majikstone

Membru
  • Content Count

    4,333
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    95

Everything posted by majikstone

  1. majikstone

    Studiul postat de @b_chi mai sus e excelent, iar graficul asta rezuma foarte bine cum stau lucrurile cu privire la cadenta: Cu cat puterea produsa e mai mare, cu atat cadenta la care se obtine puterea maxima e mai mare, discutand de cadente de ~100 la puteri maxime de ordinul 450W. Asta explica foarte usor de ce ciclistii profesionisti nu doar ca isi permit sa ruleze la cadente mai mari decat cei mai putin antrenati, ba chiar sunt mai eficienti la cadentele alea. Acum sunt convins ca modelul asta nu e unul universal valabil, dar tot arata niste tendinte destul de clare. Pe de alta parte, faptul ca profesionistii ruleaza la cadente mai mari decat amatorii creste sansele ca un amator sa se simta bine cu aceleasi rapoarte de transmisie precum un profesionist. Amatorul va rula la puteri mai mici, ceea ce ar trebui sa-l faca sa aiba nevoie de rapoarte mai mici, dar pe de alta parte si cadentele la care va rula vor fi mai mici. Astfel, in ce masura un anumit ciclist are nevoie de un anumit set de rapoarte ar trebui stabilit pe baza unei analize statistice, metodice (de genul celei pe care am facut-o eu mai sus) sau ochiometrice, a rapoartelor folosite in decursul unui interval mai mare de timp, si mai ales a cate dintre ele sunt folosite rar spre deloc. Optimizarea transmisiei ar trebui facuta in felul urmator: - eliminarea rapoartelor atat de mari incat sunt folosite rar spre deloc (sa zicem sub 1% din timp) - in cazul meu cam orice e peste 46/12 (echivalent de 50/13 sau 53/14). - prezenta unui raport minim care sa nu fie folosit decat in situatii limita (sa zicem sub 5% din timp) - in cazul meu cam 1.00 pentru trasee montane sau 1.25 pentru trasee mai lejere - cat mai multe rapoarte intermediare unice intre aceste limite, in special in marja de rapoarte in care se petrece cel mai mult timp (> 50% din timp) - in cazul meu 14 rapoarte unice, indiferent de caseta aleasa
  2. majikstone

    Intr-adevar, modelele alea sunt sub 8.5 kg. Dar si alea sunt biciclete de sosea, un gravel bike veritabil inseamna sa poti monta cauciucuri cramponate de macar 40 mm. Altfel, mi-am ajutat de curand un prieten din Chile sa-si caute in Europa o bicicleta de sosea full carbon si cu frane hidraulice si marea majoritate a modelelor peste care am dat cantareau in jur de 8.5 kg fara pedale (inclusiv Cervelo, BMC, Focus, Cube si altele). Pana la urma s-a decis sa ia un Merlin Ignite, care cu upgrade la roti Fulcrum Racing 500 Disc (1610g), caseta 11-32 si schimbator long cage costa sub 1900€. La Canyon nu ne-am uitat, ca are nevoie sa ajunga in maxim 2-3 saptamani la mine, ca apoi sa mergem s-o inauguram pe Alpe d'Huez, iar Cannondale a zis el ca nu vrea. Asa e, ciclistii de acum 5-10 ani erau vai de capul lor, inca nu descoperisera salbutamolul.
  3. majikstone

