Dorinw6

Members
  • Content count

    128
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    8

Everything posted by Dorinw6

  1. Va salut, Ma gandesc sa achizitionez un incarcator Supernova Plug 3. https://www.cyclingabout.com/review-tout-terrain-the-plug-iii/ Este careva printre noi care-l foloseste? multam fain. Dorin
  2. Va salut, In perioada 11-24 Iulie sunt in concediu si ma gandesc sa ies la o tura ciclo. Mai are cineva vacanta si nu si-a planificat ceva? Ideea ar fi urmatoarea: max 100km/ zi in functie de teren (daca avem mult munte, deal, reducem din km). Tura fie prin Orientali, zona muntilor Fagarasului, Semenic-Banatului, Apuseni, Meridionali. Mi-as dori o combinatie cu munti ceva ca mi-e dor de ei, plus ne ferim de caldura. Echipamentul necesar: tura de cicloturism, deci ar trebui toate cele necesare: bicla, portbagaje, cort, sac de dormit, vointa:) Scopul: recreere, nu competitie. In program ar fi inclus: foc seara la cort, discutii, idei, opriri la poze, baut cate o bere pe ici pe colo, mancat cat se poate legume de sezon si bunataturi din piete/sate. Costurile: cat mai reduse, eu de fel sunt foarte zgarcit! Prefer nopti la cort indiferent de vreme. Imi pare rau ca nu pot veni clar cu o idee de traseu si cu detalii mult mai in amanunt, dar sunt in lipsa de idei. Neavand un traseu bine stabilit, mi-e greu sa dau detalii. Daca moderatorii considera planificarea turei in afara regulamentului,cu regret, dar nu pot da mai multe detalii. Daca sunt doritori cu mult drag putem stabili impreuna traseul,zilele...mult mai multe detalii. O vara placuta si spor la pedalat. Dorin
  3. Pai m-as fi dus cu mare drag, dar gleznele mele au probleme vechi:)))
  4. Tura din pacate am anulat-o pe motive medicale:( Sper ca in Noiembrie sa fie vreme ok, atunci am in plan o noua iesire.
  5. Suruburi oricum trebuie sa iei cu tine orice ar fi. Nu-s atat de grele. Remorca vs coburi:) un subiect care a incins si alte forumuri. Cel mai bine e sa iei ce te atrage mai mult. Cat crezi ca-ti poti permite, si pe unde vrei sa mergi. Important e sa iesi la plimbare:) Eu raman pe coburi. Imi plac!! Important e si bicicleta care o ai. Unele duc coburi, altele se frang sub ele. Daca ai un calut mai slab, treci la remorca.
  6. Bravo! Multam fain de invitatie:) mi-ar fi placut sa vin, dar eram plecat prin munti:( Bafta, Dorin PS:poze si text te rugam!
