Dorinw6

Members
  • Content count

    140
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    9

Everything posted by Dorinw6

  1. Prinderea sticlei la gat. Parca ar lasa loc de joc si zdranganeala. La cel actual, intr-adevar te chinui sa desprinzi banda aia de cauciuc, mai ales pe maini ude,dar macar sticla sta teapana.
  2. Salut Frank:) Exact genul ala de aripi am:) Multam fain de indicatii si de idei:) Cat despre suportul de sticla de la BBB...l-am vazut si eu si l-am si atins, dar parca nu m-a impresionat atat de mult.
  3. Ultimul post cu rasul si lupul...tipic romanesc. Fiecare pensiune/restaurant/cabana, detine cate o " atractie" de genul asta. Trist!
  4. :) A venit si povestirea! Frumos. Asteptam continuarea.
  5. Rectific: Imi ridica aripa prea mult!
  6. Va salut:) Cricul de pe spate mi-a parut si mie " finutz", dar l-am folosit si anul trecut si a rezistat...sper eu sa mai duca ceva. Suportul de bidon intr-adevar are probleme de constructie. Aceeasi problema am avut-o cu el, cu prinderea aia de cauciuc... Aripile sunt cumparate, dar nu le-am montat din cauza ca imi trebuie un adaptor pentru furca fata. Daca prind aripa in gaura de sus a furcii, imi ridica prea mult furca...acum trebuie sa imi fac putin timp sa prin o bucata de metal si sa o modific.
  7. Sper sa-i dau ceva km sezonul urmator:)
  8. :)) Le am in gand de ceva vreme...le-a venit vremea:)
  9. Va salut. pentru ca nu stiam unde sa postez, si avand in vedere ca aici am vorbit despre modificari la biciclete, astazi mi-a venit coletul mult dorit:) Contine: Furca Surly Troll Portbagaj Tara Big Apple 3 buc Schawlbe Mondial Mondial Evolution Panou solar Goal Zero Adventure kit Saltea Thermarest Z-lite Sa Brooks B17 special leather bend( YES) Multitool Alien 3 Topeak Poncho Rain Vaude Manusi Montura winter waterproof Manere Ergo grip Cric fata Tubus Coburi fata Ortlieb https://picasaweb.google.com/117370476933742801184/BikePic?authkey=Gv1sRgCKKEiNfQio7FoQE# Sa vina concediul:) Dorin
  10. Am avut aceeasi problema ca si tine...cu o bicla fara gauri speciale de prindere a portbagajului o sa ai cateva batai de cap, cel putin eu am avut. Am luat tot felul de coliere si de adaptoare...cu unele a mers, cu unele nu. Intr-un final am ajuns sa cumpar un alt cadru, evident nu unul special de touring, dar imi fac treaba cu el de minune...apropo, daca cineva vrea niste coliere le am pe astea noi: http://www.bike24.com/1.php?content=8;navigation=1;product=9684;page=4;menu=1000,5,79;mid=202;pgc=0 http://www.bike24.com/1.php?content=8;navigation=1;product=9683;page=4;menu=1000,5,79;mid=202;pgc=0 Pe personala putem vorbi:)
  11. Senzatia dispare repede:)
  12. Ultima fotografie, cu intrarea in tara e super tare. Indicatoarele ce insotesc semnul de intrare in tara sunt sugestive:))))))))))))))))
  13. Eu mai folosesc si crema pentru copii Bepanten...contra iritatii, etc. E destul de lipicioasa, dar merita. Cat despre durerile incheieturilor...sunt multi factori care pot duce la dureri. Furca, mansoane, pozitie, inaltime sa fata de ghidon...