    Ti se pare. Cred ca te uiti prea mult la GCN si alte canale care fac publicitate agresiva si urla sus si tare ca acum franele disc au devenit norma la sosea. Probabil printre MAMILii britanici cu salarii de 10.000 de lire pe luna si zero cunostinte tehnice or fi devenit majoritare bicicletele cu frane disc. Prin Franta procentul de biciclete de sosea cu frane disc de pe sosele e tot nesemnificativ, departe de a fi 50%, desi e totusi in crestere fata de acum 2-3 ani. Ma indoiesc ca in Romania ar fi mai mare. Cat despre 8.5-9kg, cam atata cantareste acum o bicicleta de sosea full carbon cu frane disc din intervalul de pret 2000-2500€. Fara pedale si accesorii. Cam cat o bicicleta decenta de otel din anii 1990 sau am cat un Canyon Endurace AL 6.0 care costa un pic peste o treime din pretul ala. Ma apuca rasul (si, simultan, si plansul) cand citesc comentarii de acum cativa ani, ori de pe-aici, ori de prin alte locuri, si vad ca acum 5 ani o bicicleta de 9 kg era considerata o fieratanie entry-level, cu care nu vei putea face nimic interesant, iar acum e perfect normal sa dai 2000+€ pe o bicicleta la fel de grea, dar care vine cu "ultima generatie" de frane disc hidraulice si cadre aero. Astea pedaleaza singure aparent, ca subit nimanui nu-i mai pasa de faptul ca acum unii au MTB-uri cu greutatea aia. Gravel de 8.5-9kg in echiparea "offroad" (deci cu cauciucuri de macar 400g bucata), cu tot cu pedale si accesorii, e, intr-adevar, un vis frumos, care costa multisor. Tipul de la Rides of Japan si-a construit un Open U.P. pe care incearca sa-l aduca la sub 7 kg, dar a bagat o gramada de bani in bicicleta aia, ultima investitie fiind un set de roti de carbon de la Extralite. Recomand canalul tipului, nu posteaza foarte mult, dar macar e obiectiv, nu face publicitate nimanui, si face filmari de calitate.
  4. Nu, e un 105 triplu (5703) si are BCD 130/74. De 110/64 era BCD-ul pedalierului aluia Rotor de mai sus, care era perfect, dar scotea zgomote enervante la imbinarea spider/ax.
  5. Cu foi noi de la Spa Cycles, ca alea vechi, argintii, nu-mi placeau deloc din punct de vedere estetic.
  6. Analize statistice in R (partea asta a topicului e pentru cei care au niste cunostinte minime de programare, indiferent de limbaj) Golden Cheetah ofera, dincolo de graficele si statisticile care pot fi configurate direct in aplicatie, posibilitatea de a rula scripturi R. Pentru asta, trebuie adaugat un "R Chart", care se poate adauga atat in meniul Activities cat si in meniul Trends. O data adaugata, fereastra R Chart ofera o zona pentru scrierea codului R, o consola in care se pot executa diverse comenzi (tot in R), respectiv o zona din ecran pe care va fi afisat graficul generat de script (asta daca scriptul contine comenzile necesare pentru afisarea unor grafice). Pentru a avea acces la datele stocate in aplicatie, Golden Cheetah ofera o lista de variabile care pot fi utilizate in scriptul R care e rulat in interiorul aplicatiei. O lista relativ exhaustiva de detalii se gaseste aici. Inca nu am apucat sa "ma joc" cu toate facilitatile, dar voi prezenta, pe scurt, cateva elemente de functionalitate de care eu m-am folosit pana acum. Statistici ale unei ture Pentru a avea acces la datele unei ture, GC permite extragerea lor folosind functia GC.activity(), care extrage activitatea curenta aleasa in meniul din stanga paginii Activities. Apoi, o data recuperata activitatea, pot fi extrase atat datele brute (activity$heart.rate, activity$speed, activity$cadence, unde activity e numele variabilei in care a fost stocata activitatea), obtinand tabele cu fiecare esantion