Radu 5

Membru
  • Content Count

    169
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    8

Radu 5 last won the day on April 4

Radu 5 had the most liked content!

Community Reputation

215 Excellent

About Radu 5

Profile Fields

  • Localitate
    Bucuresti
  • Biciclete
    Alan
  • Ocupaţie
    inginer centrale nucleare electrice

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. "Dupa ce in urma cu 65 de ani s-au confruntat in vazduh, un pilot roman si unul american s-au reintalnit la Bucuresti, la Muzeul Aviatiei, unde au rememorat cateva dintre cele mai tragice momente ale celui de-al Doilea Razboi Mondial. Pe 6 iunie 1944, generalul Ion Dobran l-a doborat pe colonelul Barrie Davis intr-o lupta darza purtata la peste 6.000 de metri altitudine." http://www.ziare.com/stiri/frauda/un-pilot-roman-s-a-intalnit-dupa-65-de-ani-cu-pilotul-american-pe-care-l-a-doborat-989912
  2. Radu 5

    Poezia "Doina" a lui Eminescu a fost interzisa sau cenzurata (in diferite perioade) in anii comunismului din cauza unor versuri xenofobe. La mijlocul deceniului `60, mi s-a predat la orele de limba romana (liceu) varianta cenzurata. Nu l-am auzit pe Paunescu sa recite varianta originala, necenzurata. Citez din varianta necenzurata (Perpessicius): "Cine ne-a adus jidanii Nu mai vază zi cu anii Şi să-i scoată ochii corbii Să rămâie-n drum ca orbii Cine ne-a adus pe greci N-ar mai putrezi în veci Cine ne-a adus Muscalii Prăpădi-i-ar focul jalei Să-l arză, să-l dogorească Neamul să i-l prăpădească"
  3. Radu 5

    Cenaclul Flacara promova muzica folk si rock (neagreate de tovarasi) , promovare prin care se simula apropierea de occident. Imi aduc aminte ca prin anii `60 participam la "ceaiuri" la care ascultam (si dansam) muzica rock. In surdina, cu frica in san, sa nu fim descoperiti de militie. Care ne taia si pletele, oricand avea ocazia. intrebare: care parte din cultura romana nu putea fi promovata oficial de partid dar o promova, neoficial, Paunescu?
  4. Radu 5

    Se pare ca nu s-a inteles cum a actionat securitatea, inainte de `89, ca organ represiv. Si de ce peste 100.000 de dosare nu au fost transmise CNSAS, ramanand in arhivele Min. Apararii si SRI (ar contine, vezi Doamne, informatii care pericliteaza securitatea nationala). "Scaparile" cenzurii de la "Preoteasa" si de la cenaclul lui Paunescu erau vizate de tovarasi, constituind supapele necesare descarcarii presiunii tinerei generatii (batranii erau. deja, blazati, fara speranta, acomodati cu bezna, frigul, imbecilizarea). Sa nu uitam ca in dec. `89 sistemul picase mai in toate tarile comuniste din jur, in vreme ce bastinasii au avut nevoie de ajutorul marilor puteri ca sa scape de "marele carmaci". Si cu ce sacrificii. Si cat de bine/rapid s-au adaptat fostii securisti/activisti PCR noului sistem (capitalismul de cumetrie). Doar cateva exemple: - "Felix"/Crescent, mogul in presa; - ginerii lui Dinca "Te-leaga", Puiu Popoviciu si Nicolae Badea (sotiile lor, fetele lui Dinca- ofiţeri de contraspionaj, activau la Academia din Băneasa); - "somitatile" din economie: Misu Negritoiu, Daniel Daianu, Mircea Cosea (ofiteri acoperiti); - Dinu Patriciu (sa-i fie tarana usoara!), care a inhatat Petromidia si niste "maruntis" datorii catre Romania; - Viorel Catarama (comert exterior); - Bogdan Chireac, Sorin Rosca Stanescu - acoperiti dar ...descoperiti, in presa. - fiul generalului Doicaru (fost sef DIE), numit director la Huawei; - fostul lector al CC UTC, Tismaneanu (fiul nomenclaturistului Tismenetzki) , care a condus comisia lui Base pt. condamnarea...comunismului. Ma opresc aici pt. ca ii stiti si voi.
  5. Radu 5

    Exceptional exemplul cu revista "Lumea" care, "dupa 4-8 pagini de "ceausescu-pcr" devenea o revista de informatie autentica de politica externa"! De acolo puteai sa afli ce se mai intampla pe la Ouagadougou, ce mai fac Tshombe, Kasa-Vubu sau Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendu Wa Za Banga. Si ce marsavii mai pun la cale ticalosii imperialisti americani. Adica informatie prin "ochelarii" partidului. PS Ai uitat de L'Humanité, organul comunistilor francezi, usor de procurat. Si de "Urzica", unde Matty si Nell Cobar "ardeau", in tuse groase, naravurile bastinasilor cu idealuri mai burgheze. E he he...si de "Luminita"...si de "Arici Pogonici"...
  6. Radu 5