  14. "In fond, am vazut Europa de atatea ori de sunt satul si scarbit!" "Voi continua expeditia daca voi fi ajutat financiar." Ceva nu se leaga aici:)))
  15. Husky? Am unul aproape nou, Husky Sawaj Ultralite. L-am folosit o singura data intr-o tura ciclo. Ti-l vand:))))
  16. De la Campul lui Neag pana la Campusel ai asfalt foarte bun, in urcare foarte usoara cu peisaje de vis. De la casa de vanatoare Campusel asfaltul mai continua pentru cam 500m apoi ai drum forestier, in urcare pe cateva serpentine spre Pasul Jiu Cerna. O urcare frumoasa si lejera. Din pas ai o coborare lunga, pana intr-un alt pas, mai mic, apoi se lasa tot in coborare spre Izbucul cernei. Drumul este spectaculos, si ai ales un traseu superb. De la Izbucul Cernei, drumul tine partea drepta a lacului, trecand prin zone de padure, mai umede si posibil noroi, dar o sa ai parte si de poienite frumoase. Pana la Baraj, ai drum forestier cand cu noroi cand fara. Nu ai zone urate de trecut, toate surparile au fost izolate si terasate. De la baraj drumul e din placi de beton cam enervante, apoi urca in doua serpentine pana intr-un pas mic, apoi coborare spre Cheile Corcoaia, de unde intri in Cerna sat. De-acolo totul devine si mai spectaculos... Sa ai parte de vreme buna, ca traseul merita. Dorin
  17. Cateva detalii tehnice si nu numai: Biciclete:- MTB Focus Fat Boy - Coburi Ortlieb Classic -Handlebar bag Ortlieb U6 -Portbagaje Tubus Logo -Cauciucurile sunt de MTB Schwalbe Smart Sam, pe viitor vor fi schimbate cu Schwalbe Marathon...exact voi vedea la timpul potrivit -Suport bidon 1,5 l Topeak Echipament:- Cort Trimm 2 pers -Sac de dormit Mammut de puf( usor, calduros) -Saltea Mammut- usoara si mega confortabila -Haina de ploaie: Geaca Milo, pantaloni Vaude si huse de papuci de la Vaude, husa casca Vaude( isi merita banuti, fiecare leu/cent) -Un polartec Mammut/Gravity - Ciorapi de schimb, tricouri, pantaloni scurti plus chiloti -papuci SPD shimano/adidasi Salomon -sandale Teva Altele:-periuta dinti/pasta/sapun/prosop/recipient de spalat haine-foldable -primus + butelie gaz, oala -harti ale zonei -cabluri legat bicicletele -camere de schimb(2) plus un cauciuc foldable -saibe, piulite, suruburi de schimb ptr portbagaje, urechi prindere schimbator spate, urechi prindere portbagaj pe frane cu disc,lipici, banda izolatoare,cabblu schimbator de rezerva, cheie de spite, pompa Topeak Turbo Morph, petece, leviere, soricei,o bucata de sfoara/chinga pentru legaturi diverse, saci de plastic ptr gunoi/sau izolat haine murdare. -crema de protectie solara, sepci, buff-uri,manusi,crema bepanten,GPS, baterii de rezerva plus o baterie de incarcat diferite dizpozitive, aparat foto,trusa prim ajutor, incarcatoare telefon, dry lube, wet lube in fc de starea vremii, perie curatat lantul,presa lant, za de rezerva ptr lant. Mancare: in general am luat mancare calculata pe seri si dimineti, plus ciugulit( continuu:)))) in timpul zilei. Avantajul e ca poti cumpara mancare de peste tot si-atunci am asigurat mancarea pe seri( cina) iar restul a fost alimentare pe traseu: lipie( nu paine) ca rezista mai mult, supe instant, si pireu instant. Orez, conserva de carne ptr pireu plus peste la conserva ptr orez, condimente de toate soiurile, ciorba de fasole la conserva,dulciuri fff multe, fructe proaspete si uscate, cateva pastile de calciu, magneziu si ceva vitamine, cafea, ceaiuri...
  18. Multam fain:) Prima varianta arata mai bine si cred ca e mai de durata...asta pana imi cedeaza si mie urechile si nu imi mai bat capul:))))
  19. Portbagajul e Tubus Logo, iar gentile au adaptoarele potrivite, doar ca tot au un joc, enervant la coborari accidentate.