inregistrat de GPS pe durata turei, cat si metricile (adica statisticile globale ale fiecarei ture), folosind functia activity.metrics(), iar apoi recuperand fiecare metrica in parte. O data extrase datele respective, ele pot fi procesate si afisate dupa bunul plac al cititorului. Mai multe despre asta in partea urmatoare a postarii. Statistici pe termen lung (mai multe ture) Pentru a face statistici pe baza mai multor ture (sa zicem tot sezonul trecut), trebuie urmati cativa pasi: obtinerea listei complete de activitati, filtrate dupa sportul ales (asta in cazul celor care logheaza mai multe tipuri de activitati) extragerea activitatilor desfasurate in intervalul de timp ales apoi, pentru fiecare activitate validata anterior, in functie de tipul de statistici vizate, se realizeaza pentru fiecare parametru de interes (viteza, puls, cadenta, putere, etc.): concatenarea metricilor (adica a statisticilor globale ale fiecarei ture, cum ar fi distanta totala, pulsul mediu, viteza medie, viteza maxima) aferente fiecarei ture intr-un tabel sau concatenarea datelor brute (adica a fiecarui esantion inregistrat de GPS) aferente fiecarei ture De la punctul asta incolo, o data create tabelele cu metricile sau datele brute corespunzatoare listei de activitati dorite, exista doua variante: salvarea lor intr-un fisier .csv, pentru a fi prelucrate ulterior in afara Golden Cheetah generarea, pe baza lor, a unor grafice cu statisticile dorite Din cauza ca aplicatia Golden Cheetah se misca destul de greoi, am preferat sa externalizez crearea graficelor si statisticilor. Prin urmare, am creat aceasta functie, al carei scop e extragerea datelor brute din activitatile dintr-un anumit interval de timp si cu un anumit filtru si salvarea lor intr-un fisier CSV. Momentan variabilele procesate sunt viteza, cadenta si pulsul, iar de metrici inca nu m-am ocupat. Functia poate fi folosita si modificata de cine doreste, de aia am pus linkul aici. Valabil acelasi lucru si pentru restul functiilor pe care le voi atasa de aici incolo, cu mentiunea ca nu toate sunt neaparat comentate cum trebuie. De aici incolo, datele pot fi procesate in orice limbaj de analiza statistica (R, MATLAB, Scilab, etc.). Cum m-am gandit ca n-ar fi rau sa ma familiarizez cu un limbaj nou de programare, am continuat si partea de grafice in R, dar in scripturi separate. O data recuperate datele brute (fie din fisierul .csv salvat anterior, fie direct in interfata Golden Cheetah folosind o functie similara cu cea anterioara), procesarea si afisarea lor se face destul de simplu, si se gasesc foarte multe tutoriale online in acest sens. Pana acum am generat 3 grafice care prezinta interes pentru mine: Histograma rapoartelor de viteza folosite (ce procent din timp am stat in fiecare raport): Cadenta mediana (± deviatia standard) in functie de viteza de deplasare, pe intervalul 5-50 km/h: Pulsul median (± deviatia standard) in functie de viteza de deplasare, pe intervalul 5-50 km/h, cu delimitarea celor 5 zone de puls: In cazul ultimelor doua grafice, valorile mediane pentru fiecare viteza sunt calculate pornind de la o fereastra centrata pe viteza respectiva si cu o marja de ± 2 km/h (moving window filter). In plus, am exportat cadenta mediana si deviatia standard obtinuta pentru fiecare dintre vitezele din intervalul studiat intr-un alt fisier .csv, de care ma voi folosi ulterior pentru a evalua "suprapunerea" dintre rapoartele de viteza consecutive, adica pe ce procent din plaja de turatii imi permit sa schimb de pe un raport de viteza pe altul fara sa ies din respectiva plaja de turatii.
  7. majikstone