    Din "Magazin istoric" am avut toata colectia. Si din "Autoturism", de care am uitat.
  7. Radu 5

    Scanteia era oficiosul partidului. Oarecum citibile erau Informatia Bucurestiului (aparea dupa-amiaza) si Romania libera (pt. mica publicitate). Mai gaseai cate ceva in Contemporanul si, uneori, in Flacara (unde isi populariza Adrian Paunescu tot felul de inventatori/tamaduitori). Imi mai amintesc de Femeia, Sportul, Munca, România literară, Cinema, Amfiteatru. In general, maculatura.
  8. 1. In a doua jumatate a deceniului al saptelea au intervenit restrictii in folosirea unor materiale considerate "speciale". Ca urmare, nu am obtinut aprobare pentru realizarea din otel inoxidabil a schimbatoarelor de caldura ale centralei solare (era cu ciclu clasic Rankine, cu freon 11 ca fluid de lucru). Si le-am facut din OL obisnuit, care ne-a creat probleme (rugina, filtre etc.). 2. Pana prin `84 am beneficiat de abonamente la reviste straine de specialitate (Solar Energy, de ex.) si chiar de rapoarte ale laboratoarelor de cercetare din Vest (NASA-Jet Propulsion Laboratory) aduse pe microfilme de baietii cu ochi albastri. Pe ultimele le luam dimineata de la "biroul de documente secrete" si le inapoiam la sfarsitul programului. 3. In anii `80 am avut schimburi de informatii (inclusiv participare cu comunicari stiintifice) cu omologii din tarile socialiste (URSS, Ungaria, Cehoslovacia). In astfel de ocazii am vazut cu ochii mei ca nivelul stiintific al celebrilor cercetatori sovietici din energie (inclusiv academicieni) era sub nivelul nostru. Adica aveau fonduri dar nu prea stiau cum sa le foloseasca. Ungurii si cehii erau mai bine dotati pe parte de aparatura de masura (din Vest).
  9. 1. Am lucrat aproape 5 decenii in energie dar nu am intalnit termenul "Or". Mai degraba, acolo lipseste un cuvant. 2. Lazea greseste cand afirma ca "lipsa de conlucrare dintre cercetarea fundamentală (din mediul universitar) cu cercetarea aplicată (de la nivelul institutelor de cercetare şi a întreprinderilor)" pt. ca: - in perioada aia in universitati nu se facea cercetare, nici fundamentala si nici aplicativa; - din cercetarea fundamentala rezulta elemente aplicabile in dezvoltarea tehnologica dar traseul (in timp) este foarte lung iar nivelul nostru tehnologic nu permitea astfel de "succese". 3. Greseste si cand spune ca "cercetarea autohtonă s-a dovedit incapabilă de inovare tehnologică". Pt. ca pt. inovare tehnologica ai nevoie de: - cadre capabile, de inalta tinuta stiintifica (aveam); - materiale cu proprietati speciale (rezistenta mare la presiuni/temperaturi ridicate, de ex.), standuri de testare, calculatoare, soft, aparatura de masura etc. (nu prea aveam); - componente (palete turbine, pompe, actionari cu turatie varibila etc.) performante, care ar fi trebuit livrate de industria bastinasa (nu erau). Ca urmare, impotenta cercetarii a fost provocata de blocarea unor anumite importuri (materiale, componente, aparatura de masura de precizie). Si totusi, in aceste conditii, cercetarea din domeniul energetic a reusit sa tina in functiune, mult peste durata de viata normata, grupurile energetice din SEN. Si chiar sa puna la punct, in conditii de izolare totala, instalatii pilot la nivel tehnologic de varf (in anii `70, am realizat prima centrala solara-pilot experimental, cu performante similare instalatiilor din vest). Sigur, e doar parerea unui bancher...
  10. Radu 5

    Pe youtube gasiti un serial intreg cu marturii ale celor care au trait inainte de `89: "Adevaruri despre trecut". Un exemplu:
  11. In anii `90 am coordonat realizarea unui studiu care avea ca obiectiv analiza consumurilor de energie la nivel de economie si la nivel de produs. In scopul, evident, al determinarii potentialului de conservare pentru fiecare ramura economica si pentru ierarhizarea investitiilor in scopul reducerii consumurilor specifice de energie. Ca sa nu ramana nelamurita problema exporturilor inainte si dupa '90, prezint cateva concluzii: - in general, produsele realizate la noi inglobau o cantitate de energie mai mare cu cca. 50-100% decat produsele similare realizate in tarile dezvoltate; - totusi, aceste produse puteau sa intre pe unele piete doar ca urmare a faptului ca energia era mult mai ieftina la noi in tara; concurau, adica, prin pretul oferit; - dupa `90, cand s-au aliniat preturile le energie la nivelul practicat in UE, intreprinderile care exportau au fost sufocate de facturile mari pentru energia consumata; - din lipsa de finantare (bancile au considerat ca investitiile in eficientizare prezentau un grad prea mare de risc), proiectele propuse pentru reducerea consumurilor specifice de energie au ramas pe hartie. Asa se explica punerea pe butuci a unor industrii intregi, care nu au reusit sa concureze produse realizate in conditii de eficienta sporita. In plus, semnarea tratatului de aderare la UE (capitolele de mediu/energie) fara acordul specialistilor a condus la necesitatea respectarii noilor norme de emisii, aliniere care impunea investitii enorme. Rezultatele incep sa se vada si in industria producerii de energie electrica (termocentralele pe carbuni, de ex.), care nu au bani pentru certificatele de emisii.
  12. Radu 5