  20. Va salut, Prelata o folosim strict pentru simplu motiv ca mai acopera bicicletele de ochii( cu toate ca veci nu am intalnit probleme) rau intentionati. Expanderul e pentru reducerea zgomotului pe drumurile forestiere. Ortlieb-urile sunt cam zgomotoase la coborare. Dorin
  21. Va salut, Scuze de greseala. Aici este si traseul. Sper sa mearga de data asta, ca bag seama Bikemap da ceva rateuri. http://www.bikemap.net/ro/route/2664728-tur-bucovina/#gsc.tab=0
  22. Va salut. Recent intors dintr-o tura ciclo in zona Tarii Lapusului si Maramuresului, ma si gandesc la o noua tura. In perioada 30-3 iulie, vrea sa ies in tura ciclo prin partea Bucovinei. Nu am fost inca prin zona respectiva, dar cred ca merita. Traseul ar fi urmatorul: http://www.bikemap.net/ro/route/2656486-tur-moldova/#/z9/47.59597,25.49102/terrain Total de km max. 350 Km Eu voi pleca din Cluj si am loc de inca o bicicleta. Masina o vom lasa in Vatra Dornei, de unde vom pleca pe biciclete. Echipament necesar: Bicicleta- a se lua in calcul ca vor fi si drumuri pietruite/de tara.( un MTB sau hybrid,trekking cu cauciucuri adecvate pentru teren accidentat); Portbagaj/coburi; Sac de dormit; Cort- eu am un loc liber in cort (la nevoie mai pot pune un cort la bataie).; Haine de ploaie/ haine de schimb; Izopren/salteluta; Primus (la nevoie mai pot pune un arzator la bataie, tu doar sa ai butelia); Cele necesare intr-o tura de cicloturism (camere de schimb, leviere, pompa, sticle de apa, petece, trusa de prim ajutor, etc) Casca Va fi un tur mic in km, dar destul de nervos in diferentele de nivel. Anumite piese de echipament le putem lua colectiv (trusa de prim ajutor, cabluri de legat bicicletele, petice, cauciuc rezerva,) Cine doreste se poate altura, iar cine are informatii despre traseu, sau parti din traseu, de-altfel e binevenit sa impartaseasca idei sau sfaturi. Costurile: share la motorina pana in Vatra Dornei si intors: aprox. 400 km dus intors, cu un consum de 5%, cam aici ia masina mea. In rest, cat mai redus, dar nu sa lesinam pe biciclete. Pentru cei care vin din alte parti, intalnirea ar fi in Vatra Dornei. Multumesc, Dorin
  23. Va salut, Tura incheiata. Multumesc celor care mi-au dat detalii despre traseu. http://www.ciclism.ro/forums/index.php/topic/17067-bucovina-in-4-zile/ Dorin
  24. Rovid am luat in calcul, iar traseul va trece prin Plesa. Multam.
  25. 15 Iunie 2014. Dupa o luna in care cerseam vindecarea tendoanelor, a venit vremea unei noi ture. Cum timpul nu permitea prea multe, am deschis harta si am trasat cateva linii. Directiile duceau toate spre Cheile Bicazului-Ceahlau, dar din punct de vedere meteo, totul parea impotriva turei ciclo. Schimbam putin hartile turistice si hartile meteo si planuim mult mai intens o plecare spre nordul tarii, unde se pare ca vremea pare ceva mai blanda. Traseul propus, nu este lung sau greu, dar plin de necunoscut. Dej - Tg. Lapus - Copalnic Manastur - Laschia - Surdesti - Cavnic - Budesti - Barsana - Poienile Izei - Botiza - Pasul Botiza - Grosii Tiblesului - Suciu de Sus - Agries - Tarlisua - Spermezeu - Dej. Tara Lapusului si Maramuresului - ziua 1 Dej. Centrul orasului. Parcam si ne pregatim “caii”. Plecam din Dej, si intram pe Valea Somesului Mare. Pedalam sub un soare cald, placut, cu usoare adieri de vant, cand sa nu permita soarelui sa arda, dar nici sa ne omoare in pedalat. Drumul european este foarte aerisit. Multe portiuni de drum iti permit sa vezi valea si sa te bucuri de verdeata si de poienile proaspat cosite. Drumul ne poarta rand pe rand prin satele