gibonu

Moderator
  • Content Count

    4,563
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    285

gibonu last won the day on January 17

gibonu had the most liked content!

Community Reputation

5,369 Excellent

About gibonu

  • Rank
    Senior Member

Profile Fields

  • Localitate
    Bucuresti
  • Biciclete
    Trek 4300

Recent Profile Visitors

11,622 profile views
  1. gibonu

    Vineri, 14.06.2019 - Partea a III-a Benouville - Muzeul Memorial de Caen - Benouville Macheta uneia dintre bateriile de la Longues sur Mer [vazute cu cateva zile in urma]. Echipa de conducere a Operatiunii Overlord, prezenta de la stanga la dreapta, in ordinea numerelor de pe tricou. Debarcarea, vazuta dinspre Anglia. Radioul ascuns in cutia de spanac. Despre cele fix 100 de zile cat a durat Batalia pentru Normandia si mai ales despre capacitatea germanilor de a improviza si de a rezista cu resurse limitate. Plus tancuri superioare celor aliate. Pentru final "Marti, 6 iunie 1944". Podul pe care drumul N 184 traverseaza canalul Caen - Ouistreham. Inapoi spre camping am fost foarte placut impresionati de numarul mare de iepuri iesiti la plimbare pe malul canalului.
  2. gibonu

    Si una oarecum vesela, povestita de curand de o matusa mai in varsta, care in anul 1950 era eleva in clasa I-a. Pe atunci, in fiecare sala de clasa era portretul lui Stalin (posibil si alti lideri comunisti) iar in fiecare dimineata se cantau imnurile Uniunii Sovietice (in limba romana) si al RPR. In afara scolii, la un moment dat, un elev de clasa I-a face o prostie specifica varstei si isi ia cateva capace de la taica-su. Suparat copilul ii spune tatalui "daca ma mai bati, te voi reclama tovarasului Stalin", drept pentru care si-a mai luat cateva capace, pe motiv de destinatar al reclamatiei. Cam asta era gradul de indoctrinare al copiilor de clasa I-a in anul 1950 in RPR. De la aceiasi matusa, care in prima jumatate a anilor '60 era studenta la Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti: in noapte de Invierea erau convocati (cu semnare pe convocator si lista de prezenta), incepand cu ora 22:00 in amfiteatul facultatii pentru diverse activitati "tovarasesti" care durau pana la ora 02:00. Ca sa fie comunistii siguri ca niciun student nu participa la slujba de Inviere.
  3. gibonu

    Sau, obligatoriu, la pachet cu alte carti. In comunism, de multe ori la librarie existau astfel de pachete impuse. Adica pentru a cumpara o carte de literatura obligatoriu trebuia sa cumperi si o carte "scrisa" de Elena / Nicolae Ceusescu, care bineinteles ca nu interesa pe nimeni. Aici se impune o precizare referitor la crevetii vietnamezi, ca sa nu-i confunde cineva cu crevetii de azi din categoria (de multe ori delicatese) fructelor de mare. Acei creveti vietmanezi erau sub o forma asemanatoare jetoanelor de plastic si erau ambalati in niste cutii de carton. Se prajeau in ulei (bineinteles rationalizat) si ajungeau la o forma oarecum asemanatoare cipsurilor de cartofi de azi, dar o putin mai grosi. Inutil sa precizez ca aveau un gust oribil.
  4. gibonu

    @EyesOnly @akim @Nexus @IonutA Multumesc. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Vineri, 14.06.2019 - Partea a II-a Benouville - Muzeul Memorial de Caen - Benouville Despre sustinerea efortului de razboi aliat, inclusiv varianta sovietica. Uniforma unei santinele germane de pe Frontul de Est din 1942. A se observa galosii de paie. Podul de la Remagen. Una dintre fotografiile pentru propaganda ale intalnirii dintre americani si sovietici, care a avut loc langa Torgau, pe 25.04.1945.
  5. gibonu

    @Fane Deraior Multumesc pentru recomandari. Nu stiam ca au aparut aceste carti.
  6. gibonu