  7. Coburi!!! Din zeci de motive. Dar asta e o discutie dificila. Se apropie de discutiile despre religie, sau cea ca oul sau gaina a fost primul. Fiecare dupa cum viseaza. Eu am visat coburi:)))) https://ibb.co/czeCh5 Dorin
  8. Salut Claudiu, Iti multumesc de reply si de interesul acordat. De ceva vreme cotrobai prin forumul acesta. Am citit multe, unele bune altele rele. Din unele am invatat, pe unele le-am ignorat. Cu drag m-as aventura cu tine intr-o tura ciclo, dar mi-e teama ca suntem doua firi total diferite, care avem placeri comune, dar care cu siguranta nu s-ar intelege. Sa nu ma intelegi gresit. Nici tu si nici altii. Nu-mi aleg partenerul de tura in functie de cine esti, cati bani ai, sau ce performante ai atins (atingi), dar noi fiind o comunitate relativ restransa stim care cu care am putea parcurge o tura impreuna, de care sa ne bucuram pana la final. Sper ca nu te-am deranjat cu mesajul meu si sper totusi ca iti vei folosi concediul in scopul dorit. Dorin
  9. Multam fain:)
  10. Dupa aproximativ 2 ani in care am tot cochetat cu ideea de a cumpara o bicicleta de cicloturism, azi a ajuns acasa in Ro, bicla mult dorita. http://bikepark-dissen.de/produkt/neu-vsf-fahrradmanufaktur-tx-400-expedition-herren-fahrrad-14-gang-rohloff-modell-2016/ Acum cativa ani cand m-a prins febra cicloturismului.Am adaptat mountain bike-ul meu, dar parca tot simteam nevoia sa iau ceva mai serios ptr ture. Pe vremea aceea am cumparat o Furca SurlyTroll, plus portbagaje fata Tubus Tara, spate Tubus Logo. Lucruri extraordinare care si-au facut datoria perfect!!! De vanzare acum!!! Dupa multe cercetari si e-mailuri, am ajuns la Fahrrad Manufaktur TX400( Frank cred ca mai tii minte ca te-am batut putin la cap cu bicla asta-multam de sfaturi!).In cercetarile mele pe net, am gasit un magazin in Frankfurt. Am tras o fuga la Frankfurt si am vizitat magazinul, dar din pacate aveau doar marimea 47, iar mie imi trebuia 52. Dupa alte plimbari din site in site, am gasit magazinul. Bicicleta am achizitionat-o exact de pe site-ul din link-ul de mai sus, dar cu ceva peripetii. Nu a fost chiar asa usor precum am crezut eu. Mi-a fost greu sa gasesc o solutie de plata, ba nu mergea cu cartea mea de credit, ba Pay Pal nu functiona. Primesc un zbor de Frankfurt( lucrez ca insotitor de bord) si pe timpul zborului am ocazia sa intru la discutii cu unul dintre pasagerii zborului Abu Dhabi -Frankfurt. Cumva am ajuns la discutii de cicloturism, munte, iesiri in natura. Asa am ajuns sa-i spun ca vreau sa cumpar o bicla din De, dar nu reusesc sa o platesc nicicum. Moment in care incredibil sau nu, omul se ofera sa ma ajute. Si nu oricum. A avut incredere maxima in mine. Omul a platit bicla din banii lui, urmand ca eu sa-i trimit banii cu prima ocazie. Zis si facut cu precizie germana. Bicla a fost luata si trimisa la el in Mainz mai exact. Cu prima ocazie de la cumparare, am luat un alt zbor la Frankfurt(acum 3 zile) si am plecat sa impachetez bicicleta si sa o platesc evident. Am impachetat bicla, am platit si urma sa gasesc o modalitate de transport. Contactez Mayer(firma de transport persoane) dar cu ei cumva nu am reusit sa ajung la un acord. Contactez DHL, ei imi spun ca e prea mare coletul, ca in Ro nu au masini care sa o transporte. Caut avion...ceva cam scump. Intr-un final contactez o alta firma de transport care ma loveste cu un 800 E transportul...dar tot ei imi spun sa incerc Eurolines. Dau un telefon la Eurolines Frankfurt, unde aflu ca a doua zi pleaca un autocar spre Ro...cu 25 E/bicla.Iau rapid bicla bine impachetata, o arunc in trenul dinspre Mainz-Frankfurt si sunt deja la sediul Eurolines. Completez un formulat, doua...platesc, iar doamnele de-acolo ma asigura ca va ajunge in siguranta bicicleta. Azi, fratele meu a ridicat bicla de la Deva in stare perfecta!!! Acum urmeaza sa-i dau ceva ture cand voi avea vreme...abia in vara!
