valori care n-au nici in clin nici in maneca cu cei 110 psi la care imi recomanda producatorul sa le umflu. Asta estimand greutatea mea + a bicicletei si echipamentului la 100 kg. Daca as fi un catarator pursange si ansamblul ar cantari 75 kg, cu ~35 kg repartizate pe fata si ~40 kg pe spate, presiunile corecte ar fi mai degraba de 60 psi pe fata si 70 psi pe spate. Snake bites n-am facut niciodata de cand folosesc modelul asta de calcul, in timp ce confortul e net sporit fata de scenariul in care as umfla ambele cauciucuri la presiunile "recomandate".
  12. majikstone

    In marea majoritate a cazurilor intalnite in viata reala, nu, absolut deloc.
  13. majikstone

    Tehnic, nu au ele o performanta mai slaba in sine, dar au tragerea incompatibila cu manetele moderne, Cu tragere New Super SLR. Se pot inlocui in schimb cu TRP RG957, scumpe ce-i drept, care sunt long reach, dar compatibile cu tragerea New Super SLR.
  14. Atentie sa aiba si lungimea potrivita a axului, in cazul tau 122 mm. O marja de eroare de +- 2 mm nu ar trebui sa fie problematica.
  15. majikstone

    Singura explicatie, atunci, ar fi ca sunt din generatii diferite si ca au modificat putin aliajul de otel de la o generatie la alta. In general aliajele de otel inoxidabil au in ele cantitati semnificativ mai mari de crom si nichel, care de la un punct incolo fac aliajul sa nu mai fie magnetizabil (sau sa fie foarte slab magnetizabil).