    Vineri, 14.06.2019 - Partea a II-a Benouville - Muzeul Memorial de Caen - Benouville In anii '50, prin partile noastre era o lozinca care spunea "Haideti tovarasi la Lupta cea mare". La Caen, lozinca respectiva pare de actualitate. Traducerea, din franceza mea de balta [rog corectura]: ''Impotriva marelului capital, tabara muncitorilor. Inamicii nostri sunt capitalistii, nu muncitorii straini. Proletari din toate tarile, uniti-va. Lupta deschisa.org" Clar, unora li s-a urat cu binele. In amintirea lui Monty. Muzeul Memorial de Caen. Bicicletele au ramas in parcarea dedicata. Nu am inteles motivul, insa pretul biletului in acest muzeu este cel putin dublu fata de restul muzeelor pe care l-am vazut in Normandia. Doar 19,80 Euro, bani d-astia de acum. La pretul asta, prietena mea a preferat sa ramana pe o banca in holul generos al muzeului. O varianta a Enigmei, decodata de polonezi in 1933. O altfel de prezentare a soldatului german. Traducerea: "Populatia abandonata, aveti incredere in soldatul german". Despre rezistenta franceza. Enigma decodata de catre britanici. Haina de piele si binocul de submarinist german. Binoclul avea lentile Carl Zeiss.
  7. gibonu

    @dan tm & @Nexus Telenovela pozelor din primul post continua. Le-am reincarcat din alt album, insa nu garantez ca sunt vizibile. Momentan eu le vad pe laptop si telefon.
  8. gibonu

    Vineri, 14.06.2019 Benouville - Muzeul Memorial de Caen - Benouville Trezirea a fost tot la ora 11, dupa care am plecat spre Caen. Chiar in spatele campingului era ruta verde Caen - Ouistreham parte din Eurovelo 4 [Europa Centrala, de la Roscoff la Kiev]. Adica un canal de 14 km lungime care merge paralel cu raul Orne. Bineinteles, pe malul canalului exista o pista pentru biciclete. Spre Caen si spre Ouistreham. Un port pe canal. Instalatie pentru manevrat saci. Acum vreo 25 de ani imi incapea si mie curu' intr-un skif d-asta. Debarcaderul. Se observa modalitatea de blocare a accesului. Pana acum nu am stiut ca Resita este infratita cu Caenul.
  9. gibonu

    @Nexus, @EyesOnly, @akim Pot doar sa spun ca nestiute sunt caile IT-ului. Cel putin la mine [acum, nu stiu pe viitor] pozele se vad, pe laptop si pe telefon [Samsung S7 cu Android]. Insa la munca, pe desktop, nu am putut vedea pozele. Voi solicita ajutor, pentru ca din pacate, eu unul nu cred ca pot rezolva aceasta problema. L.E. Sper ca pozele din topicul de mai jos sunt vizibile. Daca se poate si o confimare, raman dator. Multumesc.
  10. gibonu

    Joi, 13.06.2019 - Partea a VI-a Berniers sur Mer - Beny sur Mer - Douvres la Delivrande - Colleville Montgomery - Benouville Cazare pentru urmatoarele 5 nopti a fost la campingul Les Hautes Coutures, situat langa Benouville. Pret: 23,80 Euro noapte / un cort si doua persoane. Mai multe detalii: http://www.campinghautescoutures.com/?lang=EN Locul pentru cort era cel care se vede in poza de mai jos intre cei doi copaci. Un alt fel de casuta. Si prizele. Nu le-am folosit, oricum nu aveam adaptor. Chiuvetele pentru spalat haine. Cel mai tare mi s-a parut faptul ca robinetul, cu temporizare, era amplasat pe marginea chiuvetei, astfel incat putea fi actionat si cu coapsa. Dusul. Tot robinet cu temporizare. Caldura apei nu se putea regla, era standard. Vreo doua zile am fost vecini cu acest cort care seamana foarte bine cu cortul Sinaia 2, fabricat la Camping Urziceni [scuze daca ma insel]. Revenind in prezent, cort sustinut pe baza de aer n-am mai vazut pana acum. Concret, betele cortului sunt de fapt niste tuburi pline cu aer care sustin cortul. Cortul era al unor englezi. Initial nu intelegeam ce fac oamenii cu compresporul in camping, langa cu cort intins pe jos, insa m-am lamurit repede cand am vazut cortul cum se ridica. Langa locul nostru de cort era o casuta care a ramas neocupata pe toata perioada sederii noastre in camping asa ca am folosit masa de pe terasa pentru mic dejun si uneori cina. Bineinteles, dupa fiecare masa stangeam totul dupa noi, plus curatat masa cu laveta umeda. O alee din camping. Cina din seara respectiva au fost niste paste mai mici care au fost foarte bine, dupa ce in prealabil au fost combinate cu niste cascaval frantuzesc.
  11. gibonu