  11. Chiar daca ai cumparat sacul, eu oricum voi detalia avantajele/dezavantajele pufului si holofibrei, asta in urma experientelor... Puf: avantaje:- greutate redusa -volum redus - mai calduros( uscat) dezavantaje:-pretul -durata de viata mai mica, plus o depozitare mai speciala -pierde izolarea termica la umezeala -spalare mai greoaie - daca nu e bine croit/materiale de calitate de umpli de puf, respectiv pierzi din puf Holofibra: avantaje:- pretul -durata mai mare de viata, depozitare fara pretentii - chiar si ud tine inca de cald - in ziua de azi sunt saci care sunt ff buni si la zile de frig! -spalare fara pretentii dezavantaje:- volumul( e putin cam greu sa obtii un sac micutz), dar cu un sac bun de compresie si poate rezolva cat de cat -greutatea mai mare, dar aici poti renunta la cei 2 l de bere:)))) Important e ce pui si sub el. Salteau gonflabila are multe avantaje, dar si multe dezavantaje...tendinta mea e spre un Z-lite neopren, pe care l-am si cumparat...dar un lucru si mai important e sa iesi la drum. Atat timp cat esti in zone civilizate, orase, sate, nu trebuie sa-ti faci griji. Ganditi-va daca noi avem atatea emotii cand iesim la o tura de 3-5-6oo km prin Romania...dar cei care ies in zone desertice sau mai stiu eu ce...
  12. Cumpara holofibra, are avantaje mai mari.
  13. Chiciul si fala e o caracteristica de-a noastra, exista peste tot, si culmea se intensifica parca...dar ma rog e un alt subiect. Cicloturismul e " tabu" la noi din cauza banilor si a timpului. Majoritatea au un job care mananca mult timp si ofera putini bani...un set de coburi costa ceva banuti, ca sa nu mai pun si restul echipamentului...
  14. Coburile de la Ortlieb au un fel de sina pe care sunt prinse carligele de prindere pe portbagaj. Poti castiga spatiu ptr calcaie si din mutarea carligelor pe sine. Nu o sa ai probleme.
  15. Multi Ani si pedalare multa in Noul An! Celebra vaca naravasa:)) Bravo:) Acum ma prinde iar doru de duca pe bicla!
  16. 14 Noiembrie 2015. Ziua plecarii in turul pe care l-am planuit de multa vreme, chiar din vara, dar asteptam concediul, iar el a venit doar in Noiembrie. Nu ca mi-ar fi groaza de a pleca cu bicicleta intr-un tur in perioada cu frig si umezeala multa, ci mai degraba de zilele scurte mi-e mai teama. http://www.bikemap.net/ro/route/3341947-nopti-lungi-de-noiembrie/#/z7/45.09545,22.24182/terrain Ziua 1-a Ma trezesc inca pe intuneric. Pun de cafe, apoi halesc ceva si ma pun sa-mi car toate cele in fata blocului. Afara e inca intuneric si destul de rece. Incet mi-am echipat bicicleta, aprind luminile si pornesc pe strazile Clujului, acum liber si fara trafic. Intru pe doua, trei stradute, apoi prind pista de biciclete de pe Dorobantilor, care ma scoate de indata in Piata Avram Iancu, apoi Piata Unirii, unde raman la pozat. O ceata mistica umbla prin turla Bisericii, coborand rapid spre Statuia lui Mathias Rex. Pozat in Piata Unirii Prind curaj si ma avant spre drumul ce ma scoate afara din Cluj. Traficul e inca Ok, masini putine, risc redus. Incet, incet trec si de cartierul Manastur si ma vad iesind din Cluj. De-aici parca traficul s-a intensificat, si ma cam ia cu groaza. Nu prea ai banda de bicicleta, dar sper eu sa trec cat mai repede, si sa ies de pe drumul European. Trec si de comuna Floresti si ma inscriu pe ultima portiune de drum European spre localitatea Gilau. Norii si ceata par sa se sparga si din cand in cand zaresc goluri de senin. Ma bucur mult sa vad ca vremea da semne de schimbare. Din Gilau, intru pe drumul din stanga ce duce spre Belis-Fantanele. Ce bine! Trafic zero si o vreme numai buna de pedalat. Nici frig