    Daca discutam de cadente, asa arata la mine curba cadentei mediane (iar curbele de deasupra si de dedesubt sunt +- standard deviation) in functie de viteza. La viteze mai mici (deci pe catarari), cadenta mediana e considerabil mai mica, la fel si deviatia standard, discutand de valori in jur de 70-75 RPM la viteze de 10 km/h. La viteze mai mari, de 30-40 km/h, atat cadenta mediana cat si deviatia standard (deci practic plaja de cadente la care rulez) cresc. In concluzie, nu prea exista o "cadenta universala", ea se adapteaza la puterea produsa si la faptul ca e catarare sau plat. Si asta e valabil si la ciclistii de performanta.
  8. majikstone

    E uite, asta e o perspectiva mult mai obiectiva asupra realitatii "din teren". Si pentru mine raportul de 34/32 s-a dovedit insuficient in destule situatii, mai ales la finalul unor zile foarte lungi sau pe pante sustinute de peste 15%. Si mai ales avand in vedere ca raportul urmator era 34/28, considerabil mai mare (1.21 fata de 1.06). Cu 30/30 e mai bine, iar raportul urmator (30/27 = 1.11) e doar un pic sub 34/32. Ca "raport de avarie" pentru sosea, cred ca un 30/34 sau 28/34 mi-ar fi mai mult decat suficient. Si pe ala cu siguranta l-as folosi doar in situatii limita. Chiar si asa, au fost putine situatii in care raportul 30/30 sa ma puna realmente in dificultate, motiv pentru care raman in configuratia asta momentan. Si eu sunt 100% de acord ca transmisiile de sosea propuse de "marii producatori" nu sunt deloc adaptate pentru ciclistii "de rand", in primul rand pentru ca cu greu ofera niste rapoarte apropiate de 1:1 (sau chiar sub) din cauza ca pedalierele obisnuite de sosea vin, in cel mai bun caz, cu o foaie mica de 34, iar apoi pentru ca o buna parte din rapoartele de transmisie sunt complet inutile pentru cineva neantrenat. Pentru mine solutia a fost un pedalier 46/30, si judecand dupa graficul de mai sus cred ca un 44/28 mi-ar fi mai potrivit, eventual cu o caseta unica 11-28. Asta pentru ca imi displace ideea de a pune casete cu pinioane monstruoase (de 40+), astea ajung sa cantareasca dublu fata de o caseta normala, au gauri foarte mari intre rapoarte si necesita tot felul de artificii din perspectiva deraiorului spate. Un pedalier cu foi mai mici implica mult mai putine compromisuri.
  9. majikstone

    Wrong. O sa ramana valabil ce spui tu si daca il schimb cu unul de 36, sau de 42, sau de 50? E valabila logica ta pana la un punct, dar "indiferent daca" nu e chiar atat de "indiferent daca". Ca n-o sa merg cu cadenta 120 pe pante de 4% doar ca sa folosesc cel mai usor raport de transmisie cand eu ma simt confortabil la cadente de 80. Ar fi valabila logica ta daca scopul meu ar fi sa urc pantele cu cat mai putin efort depus, si nu cat mai rapid. Eu pe catarari intotdeauna o sa merg cu cel mai mare raport care imi permite sa am o cadenta rezonabila, sa zicem in intervalul 70-80 RPM. Si doar daca panta e atat de dificila incat sa se justifice trecerea pe raportul minim o sa folosesc raportul minim. Nu sunt mountain biker sa consider ca urcarile sunt chestiile alea lungi, naspa si inutile dintre coborari Oricum, cu "uneltele" de mai sus am mai facut niste statistici interesante (cadenta mediana in functie de viteza, puls median in functie de viteza), si o sa mai fac si altele, dar o sa le prezint pe topicul aferent Golden Cheetah. La ce-s utile? Sa inteleg in mod statistic care imi sunt "obiceiurile" cand vine vorba de pedalat, sa vad daca in mod sistematic unele dintre ele sunt proaste si sa incerc sa le corectez.
  10. majikstone

    La angrenajele MTB te poti lovi de cateva probleme: chainline-ul ceva mai mare, respectiv Q-factorul ceva mai mare. Daca povestea cu Q-factorul e subiectiva (relevanta pentru unii, irelevanta pentru altii), chainline-ul mai mare poate fi deranjant si poate duce la o uzura ceva mai rapida a transmisiei. Altfel, au cei de la FSA niste angrenaje 46/30 in oferta, asta fiind destul de accesibil.
  11. majikstone