    Joi, 13.06.2019 - Partea a V-a Berniers sur Mer - Beny sur Mer - Douvres la Delivrande - Colleville Montgomery - Benouville Pauza de masa, cu mancarea pe care o aveam la noi, a fost langa muzeu, intr-un spatiu dotat cu mese si banci, toate astea amplasate sub niste mesteceni. Avand in vedere experienta campingului in care nu am gasit loc cu o seara inainte, n-am mai vrut sa risc, asa ca am telefonat la un camping pe care l-am identificat [Google Maps pe telefon] langa Benouville. Si, spre surprinderea mea, am reusit sa ma inteleg cu receptionerul in totalitate in franceza, mai ales ca mi-am adus aminte toate cifrele [perioada de sedere, cost, etc]. Ajungem la Douvres la Delivrande. Biserica din oras si o casa din centru. Cred ca asta este grau. Ajungem si la Colleville Montgomery. Pana la 13.06.1946 localitatea s-a numit Colleville sur Orne, pentru a fi diferentiata de Colleville sur Mer, localitatea de langa plaja Omaha, in care se afla cimitirul militar american. Numele localitatii a fost schimbat in onoarea maresalului britanic Sir Bernard Law Montgomery, Monty pentru apropiati. Un turn de apa.
  12. @Radu 5 Multumesc pentru clarificare, acum este clar ca din textul lui Lazea lipseste un cuvant. In rest, foarte utile comentariile tale la textul respectiv. Din punctul meu de vedere, Lazea a explicat pe scurt, viziunea economistului, iar tu ai completat-o cu viziunea inginerului. Foarte interesanta informatia cu centrala solara pilot. Nu prea inteleg referinta la anii '70. Din cate stiu, in anii '70 [deceniul 7] in RO inca situatia era buna si ca atunci nu erau inca conditii de izolare totala. Te rog, poti sa clarifici acest aspect. Si inca ceva: cum te descurcai in anii '80 [deceniul 8] ca cercetaror in conditiile de izolate totala fata de comunitatea stiintifica internationala, fara contacte cu cercetatori din alte tari si fara acces la literatura de specialitate? Din cate inteleg, aveati la dispozitie doar cunostiintele proprii si biblioteca instititului sau cea proprie de acasa. Si ca o curiozitate personala: izolarea se aplica si fata de CAER sau doar fata de Lumea Libera? Adica in anii '80, existau contacte cu comunitatea stiintifica din CAER sau acces la literatura de specialitate publicata acolo? Multumesc. @Trevizes In primul rand, salut schimbarea de atitudine care rezulta din ultima ta postare. Nu am sustinut niciodata ca ai avea intentia "sa-l discut pe Ceausescu pe persoana fizica, in rolul de dictator". De acord ca industria nu era a lui Ceausescu, ci a Romaniei. Insa, si aici urmeaza o situatie cel putin delicata: pe acest topic discutam strict despre industria RSR. Daca extindem discutia spre distrugerea industrie ulterioara anului 1990 si mai ales furturilor care au exista, inevitabil discutia va avea si un caracter politic. Stii, la fel de bine ca si mine, ca aici pe forum nu discutam despre politica si religie. Sunt subiecte delicate, de care este mai bine ne tinem departe. Ca sa fie si mai clar, azi, in 2020, Ceausescu este in primul rand un personaj care apartine istoriei si apoi unul care apartine politicii. Sau, discutam despre Ceusescu din perspetiva istorica, nu politica. In alta ordine de idei, spui ca cunosti de generatii domeniul petrolier. Astfel, profit de acest aspect, si te rog sa detaliezi putin acest subiect in industria RSR. Concret, personal nu inteleg cum pe de o parte industria la nivelul intregii tari era inapoiata tehnologic si total izolata de industriile similare din alte tari [mai ales din Lumea Libera] iar pe de alta parte, un domeniu, precum cel petrolier, facea performanta. Intreb, nu contrazic: era industria petroliera exceptata de la regulile epocii, avea vreun statut special, i se aplicau anumite exceptii?
  13. gibonu