nici cald! Prind curaj si pedalez pana pe primul baraj de pe Somes. Pe luciul apei, numeroase rate, gaste si alte pasari, stau nemiscate, asteptand razele soarelui. Firave perdele de ceata, ascund o mare parte a lacului. Imi continui pedalatul iar la intrarea in Somesul Rece, un domn cu Logan ma opreste si ma intreaba daca am spray cu piper pentru caini...evident ca nu am. Dupa cateva taclale cu omul, imi vad de-ale mele si incerc sa recapitulez ce mi-a spus, dar parca cu greu ma gandesc la cele insirate, simt ca abandonez tura, la cate negativisme mi-a bagat in cap. Prefer sa uit! Imi continui drumul, si trec prin sat, apoi cate o serpentina si ma sui pe un alt baraj. Privind spre luciul Apei Drumul este foarte bun, si-aproape drept. Mici urcari, dar nimic care sa ma chinuie. In aval de baraj-Somesul cade in trepte pe baraje. Din cand in cand, termosul cu ceai fierbinte ma invita sa gust cate o canita. Curba dupa curba, prin toamna deja bine instalata, pedalez pe conturul lacurilor, apoi o urcare mai lunga ma scoate pe ultimul zid de baraj. De-aici drumul pare a fi mai drept, sau cel putin asa imi pare mie. Drumul ma poarta pe stanga barajului, mai mult prin umbra, la racoare. Dupa cativa kilometrii, ajung la un izvor amenajat, unde iau o pauza mai lunga. Ma alimentez bine, trag de o glucoza, iar intre timp doi biciclisti se opresc si uite asa mai dau o vorba cu oamenii. Tipii, par hotarati, nu ca mine incarcat de parca ma mut cu casa cu tot. Plecam impreuna spre satul Marisel, dar evident ca grupul se rupe, si raman singur cu gandurile mele si frunzele cazute din copaci. Incepe urcarea spre Marisel. Simt cum pedalele imi cer forta, simt cum bicicleta devine tot mai grea...dar stiu ca undeva trebuie sa fie si un capat al urcarii, care sincer nu e chiar terifianta, precum citeam in alte posturi. Vremea tot mai buna, dar vantul isi face loc printre copacii dezgoliti, iar din cand in cand, cate o rafala ma zguduie si pe mine. Urcarea spre Marisel sat. Intr-o curba ma prind cu un nene la discutii. E cu calul trage ceva lemne dupa el. Nu prea ma intelege el, nu prea pricepe de ce te-ai duce de-acasa, sa dormi prin padure... Prind cateva curbe mai dure, iar urcusul parca scade in intensitate. Privelistile din jur sunt impresionante. Dupa ce am mers cateva ore prin valea aia stramta si inchisa, acum ma bucur de privelisti. Ce toamna! Ce toamna!!! Intru si in satul Marisel, unde din neatentie ratez drumul spre Belis si ma lansez pe o coborare frumoasa...pana sa-mi dau seama ca am gresit si fac cale intoarsa pe urcare. Intors inapoi in intersectie, trec printre casele rasfirate ale satului Marisel. Prin satul Marisel Imi place aici. Chiar daca stau in Cluj de 8 ani de zile, cred ca e a doua oara cand ajung aici. Ajung intr-o intersectie de drumuri, iar aici aflu si distanta pana la Belis. Spre Belis. Continui pe sosea, trecand printre case de vacanta, sau case permanente, si intru intr-o frumoasa padure de brad, cu urcari scurte, urmate de coborari frumoase. Prin padurea de molid Ajung si la intersectia de drumuri de la Crucea lui Avram Iancu. De-aici stiu ca urmeaza coborare.Ma echipez de coborare, beau putin ceai, si ma las purtat pe drumul prost si plin de cratere, pana in intersectia Albac-Huedin. De-aici o iau la dreapta spre Belis, pe un drum noi, cu asfalt foarte bun. Din cateva curbe ma si vad ajuns pe coronamentul lacului Belis. Apa, usor scazuta, trimite mici valuri formate sub actiunea vantului. Cativa turisti stau la pozat pe langa lac, iar o barca se plimba pe lac. Lacul Belis-Fantanele Stau putin, apoi imi reiau pedalatul. E deja tarziu, si nu vreau