    Dupa cativa ani in care am experimentat tot felul cu privire la alegerea rapoartele de transmisie, am reusit in sfarsit sa fac, cu ajutorul Golden Cheetah si a unui script destul de simplu facut in R, o analiza a rapoartelor de viteza pe care le folosesc. Mai exact, pe baza informatiilor de viteza si cadenta a tuturor turelor facute cu bicicleta de sosea din 14 iulie 2018, cand am schimbat transmisia, pana azi, am extras procentul de timp petrecut in fiecare raport de viteza pe care il am la dispozitie: E vorba de un pedalier cu foi 46/30, respectiv de doua casete diferite (11-25 si 12-30). De observat: - de departe cea mai mare parte a timpului o petrec pe rapoartele 46/21, 46/19 si 46/17 (61% din timp) - petrec extrem de putin timp pe rapoartele de 46/12 si 46/11 (1.6% din timp) - raportul de 30/30 e folosit destul de mult, mai mult decat 30/27 sau 30/25, ceea ce inseamna ca e posibil sa am nevoie ocazional de un raport chiar mai mic de transmisie Graficul arata, printre altele, inutilitatea, cel putin pentru mine, a unor foi mai mari de 46, ba chiar as zice ca inclusiv raportul de 46/11 e inutil din punct de vedere statistic. Dupa cum se observa, m-am folosit mult mai putin de pinioanele 11-12-13 decat de oricare dintre celelalte, petrecand in total 3.2% din timp pe respectivele pinioane. Mai mult, arata si ca transmisiile "standard" ale bicicletelor de sosea actuale sunt complet neadaptate cerintelor ciclistilor de rand, fiind optimizate pentru cerintele sportivilor de performanta. In fine, foarte probabil ca dupa ce voi uza caseta 11-25 (pe care o folosesc in marea majoritate a timpului), voi ramane doar cu cea 12-30, pinionul de 11 dovedindu-si in mare masura inutilitatea. Alta concluzie constructiva ar fi ca pedalierele 46/30 sunt o solutie mult mai realista si eficienta pentru o buna parte dintre cei care fac ture pe sosea, in special pentru cei care vor sa ajunga la munte, si asta mai ales tinand cont ca aproape toate casetele prezente pe piata astazi au pinionul cel mai mic de 11 (marea lor majoritate) sau 12. Mai mult, de cand a aparut moda asta cu bicicletele de gravel, au inceput mai multi producatori sa ofere astfel de pedaliere. Avantajele fata de o transmisie cu foi 50/34 si caseta 11/34 sau 52/36 cu 11/36 se rezuma, foarte pe scurt, la faptul ca o mai mare parte dintre rapoartele de transmisie disponibile chiar sunt utilizate un procent relevant de timp, ceea ce inseamna o mai buna etajare, in medie, a casetei. Plus, bonus, o greutate totala mai scazuta a ansamblului fara a plati nimic in plus pe componente mai performante.
  12. Cred ca e prima oara cand ma unge la suflet cu adevarat un post de-a lui @MLADEN. Chapeau. ( @paranoia nu cred ca a fost deloc ofensiv sau peiorativ in mesajul lui, dar nu poti sa negi ca satisfactia pe care o ai impartasind pasiunea asta cu copiii tai nu e ceva ce merita efortul si "investitia")
  13. In caz ca mai e cineva interesat pe viitor de genul asta de conversii, am o veste proasta. Am fost in weekend la un salon de biciclete in Paris, unde am discutat cu un reprezentant de la Specialités TA care mi-a spus ca au oprit productia foilor Alizé intermediare de 46 de dinti, din cauza cererii (foarte) scazute, cea mai mare optiune din gama actuala fiind de 44 de dinti, desi si aia e posibil sa fie scoasa ulterior din gama din motive similare. Gama Alizé era gandita pentru pedaliere triple, care in mod uzual vin cu combinatii 53/52/50 --- 42/39 --- 30, singurul motiv pentru care foile de 44 sau 46 intermediare existau in oferta fiind piata de biciclete orizontale, unde lumea foloseste in general rapoarte semnificativ mai mari, iar un triplu 56 - 46 - 32, de exemplu, are sens. Altfel, singurul magazin/producator din Europa care mai vinde foi similare, pentru pozitia intermediara a pedalierelor triple cu BCD de 130, respectiv 46 de dinti, e Spa Cycles, din Marea Britanie, care are o gama destul de variata de foi in oferta, la preturi rezonabile. Problema majora, in schimb, e ca ei nu trimit in Romania, de altfel trimitand produse intr-un numar foarte mic de tari europene (11 cu tot cu UK) si cu preturi de expediere destul de piperate. In concluzie, in principiu cine vrea sa foloseasca pe viitor un pedalier 46/30 ramane cu optiunile destul de limitate, in general scumpe si de nisa ale pietei actuale (FSA, Praxis Works, Sugino, White Industries), cel mai accesibil model fiind FSA Omega Adventure, care in schimb vine cu propriul standard de foi (BCD 120/90) si de butuc pedalier (ax de 19 mm) si cantareste semnificativ mai mult decat, de exemplu, un pedalier Shimano 105 compact. Alternativa "home-made" ar fi in continuare utilizarea unui pedalier de MTB/trekking, care vine in schimb cu chainline-ul aferent si cu Q-factorul marit.
  14. majikstone