    Cu placere! Cred ca e bine sa nu uitam prin ce am trecut. Vorba unui fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din anii aceia, sluga devotata a sistemului: "Sa nu uiti, Darie! Nimic sa nu uiti!".
  13. Radu 5

    Probleme cu Dacia 1310 (fata de 1300, Dacia 1310 avea 4 faruri rotunde si stopuri mai mari): 1. Radiator cu pori, pe care i-am astupat cu o pulbere metalica speciala, turnata direct in radiator. Pana la urma, am fost nevoit sa-l dau jos si sa corectez lipiturile celulelor (la intrarea in colectoarele verticale). 2. Defectiuni (cam de doua ori pe an) la platine si capacul distribuitorului. Am completat setul de piese de schimb din portbagaj cu un set de platine, un capac de Delco si o lulea. 3. Blocarea pistonaselor de la etriere (pistonasele erau protejate de praf/apa cu niste garnituri de cauciuc care crapau foarte repede. Mi s-a intamplat sa raman cu franele blocate de cateva ori, pe drum. 4. Rugina la sistemul de evacuare gaze arse. Schimbam toba de esapament cam la 2 ani. 5. Pivoti de calitate mizerabila, care cedau la cateva mii de km. Si daca aveai joc, nu treceai ITP-ul. 6. Bucsele de la bascule aveau un cauciuc slab, care ceda repede. Pentru punctele 5, 6 imi procurasem un set de scule specializate, ca sa pot inlocui piesele uzate. 7. Axele planetare au necesitat reconditionare dupa 60.000km. 8. Protectia elementelor de caroserie la rugina, inexistenta. Capota, aripi, podea - au necesitat vopsire in anumite zone cu o vopsea groasa, cu mici buacati de cauciuc incluse (Teroson). In lonjeroane si in praguri am injectat cateva sute de grame de ulei (cu scurgerile astupate). 9. Bordul, desi protejat de soare, a crapat rapid, in cateva locuri. 10. Maneta schimbatorului de viteze s-a rupt dupa doar 2 ani. 11. Rulmentul de presiune (la ambreiaj) a cedat pe la 30.000km. 12. La 100.000 km am fost nevoit sa fac RK-ul motorului. 13. Rezervorul de benzina s-a gaurit (rugina) dupa cativa ani. Cam atat, deocamdata.
  14. Radu 5

    1984. Am fost anuntat de IDMS (Intreprinderea de Distribuire a Materialelor Sportive) ca pot ridica Dacia inainte cu un an (adica dupa 4 ani de la depunerea banilor) daca ma duc la Timisoara. Cu conditia sa ma descurc cu benzina, pt. ca in rezervor mi se puneau doar 10 litri. Am luat doua canistre pline (din cota acumulata anterior), ambalate in folie de polietilena, parfumate cu deodorant si bagate in doua valize, ca sa le pot duce cu trenul. La Timisoara am constatat ca eram 10 clienti pentru 4 masini. Din care doua erau vopsite bicolor (negru+galben), refuzate la export (Columbia, parca). A treia, la pornire, a inceput sa stropeasca cu ulei sub motor. A patra (culoare alb 40/crem) avea o mica adancitura in usa din spate stanga. Pentru ca ceilalti nu s-au aratat interesati de ultima si pentru ca defectul era minor, am luat-o eu. Am plecat spre casa prin Herculane, pentru destindere, unde am si dormit. A doua zi, cand am ajuns in Craiova, a inceput sa-mi fiarba lichidul de racire (termostat blocat). Am remorcat-o pana la un service, unde mi-au schimbat termostatul. Pana la urma, am ajuns acasa, in Bucuresti, spre bucuria copiilor. Inaintea Daciei am avut, intre 1971 si 1983, un VW 1200 (broscuta), adusa de tata din Germania. Era fabricata in 1961 si nu am avut probleme cu ea. Am sa relatez, pentru curiosi, si problemele pe care le-am avut cu Dacia 1310.
  15. Mi-as fi permis o tenta vesela/autoironica daca, acum 30 de ani, n-ar fi murit sub ochii mei cativa tineri, la Inter. Pentru eliminarea acelui regim. Recunoscand ca nu fac fata agresivitatii si tupeului, ma retrag. Cu multumiri pentru onoranta gazduire.