sa ma prinda noapte in montatul cortului. Pedalez,trec de baraj, apoi incepe o urcare cam dura spre satul Belis. Urc, incet, cam greoi, deja se simt km parcursi pana aici. Prin altitudine si ies din padurea de molid. Intru in sat. Norii zburda pe cerul tomnatic, iar vantul sufla din toate directiile. Caut un magazin de unde sa cumpar apa. Nu am gasit niciun izvor in urcarea spre sat. Ma asteptam sa gasesc apa, dar se pare ca nu, asa ca apelez la magazinul din sat. Ma bag intr-un mic magazin, si imi iau apa si o cola. Intreb la vanzatoare cam cat ar mai fi pana in satul Balcesti...2km. Ma sui iarasi in sa si pedalez spre satul Balcesti. Printre case si molizi, nici nu imi dau seama ca sunt deja in sat. Caut un loc de campare si intr-o poienita, gasesc cel mai frumos loc de campare. Primul loc de campare Scot rapid cortul, intind, si pregatesc culcusul. Salteaua gonflabila, sacul de puf, apoi pun de masa, ca se lasa deja intunericul, si zau ca e frig bine. Mananc bine, apoi ma retrag in cort, nu inainte de a saluta noaptea si de a multumi soarelui pentru ziua frumoasa si pentru generozitate...
  17. Salut Claudiu, In timp ce pedalam prin Codru Moma ma gandeam ca sunt pe "terenul tau de vanatoare". Foarte frumos prin zona si sper eu sa ajung iarasi. Multumesc de rectificare si mai ales de timpul oferit pentru citirea turei. Multumesc mult si ture frumoase in anul urmator! Dorin
  18. Cand am decis sa cumpar panoul nu m-am gandit doar la turele ciclo. Ies destul de mult si pe munte, pe schiuri de tura, si-atunci am zis ca merita sa investesc in panou. Evident la cicloturism exista solutii diferite( dar cu mult mai scumpe decat panoul solar). Acum in zilele noastre sunt fel de fel de solutii mai interesante, cum ar fi o baterie externa de 20.000mA. Care, ti-ar incarca telefonul si aparatul foto foarte lejer, doar ca la epuizarea energiei, trebuie sa gasesti o priza, ceea ce nu e foarte dificil, cel putin daca faci ciclo prin locuri populate. Da, sunt multe avantaje si dezavantaje. Cand cumper un lucru cauti sa-i vezi utilitatea. In cazul meu iesitul pe munte destul de des, campatul, statul pe la refugii m-a facut sa cumpar panoul, care nu a fost atat de scump. Pentru ca tot mentionez de ture pe munte, cine are chef poate da un ochi pe-aici :https://picasaweb.google.com/117370476933742801184 Sacul folosit, un Mammut Ajungilak Ascent Winter. Sacul cu care merg si in turele de iarna pe schiuri de tura. Este un sac de puf, usor, se compacteaza bine, volum mic. Singura problema specifica sacilor fie de puf sau sintetici este ca atunci cand sunt folositi in conditii de iarna/temperaturi mici, condenseaza la suprafata. N-ar fi o problema majora la cei sintetici, care isi mentin proprietatile termice mai mult timp, dar la puf trebuie uscat cat mai repede.De-asta in fiecare zi, eram la uscat sacul...Ca izolatie la sol, o salteluta gonflabila de la Quequa, cumparata acum multi ani, dar care isi face treaba de minune. Am si salteluta de la Mammut, dar am vrut sa probez pe cea de la Quequa, pe care am folosit-o doar vara.
  19. Salut. Da, este un Trimm. E vechi si folosit destul de mult, dar isi face treaba foarte bine. Are 3kg. Cortul are multe avantaje, unul fiind deja spus de tine.
  20. Salut Liviu, Multam fain! Cat despre transpiratie, am incercat pe cat posibil sa-mi controlez transpiratia, prin dat din haine jos cand pedalam si mai ales in urcari. Hainele pe care le-am folosit sunt intr-adevar diferite. Sunt haine cu care merg si iarna la schi de tura. Haine care nu retin apa si elimina rapid transpiratia, usoare, se usuca repede si se compacteaza frumos si usor.