    Daca observatiile tale cu privire la forma axului sunt corecte, ala e un butuc monobloc Octalink, cu axul separat de ambele brate ale pedalierului si integrat in butuc. Nu se poate regla sau strange, se inlocuieste cu totul in momentul in care e uzat. Verifica totusi daca bratele sunt bine fixate pe ax (e vorba de cele doua suruburi de pe extremitatile axului pedalier, care se strang ori cu o cheie imbus, ori cu o tubulara de 14 sau de 15). Altfel, cam orice butuc pedalier de generatie mai noua, cam din momentul in care s-a renuntat la pedalierele cu conuri si bile, nu prea mai poate fi servisat in nici un fel. La unele se pot inlocui rulmentii, dar e multa bataie de cap in general si se schimba cu tot cu cupe. Adica practic se inlocuieste butucul pedalier cu totul.
  15. majikstone

    Tu ma indoiesc ca ai scris atent, asa ca nu e tocmai vina noastra ca nu citim atent ce ai scris.
  16. majikstone

    Mie in cateva randuri in ultimii doi ani mi-a spus persoana de la receptia campingului, fara sa intreb eu asta, ca daca doresc pot lasa la incarcat dispozitive sau baterii externe la receptie. Idem mi s-a spus ca pot lasa alimente sau bauturi in frigiderul de la receptie. Am lasat o singura data o baterie externa la incarcat, cu incarcatorul si cablul meu, si le-am recuperat la finalul zilei, dupa ce m-am intors de la tura. Nu aveau decat prize la receptia respectiva, si oricum prefer sa ma bazez pe incarcatoarele si cablurile proprii.
  17. majikstone

    Avea si Gabrielle asa ceva, ba chiar a trebuit sa i le car eu de vreo doua ori, dar eu n-as avea nervi sa ma contorsionez ca sa imi pun si sa imi dau jos minunile alea de fiecare data cand ma dau jos de pe bicicleta. Si tot nu ajuta cand te opresti sa faci o pauza sau la un semafor sau intr-o intersectie (in cazul celor care chiar se opresc la semafoare si chiar acorda prioritate) si pui piciorul jos, uneori destul de brutal, si in general tot timpul acelasi (dreptul, in cazul meu). Dar na, pentru cine chiar vrea sa protejeze placutele alea ca pe ochii din cap, sunt intr-adevar o solutie foarte buna.
  18. majikstone