Urisor, Caseiu,Coplean, Catcau, ca apoi din satul Galgau sa cotim la drepta si sa intram pe drumul ce duce spre Tg. Lapus. Schimband drumul, ne surprinde linistea si traficul aproape lipsit din zona. Ne permitem luxul de a bicicleta pe toata strada, din stanga in dreapta, de pe un mal pe altul, de la o capita de fan la alta, de la visini la ciresii atragatori de pe langa gardurile caselor din zona. Totul este fantastic. Un miros de tara o ora cu soare placut si cu verdeata din abundenta, drum liber si chef de pedalare. Chiar mi-a lipsit o tura ca aceasta in care sa pedalezi si sa nu-ti pese de nimic. Rotile bicicletelor se rotesc nebunatic pe drumul ce trece prin satele insirate de-alungul vaii, lasand loc de pozat si admirat natura. Trecand de Poiana Blenchii, drumul intra intr-o usoara urcare, trecand ba prin mici defilee, ba prin poieni intinse sau lanuri de porumb si grau. Visinii de pe marginea drumul ne fac cu ochiul si cu greu rezistam tentatiei. Intr-o urcare mai dura, tragem pe stanga drumului, unde un visin se lasa prada. Furam cateva visine si ‘nebunim de gustul acrisor al micilor rosiatice. Continuam urcarea si ajungem intr-un pas, unde un localnic vinde cirese. Ne bagam botul si la cirese, si cumparam cateva cirese pe care le topim la fel de repede precum le-am si luat. Din acest pas ne lansam intr-o coborare lunga, nu inainte de a trece prin poarta de lemn, care indica intrarea in Tg. Lapus. Intram prin satele de pe vale si pedalam spre oras. Drumul este destul de denivelat, dar rapid ne strecuram in oras, unde facem o pauza scurta in centru. Continuam drumul si ne inscriem pe un drum cam aglomerat care duce spre Baia Mare. Din Tg Lapus, drumul trece printr-o zona de poienite largi, cu palcuri de terenuri agricole, sau fanate,in urcare usoara, ca apoi treptat sa se transforme in serpentine mai largi, dar cu urcari accentuate in curbe. Soarele incinge destul de tare, dar parca imi place sa ma las chinuit, chiar daca constientizez ca are sa fie cu efecte dureroare. Ajunsi in “varful dealului” lasam bicicletele sa coboare prin padurea de foioase, pe drumul cu usoare denivelari si curbe stranse. Intr-o curba zarim tarziu si ratam intrarea spre Muzeul Florian. Continuam drumul in coborare si ne apropiem de Copalnic Manastur, unde intalnim si raul Cavnic. La intersectia cu Cavnic, ne oprim la un izvor amenajat de unde ne alimentam. Drumul intra pe valea Cavnicului, unde zarim si primele indicatoare cu bisericile de lemn din zona. In satul Laschia, vizitam si prima biserica de lemn din zona. Dupa un mic tur al bisericii, ne continuam drumul, trecand printr-un sat mai colorat, Fauresti, unde trecem in viteza, dar intampinati cu urale si strigate primite de la multimea ce lenevea pe la portile caselor. Ne gandim ca e timpul sa gasim si un loc de cort, unde sa innoptam. Iesin din zona satelor, intram pe un drum laturalnic, dar din pacate fara prea mult succes, ne mai continuam drumul pana in satul Surdesti. Vedem indicatorul ce indeamna spre Biserica de Lemn din Surdesti, si intram pe ulita satului, spre biserica. Ajungem la biserica, ne lasam bicicletele si ne minunam de Biserica de Lemn din Surdesti. E impresionanta! Dam un tur in jurul biserii, facem cateva poze, apoi vedem un loc care ar fi mai mult decat perfect de a instala cortul. Avem o masuta cu doua banci, apa de la un izvor, plus imaginea biserii. Nu mai ramane decat aprobarea de a pune cortul in zona. Stam o perioada de timp, asteptand sa vedem cat e de umblata zona si se pare ca nu avem cu-i cere voie...dar ce conteaza, intentiile