  21. DJ 666 este asfaltat dinspre Merisor pana sus in pas si inca vreo 2 serpetine mai jos. De-acolo drumul e ok ptr bicicleta!! Sunt momente cand pinioanele nu prea conteaza. Greutatea echipamentului, inclinatia, starea de oboseala, sau de cat vrei sa fortezi 9 pinioane! Salut:) Multumesc mult de vizita. Da, poti face cicloturism cand vrei. Doar sa-ti iei inima-n dinti.
  22. Multumesc mult de citire! Frontala e noua. Inainte aveam un Petzl MYO XP, care m-a lasat pe intuneric, la urcarea spre refugiul Gugu, intr-o noapte de iarna ... am renuntat la frontale cu cablu. Asta este o Tikka XP, si tot timpul citesc pe "DIM2". Are posibilitatea de a reduce intensitatea luminii.
  23. Continuare ziua a 8-a In urcare admir stancariile si satul. In fata mea cetatea Crivadiei, acum vizibila din cauza lipsei frunzelor. Ajung pe viaduct si parchez. Trec drumul sa vad cheile Crivadiei. Impresionante. Revin la bicicleta si continui urcarea, ca apoi printr-o scurta coborare ajung in dreptul caii ferate langa o gura de tunel. Tunel, ce face legatura feroviara intre Petrosani si Simeria. De-aici o coborare ma scoate in Merisor. Inspectez harta si cel mai bine ar fi sa traversez muntii spre orasul Vulcan prin pasul Dealul Babii. Intru pe drumul ce duce spre sat si pedalez incet pe drumul in usoara urcare. Casele rasfirate si mai degraba abandonate strajuiesc drumul de-o parte si de alta. Incep serpentinele, si de-aici spun pas pedalatului si trag cateva reprize de push bike. Drumul urca bine, dar macar bine ca e asfalt. Drumul urca in serpentine tot mai abrupte, dar in sfarsit vad si pasul. Printr-un efort sustinut, ajung si in pasul Dealul Babii, unde vantul bate cu putere, iar norii se joaca deasupra mea. Pasul Dealul Babii. Din pas, trag polartecul pe mine si ma las in coborarea abrupte. Inca am asfalt, dar stiu din citite, ca nu este tot drumul asfaltat...si da, iata ca se termina si asfaltul. Oricum, drumul nu este chiar asa rau. Cale de vreo 5 km drumul strabate poieni, apoi intra in zone mai aglomerate de rromi, in apropiere de mina Vulcan. Zona devastata nu ma atrage cu nimic, si pedalez in continuare. Ajung si in Vulcan. Traversez calea ferata, si continui urcarea pana in sensul giratoriu ce da in drumul spre Lupeni-Vulcan si cu acces la Pasul Valcan. Cotesc dreapta la sens, si pedalez pe langa Uzina Paroseni, apoi in cateva momente intru si in orasul minier Lupeni. De-aici mai am foarte putin si ajung acasa, unde ma asteapta mama cu mancare buna si o cada fierbinte! Trec si de Palatul Cultural Minerul Lupeni, acum refacut dupa multi ani in care a stat in paragina. Ajuns acasa! Cateva concluzii dupa tura care a incheiat sezonul de bicicleta, cel putin pentru mine. A fost o tura bine gandita, si am analizat cu grija traseul. Am fost supus la vreme urata si vreme superba, frig, si caldura. Am vazut sate daramate si multa lume necajita si lipsita de orice confort. Am vazut scoli prabusite, iar peste drum biserici poleite. Mi-a fost greu sa ma trezesc la ore matinale, dar si mai greu a fost sa ma opresc din pedalat la ora 15;30-16. Noptile sunt lungi, chiar lungi, dar ai timp suficient sa vorbesti cu tine. Mi-am dorit o tura in care sa dorm numai la cort...dar am ajuns si prin colibe, care mi-au prins bine intr-un final. Consider ca mi-am facut pe plac si sper sa mai am parte si in viitor de ture de genul, doar ca vara. In anotimpul asta, e foarte greu cu spalatul, cu uscatul de haine, cu cortul si sacul de dormit ud...cu toate, e o provocare care te solicita, dar care cel putin pe mine m-a invatat multe. Nu in ultimul rand, multumesc celor care si-au gasit timpul si nervii necesari sa citeasca zilele mele. Iarna usoara!