    Da, ma asteptam la asta, avand in vedere ca sunt facute din plastic. Eu pe alea SPD le schimbam cam o data pe an, poate o data la un an jumate, asa ca ma astept sa le schimb de vreo doua ori pe an pe astea SPD-SL. Chit ca unii se laudau pe Internet ca i-au tinut placutele SPD-SL cateva sezoane, dar cred ca depinde mult de cine le foloseste (greutate, cat merge pe jos cu ele, cat de des clipseaza si declipseaza pe durata unei ture). Daca e nevoie le trec si pe astea la categoria "consumabile", alaturi de lanturi si saboti de frana.
  19. majikstone

    Toata povestea asta cu talpile rigide, de carbon sau nu, are o relevanta clara si imediata in momentul in care incep sa-ti amorteasca picioarele. Daca se intampla asta sau nu depinde de multi factori: ce forta produci, la ce cadente mergi, cat de bine se potriveste forma talpii pantofilor cu forma propriilor talpi, din ce material e facuta talpa, ce tip de placute folosesti. Si e importanta pentru oricine sufera de probleme de genul asta, indiferent de nivelul de performanta la care se afla, iar de multe ori solutia nu e neaparat sa arunci bani pe produse superioare din punct de vedere tehnic, ci pur si simplu sa gasesti pantofii care ti se potrivesc tie. Restul e cancan. Teoriile si statisticile cu privire la eficienta la pedalat sunt pentru cei care concureaza sau pentru care chiar conteaza secundele, deci o mica parte din populatie. In alta ordine de idei, am facut prima tura pe sosea cu noile pedale si placute. Problem solved, sunt perfect silentioase, chiar si dupa ce am calcat intentionat de cateva ori in nisip ud si pe pamant. Ramane de vazut cum se vor comporta in timp, dupa ce se uzeaza placutele. Clipsatul si declipsatul sunt, intr-adevar, cu totul alta poveste fata de SPD, dar sa zicem ca e un pret pe care sunt dispus sa il platesc in schimbul absentei zgomotelor la pedalat, care ma distrug psihic, mai ales pe urcari. Ca bonus, senzatia de stabilitate mai mare a piciorului in pedala e destul de placuta in anumite momente, chiar daca ma indoiesc ca ar avea vreun efect palpabil asupra performantei mele pe sosea. Da' macar ca placebo e buna.
  20. majikstone

    Eu am avut un singur motiv sa trec la SPD-SL, si anume multitudinea de zgomote emise de combinatiile de pedale-placute-pantofi SPD avute, zgomote aparute la interfata dintre cele trei elemente o data ce se contaminau cu mizerie de pe drum. Ramane de vazut daca si in ce masura vor fi prezente zgomotele alea si la noile pedale. Altfel, eu unul eram pe deplin satisfacut de SPD, in special de faptul ca le puteam clipsa pe ambele parti si ca mersul pe jos nu era deloc o problema. La capitolul rigiditate si eficienta la pedalat nu cred ca am eu ce le reprosa. Poate cei care concureaza si sunt mai atenti la secunde castigate decat mine.
  21. majikstone

    Ce e intr-adevar clar diferit la SPD-SL (si probabil si la alte tipuri de pedale de sosea) e faptul ca talpa are mai putine grade de libertate, mai exact nu mai poate realiza miscarile de inversion si eversion din poza de mai jos. Float-ul (daca e permis de placute) e doar in planul pedalei, stanga-dreapta, in timp ce la pedalele de MTB sunt mai multe tipuri de miscari permise (in mare parte din cauza tolerantelor mai mari ale sistemului SPD). E posibil sa percepi asta ca pe o rigiditate sporita a ansamblului, mai ales in momentele limita. Daca mai adaugi in ecuatie si placute cu float redus sau zero, perceptia e amplificata.
  22. majikstone