noastre sunt de bine, n-am venit cu ganduri rele. Trecere la treaba si montam rapid cortul, punem saltelutele, sacii de dormit, apoi o spalare rapida si ne punem la masa. Intre timp, doi copii incep sa dea tarcoale taberei proaspat instala. Intrebam daca e permis si se pare ca nu e nici o problema. Intre timp trece prin zona si preotul in a carui administrare e biserica care la fel nu are nici o treaba cu noi. Seara se lasa rapid peste satul Surdesti, si noi incet, dar sigur incheiem o zi din tura ciclo. Ne retragem la cort, intr-un concert al noptii, oferit de greierii care canta din ce in ce mai tare, dar care ne lasa intr-un somn adanc binemeritat. Tara Lapusului si Maramuresului - ziua a 2-a Razele soarelui incalzeste folia cortului, iar ciripitul pasarilor ne cheama afara din cort. Ma ridic cu greu, dupa un somn pierdut bine printre vise si dau ochii cu natura. In jurul cortului, pasarile zboara dintr-o parte in alta, grabite parca sa nu piarda vreun moment. Ma uit spre biserica, ma uit spre masa, si-mi dau seama ca trebuie sa ne ridicam. O lene, ce lene!!! Cu greu ne punem sa strangem lucrurile, ca apoi sa punem primusul la treaba. Facem de-o cafea, apoi o masa scurta. Doi turisti se apropie de biserica, fac cateva poze, apoi se retrag. Noi ne punem sa strangem cortul, apoi pregatim coburile, le montam pe biciclete si ne luam ramas bun de la Biserica de Lemn din Surdesti, cea mai inalta structura de lemn din lume, dupa spusele pancartei din zona. Satul Surdesti, este suspendat pe o colina, ce sta parca atarnata deasupra vaii Cavnicului. In urcare, pedalam pe drumul spre Cavnic, ca apoi intr-o coborare scurta, dar abrupta sa iesim in intersectia Cavnic - Baia Mare. Noi mergem spre Cavnic. Drumul intra pe o vale cam dezolanta, cu urme evidente a mineritului si a exploatarilor din zona. Avem noroc de vremea buna. Tinand apa Cavnicului, ajungem si in orasul Cavnic. Nu e ceva anume care sa ne atraga atentia, dar bag de seama casele marunte si insirate pe ambii versati. Drumul urca bine, cu unele accentuari pe ici pe colo. Ne ridicam rapid pe vale, rarind din ce in ce mai mult numarul caselor.Trecem si de Zidul Tatarilor, un monument dedicat limitei de inaintare a tatarilor. Peste tot vedem indicatoare cu partiile de schi din zona. In cateva curbe mai stranse, zarim si o parte din Muntii Gutaiului, ca apoi sa facem o oprire de bere la una din cabanutele din statiunea Cavnic. Ne cumparam cate o bere si o savuram, gandindu-ne la harmalaia si balamucul din timpul iernii. Gonim caii si pornim. Urcam iarasi prin padurea de molid. In cateva serpentine, suntem ajunsi in pasul Cavnic. O pauza mica de apa, apoi ne lansam. Drumul coboara dur, cu serpentine stranse, cu denivelari destul urate, lasand loc de cate o poza cu imaginea Crestei Cocosului din muntii Gutai. Ajungem in locuri mai pasnice, cu fanate si case risipite, ca apoi sa intram in Budesti. Ne ratacim pe ulitele satului si nimerim langa Biserica de Lemn din Budesti. O biserica mai veche decat cea din Surdesti, dar mult mai micuta. Un tur de biserica, apoi iarasi pe cai. Ne indreptam spre Barsana. Drumul urca si coboara prin fanetele maramuresene, iar peste tot vezi capite de fan iar mirosul de fan uscat ne urmareste peste tot. Urmeaza o portiune cu urcare mai accentuata, dar care ne da sansa sa privim spre valea si spre muntii Gutai. Spre Barsana ne asteapta o coborare zdravana de care profitam si noi. Intram in Barsana si pedalam prin satul plin de porti maramuresene, unele mai mici, altele mai mari decat casa. Dupa cativa