  24. Ziua a 8-a Ultima zi Dimineata. La fel ca si celelalte nopti ma trezesc foarte devreme. Cortul este super uscat...nimic ud. Vantul a cam suflat toata noaptea, si asta e cauza pentru care nu s-a lasat umezeala. Ies afara si vad multi nori. Prognoza de ieri avea dreptate, ca azi voi avea parte de vreme mai putin buna. Pun sa mananc si intre timp studiez putin harta. Bun. Trec la strans lucrurile ca am de pedalat azi. Bicicleta la prima ora a zilei. De cum s-a luminat am si iesit cu bicicleta in drumul asfaltat si i-am dat coborare spre intersectia Calan-Hateg, nu inainte de a trece podul peste calea ferata. De la intersectie cotesc drepta, si pe drumul european ce leaga Simeria de Petrosani, pedalez trecand de satul Strei, apoi Bretea Streiului. La iesirea din Bretea Streiului, cotesc stanga spre Bretea Romana. Aici , aflu de la un om care era prin zona ca pot sa merg direct spre Subcetate, fara sa trebuiasca sa intru in satele de sub munte, sate prin care am trecut in tura din martie. Continui pe drumul din dale de beton, avand raul Strei in stanga. Norii se tot aduna, iar vantul isi face simtita prezenta. Ma apropii tot mai mult de Subcetate. Barajul de pe Strei. La Subcetate, traversez calea ferata si intru in drumul ce da spre Hateg. Norii sunt tot mai numerosi, si sper sa nu ma ploua. Ies iarasi in drumul european, Hateg-Petrosani, chiar la intrarea in Santamarie Orlea, unde fac o pauza la castelul Kendeffy. Peste tot unde ma uit in jurul castelului vad tablite cu "proprietate private nu intra" Plec de la castel, trag un ochi si la Biserica veche de peste drum, si continui drumul spre Petrosani. De-aici nu prea am alternativa la drum, asa ca tin banda lata, numai buna de mers pe bicicleta. Muntii Retezat se arata dintre norii grosi care-i apasa din cand in cand. Inainte de Ohaba de sub Piatra, chiar dupa Ciopeia, fac o poza la o vale, unde se presupune ca ar fi un vechi pod roman. Ajung si in satul Ohaba de sub Piatra...loc de intrare in Parcul National Retezat, acces la cabana Pietrele. Imediat dupa ce ies din sat incepe sa ploua. Ma echipez de ploaie. O tura rapida de apa se coboara este mine, bine ca nu tine mult. Continui sa pedalez si cu ochii spre Retezat nici nu imi dau seama cand ajung in comuna Pui. La intrarea in satul Pui, iau o pauza. Vantul e destul de puternic si ma cam solicita. Pornesc la drum. Nu vreau ca vremea sa se strice mai rau. Trec de pui si incep sa urc. O urcare destul de lunga ma scoate intr-un plat in bataia vantului. Cu greu pedalez pe drumul asta, care a capatat si ceva trafic mai intens. Ajung in satul Livada, trec de calea ferata si continui pe o linie dreapta pana in Baru. Aici din cauza vantului decid sa intru prin sat, sa-mi fie mai usor...oricum nu pentru multa vreme. In sat imi iau o pauza, dupa care ies iarasi la drumul european si continui spre Banita. Incepe o urcare zdravana, cea din Crivadia, dar unde macar am priveliste frumoasa spre viaduct, cetate si cheile Crivadiei. Viaductul Crivadia.