    Parerile sunt impartite la capitolul asta. Unii jura ca dupa ani de zile in care su folosit diversi pantofi si standarde de placute nu au simtit diferente palpabile intre SPD si SPD-SL, altii ca simt placutele de MTB chiar si prin talpa de carbon iar altii prefera un standard sau altul pentru alte motive. Eu ma astept sa simt ceva diferente pe catararile foarte abrupte, unde ajung sa pedalez in forta, ca acolo am simtit si rigiditatea mai mare a talpii noilor pantofi. La pedalat pe plat sau la cadente decente ma cam indoiesc...
  23. majikstone

    Hai bos ca totuși nu e Elveția
  24. majikstone

    Am primit, montat si testat putin pedalele pe trainer aseara. Cantaresc un pic sub 260g, iar placutele si suruburile au cam 70g. Sunt chiar foarte frumos finisate si par solide, in ciuda faptului ca sunt facute dintr-un soi de plastic (ranforsat cu fibre de carbon, zic ei). Rulmentii par usor servisabili folosind cheia standard pentru pedale a celor de la Shimano. Si desi unii spuneau ca pedalele Shimano au nevoie o perioada de rodaj a rulmentilor inainte sa atarne in pozitia lor naturala, care faciliteaza clipsarea (cu clema de prindere in jos), ale mele au stat cum trebuie din prima. Clipsatul e, intr-adevar, o procedura ceva mai complicata decat la pedalele de MTB, iar click-ul ala caracteristic cuplarii placutei in pedala e aproape inexistent pe setarea de tensiune minima a pedalelor. O data reglate pe o pozitie undeva intre minim si mediu, click-ul devine foarte perceptibil. Reglatul placutelor e si el alta distractie fata de MTB, in mare parte datorita faptului ca e mai greu sa-ti gasesti repere si din cauza ca sunt 3 suruburi in loc de 2. Momentan nu-s sigur ca le-am reglat cum trebuie, dar o sa mai intervin daca e cazul dupa cateva iesiri pe sosea. Declipsatul e similar, atat doar ca necesita o miscare ceva mai ampla si viguroasa a calcaiului fata de SPD si ramane de vazut in timp cat de bine se comporta in situatiile limita (declipsari in ultimul moment, cand deja apar forte de torsiune nedorite si care nu faciliteaza declipsarea, si cand mai sunt si contaminate placutele). Altfel, la pedalat (pe trainer, e drept) nu pot spune ca am perceput vreo diferenta. Placutele fiind cele galbene cu float de 6 grade, talpa are inca o libertate de miscare rezonabila, ceea ce pentru mine e un plus, chiar daca poate e mai mica totusi decat la MTB. Ramane de vazut cum se vor comporta pe sosea, mai ales dupa ce calc de cateva ori cu placutele pe mizeria de pe marginea drumului si dupa ce se uzeaza putin placutele si mecanismul de prindere al pedalei. Culmea, cu pantofii Shimano RP1 pe care ii am de cateva luni, cu prindere duala (SPD si SPD-SL), e mult mai comod si stabil sa umblu cu placutele SPD-SL decat era cu cele SPD si pot spune ca mersul pe jos cu ei e mult mai putin problematic decat umbla vorba prin targ.
  25. majikstone

    Am comandat o pereche de R7000 de la Wiggle, daca nu ma inteleg cu ele o sa le vand ulterior. Despre R550 am auzit niste povesti nasoale (rulmenti blocati, corp al pedalei crapat din senin fara sa fi suferit vreun impact) asa ca am decis sa fac saltul la 105. Look nu am vrut din start pentru ca sunt arhicunoscute pentru zgomotele produse la interfata pedala-placuta, singura solutie fiind utilizarea unor placute after-market de la Exustar, plus ca placutele se uzeaza de la mers pe jos simtitor mai rapid decat la Shimano. Mai era varianta Time, dar si in cazul alora au fost raportate cazuri de corpuri ale pedalei crapate din senin, plus ca aparent nu pot fi servisati rulmentii (sau bilele) fara o unealta speciala care nu se gaseste la vanzare nicaieri.