km, zarim si manastirea, cocotata pe malul stang la Izei. Ajunsi la intrarea in manastire, ne ajung din urma o trupa de cicloturisti, nemti cu varste destul de ianintate. Veneau de la Gura Humorului si se indreptau spre Satu Mare. Ne vorbim cu ei putin, apoi vizitam manastirea, de-altfel impresionanta. Avem norocul ca nu am prins puhoiul de oameni...acum e liniste mare. Dupa o vizita scurta, mancam ceva placinte facute in zona, halim si-o inghetata si plecam tinand malul Izei. Dupa cam 2 km de pedalat intram in drepta si traversam podul peste Iza, indreptandu-ne spre Poienile Izei. Drumul ingust, suie incet prin pasuni, apoi prin mici paduri, sate mai mici, si case rasfirate. Ajungem la o intersectie de drum, unde ratam intrarea spre Poienile Izei. Intrebam de Poienile Izei si prindem intr-un final drumul. De data asta asfaltul se termina, dar drumul cu pietris, urca bine. Trecem la un mic push bike, ca pare imposibil de mers pe pe biciclete prin pietrisul de pe drum. Continuam sa urcam pana intr-o rariste de padure, de unde in valea zarim satul Poienile Izei. Luam o pauza scurta de apa, apoi coboram rapid spre sat. Prindem o bucata de asfalt, si continuam pe drumul ingust, strajuit de case maramuresene. Ajungem in centrul satului de unde cotim spre satul Botiza. Drumul spre Botiza este intr-o urcare sustinuta, dar spre norocul nostru nu este o urcare lunga. Avem o frumoasa priveliste spre Poienile Izei si spre satul Botiza, dar mai ales spre padurile Tiblesului si muntilor Lapusului. Ne coboram spre sat, si oprim la un prim magazin de unde luam doua beri, la pachet de data asta. Intentionam sa campam undeva in afara satului. Botiza chiar e mare. Satul e plin de viata, sau cel putin asa ne pare noua. In apropiere de centrul satului intrebam de drumul ce duce spre Grosii Tiblesului, un “sat dincolo de munte” . Ne inscriem pe un drum foarte bun, probabil asfaltat recent si tinem firul raului Botiza, care ne scoate rapid din sat, in apropiere de pajistile unde pasc vitele satului. Ne continuam drumul si zarim o prima borna kilometrica ce indica 22 km spre Grosii Tiblesului. Noi, hotaram ca noaptea o vom petrece aici, iar pe stanga zarim un loc numai bun de cort. Parasim drumul asfaltat si parcam. Am gasit locul bun de dormit. Langa apa, cu ceva lemne de foc, cu vatra, cu iarba, exact ce ne trebuie. Rapid instalam cortul si sacii de dormit, legam bicicletele de un copac, adunam cateva lemne de foc, pregatim totul, apoi ne spalam si ne punem la pregatit de masa. Berile cumparte din sat, zac la rece in raul Botiza, aici cu un debit mult mai mic si mai prietenos. Seara se lasa repede si soarele pierde din putere. Maine avem o noua zi, si din pacate ultima din turul acesta. Intunericul se apropie repede si aprindem si focul. Scoatem o saltea din cort si stam la foc. Lemnele trosnesc si dau o caldura placuta. Profitam si de berile reci si ascultam focul pe-o parte, iar de cealalta parte apa raul Botiza. Apar si primele stele, si primele adieri de vant. Pe prognoza, spuneau de ceva ploi si speram sa nu se adevereasca. Ne terminam berile si ne retragem la cort. E deja tarziu si maine avem iarasi de pedalat si suntem mai mult decat curiosi sa vedem cum va fi maine. Ne lasam iarasi dusi spre lumea viselor purtate de apa Botizei. Tara Lapusului si Maramuresului - ziua a 3-a Ma trezesc. Am dormit ciudat. M-am odihnit bine, dar parca mai mergea o ora de somn. Ies din cort si vad ca vremea s-a schimbat. E putin noros si rece. Se trezeste si Alex si dam bice. Deja avem o rutina cu stransul lucrurilor, ca apoi