    @Radu 5 Intr-adevar, foarte buna seria de documentare pentru cine vrea sa inteleaga realitatea din RSR, din aproape toate domeniile. Am pus ei eu pe topicul dedicat Canalului Dunare - Marea Negra doua documentare din acesta serie. Daca nu ma insel, TVR contina sa le produca.
  14. @Trevizes Luam o scurta pauza de la scenariile tale fantasmagorice si ne aplecam putin atentia la ceea ce spunea Valentin Lazea, Economist Sef al BNR (sper ca nu ai citit BCR) in data de 09.05.2019. "Probabil că eroarea cea mai mare a regimului Ceaușescu a fost de a continua dezvoltarea industriilor energofage chiar după criza petrolieră din 1973. Rafinăria Petromidia, Combinatul Siderurgic Călărași, Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște sunt doar câteva exemple de negare a realității, împovărând importurile României cu energie şi materii prime inexistente în ţară. Aceasta în timp ce majoritatea celorlalte ţări s-au reorientat după 1973 spre producții mai puțin energointensive. Al doilea pariu foarte riscant al regimului comunist din România a fost acela de a spera că, odată importate o serie de tehnologii din Occident (care oricum erau spre sfârșitul ciclului lor de viaţă la momentul importării), cercetarea științifică românească va fi capabilă să le preia „din mers” şi să asigure, prin forţe proprii, reînnoirea tehnologică. Or, acest lucru nu s-a întâmplat, din cauza unui cumul de factori: - lipsa de conlucrare dintre cercetarea fundamentală (din mediul universitar) cu cercetarea aplicată (de la nivelul institutelor de cercetare şi a întreprinderilor) - absența stimulentelor pentru inovare - economii făcute în mod absurd la importul de literatură științifică, mai ales după 1982, fapt care a decuplat cercetarea românească de cea mondială - raritatea schimburilor de opinii între specialiști (dificultăți în participarea la conferințe internaționale) etc. Astfel, România a încheiat anii 80 cu tehnologii care erau deja învechite în anii 70, iar lipsa de înnoire tehnologică a făcut ca, în continuare, exporturile să se bazeze masiv pe produsele Or, acceptanța socială a sacrificiilor s-a oprit în momentul în care a fost afectată capacitatea populației de a se alimenta. Un regim se poate menține atâta timp cât nu afectează necesitățile umane primare (nevoia de hrană, nevoia de adăpost). La factorii politici şi economici amintiți se adaugă şi o serie de factori financiari. După 1985, Ceaușescu se comporta ca un om în culmea indignării, deoarece nici unul din pariurile sale riscante nu s-a adeverit: Occidentul a rămas nerecunoscător pentru liberalizarea politicii externe, cercetarea autohtonă s-a dovedit incapabilă de inovare tehnologică, publicul intern s-a arătat refractar la sacrificii etc. Decizia sa de a plăti în întregime datoria externă poate fi înțeleasă, ca modalitate de scăpa de influențele externe, într-o logică a „albanizării”. Însă decizia de a plăti în devans este ilogică, deoarece astfel nu numai că nu îi îmbuna pe creditori, ci îi antagoniza şi mai tare, în același timp cu pierderea suportului popular intern. Cu atât mai mult, pretențiile lui Ceaușescu de a beneficia de reduceri de dobânzi (în contul datoriei plătite în devans) sau de a plăti în produse şi nu în bani, trebuie să-i fi șocat pe creditori. De remarcat că aceștia erau de acord, în principiu, să nu perceapă penalizări pentru achitarea în devans a datoriei, cu condiția ca această achitare să urmeze regulile internaționale consacrate. Astfel, deşi România a intrat în anii 90 fără datorie externă, ea nu a beneficiat de aceeași bunăvoință precum alte state (Polonia, Egipt) care aveau datorie, tocmai din cauza faptului că i-a antagonizat inutil pe creditori. Dacă Ceaușescu s-ar fi înconjurat de oameni cu gândire independentă, care să-i arate pericolele la care se expune, poate că multe din aceste erori ar fi fost evitate." Sursa, precum si alte informatii interesante: http://www.opiniibnr.ro/index.php/macroeconomie/327-achitarea-anticipata-a-datoriei-externe-un-experiment-unic Asadar, ceea ce ti-au spus si alti participanti la acesta discutie si ti-am spus si eu: dictator nebun combinat cu o industrie mult ramasa mult in urma din punct de vedere tehnologic. Adica ingredientele perfecte pentru dezastru. @Radu 5 Imi permit sa te deranjez cu o intrebare: produsele Or (am subliniat cu rosu mai sus) sunt acelasi lucru cu produsele energointensive? Sau este cumva o gresala de ortografie in text? Multumesc.