sa profitam de cafea si de mancare. Ne facem cate un plan de atac, bem o cafea, mancam putin, si pornim. Intram pe drumul asfaltat in urcare lina, prin padurea de brad ce imbraca valea Botiza. Mici pauze de alimentare sau pozat, intrerup pedalatul. Soarele incearca sa sparga patura de nori, dar pe moment ne prieste atmosfera. Urcam mai dur, si e semn ca ne apropiem de pasul Botiza. E liniste mare pana in pas, unde intalnim doi taietori de lemne. O poza in pas, apoi constatam ca aici asfaltul se termina. Intram pe un drum forestier foarte bolovanos si mi-e groaza gandindu-ma la tenosinovita avuta acum o luna, facuta tot din cauza vibratiilor de la drumul forestier in trecerea peste muntii Aninei. O las moale, si cu pauze dese. Coboram foarte repede si intram pe firul apei Minghetului. Drumul se pare ca va urma sa fie asfaltat, inca se lucreaza la el, si devine din ce in ce mai bun, ca intr-o curba sa prindem si asfaltul. In coborare, nici nu ne dam seama ca suntem deja in Grosii Tiblesului. Vremea tine cu noi. Nu e nici caldura mare, nici rece. E numai bine de mers. Trecem rapid prin sat, si pedalam spre Suciu de Sus. Inainte de intrarea in sat, facem o pauza mai mare. Mancam putin, consultam harta, de-altfel amarata pe care o avem si ne continuam drumul spre Suciu de Sus. Intrebam in sat de drumul spre satul Agriesel. Primim rapid informatii, atat despre starea drumul cat si despre frumusetea lui. Prindem drumul forestier, dar foarte bine intretinut, si ne inscriem pe firul unei vai mai largi, unde vitele lenevesc mai rau ca batranii la baile termale. Incepem sa urcam si ajungem intr-o sa pe o culme. De-aici zarim si satul Agriesel, construit pe fundul vaii, intre palcuri de copaci si poieni. Cateva serpentine in coborare si suntem ajunsi pe firul apei. Trecem in viteza prin sat, pe drumul prafuit, praf pe care-l ridicam si noi cu rotile. Zona este foarte frumoasa si foarte retrasa. Dupa o scurta vreme intram in drumul asfaltat din Tarlisua. Parcam la o mica bere cu lamaie si palavragim de numa. Nu stam foarte mult, si sarim pe biciclete, continuam pe drumul in coborare. Drumul e foarte bun si chiar tinem o constanta in pedalare. Intram in satul Spermezeu, si ne dam seama ca oamenilor le e rusine cu numele satului. Toate indicatoarele de intrare si iesire din sat sunt vopsite si mazgalite, doar nu vede nimeni ce scrie pe ele... Inainte de satul Caianu Mic, mai facem o pauza de masa, ceva mai lunga de data asta. Dat fiind ca pana la Dej nu mai avem mult, am zis ca ne permitem luxul acesta. Incepe sa picure, si o scurta, dar nesemnificativa ploaie, cade peste vale. Ne suim pe biciclete. Si ajungem si in drumul european ce leaga Becleanul de Dej. Lucrurile se complica aici.Drumul este foarte aglomerat, dar norocul nostru ca avem o banda foarte lata pe care mergem linistiti. De-aici nu pot spune ca ne mai impresioneaza ceva. Inafara de berzele, care stau cocotate pe stalpi, nimic interesant. Dupa 17 km de drum aglomerat, ajungem in Dej, la masina parcata in centrul orasului. Ne strangem bagajele, montam bicicletele pe masina si plecam spre Cluj. In spatele nostru, lasam Tara Lapusului si Maramuresului cu ale ei frumuseti si curiozitati, cu farmecul poienilor cosite, cu gustul visinelor acrisoare, cu Bisericile de Lemn si povestile lor, calatorilor care vor veni sa le cunoasca si sa le savureze precum am facut-o noi. Mai multe poze gasiti la: https://picasaweb.google.com/117370476933742801184?noredirect=1 Iar harta cu traseul la: http://www.bikemap.net/ro/route/2647984-tur-tibles/#gsc.tab=0