Radu 5

Membru
  • Content Count

    212
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    14

Radu 5 last won the day on June 9

Radu 5 had the most liked content!

Community Reputation

272 Excellent

About Radu 5

  • Rank
    Amator
  • Birthday 05/12/1949

Profile Fields

  • Localitate
    Bucuresti
  • Biciclete
    Alan
  • Ocupaţie
    inginer centrale nucleare electrice

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. Radu 5

    1. E doar un cometariu la o afirmatie a lui "psb". 2. Harababura actuala din mobilitatea urbana e doar rezultatul habarnismului/numirii clientelare la decizie (primarii, transporturi, mediu). Adica al "calitatii" decidentilor, indiferenti la strategii, politici, dezbateri de idei, propuneri etc. Habarnisti, spagari, cu legaturi stranse in clanurile mafiote.
  2. Radu 5

    "Din pacate la putere in tara asta au fost mereu genul asta de oameni..." Eroare! Neispravitii au fost adusi la putere de sistemul comunist. Dupa lovilutie, fostii activisti PCR au dat laba cu ofiterii secu/armata/militie (multi au tras in `89) si s-au adunat in clicile/gastile numite partide. Au infiltrat partidele istorice si Casa Regala, le-au anesteziat/compromis si au ramas singuri la decizie. In felul asta, baietii selectati inainte de sistemul comunist pe baza dosarelor beton (extractie "sanatoasa", adica modesta) au acaparat politicul, economicul, media, sindicatele. Numind, ca succesori, oamenii lor de incredere, mai precis nulitati santajabile. Care si-au camuflat lipsa neuronilor cu diplome, masterate si doctorate, la facultati de doi bani sau la "academii" ale structurilor militare/de informatii.
  3. Radu 5

    Hangarul din capatul sagetii rosii era, prin anii '60, al clubului universitatii. In stanga lui se afla Clubul Sportiv Scolar. Daca maresti poza, observi in dreptul literei "R" din "Restaurant Ancora" un hangar lung si foarte ingust. De el vorbeam.
  4. Radu 5

    Nu. Din pacate, nu apare pe Google Maps. Este un hangar lung, care se afla chiar in stanga "Tennis Club by the lake". Se pare ca i-au pus gand rau, cel putin asa rezulta din ce mi-a spus un batran care mai peticea schifuri acolo.
  5. Radu 5

    Prin '66, cand faceam caiac la Clubul Sportiv Scolar, pe malurile Herastraului erau o multime de cluburi de canotaj. Pista de concurs (500 m) era intre pavilionul H si ecluza, in linie dreapta. Pentru canotaj academic a mai ramas hangarul de langa restaurantul Ancora, care a fost construit in vremea lui Dej, ca sala de tir, si cel al fostului club Universitatea. In vremea aia, iarna ne antrenam la bac sub tribuna stadionului Arcul de triumf ("Iolanda Balas"), unde aveam si sala de forta.
  6. Radu 5

    Au fost ani (dupa `90) cand cei care se antrenau pe Snagov erau pusi in dificultate de valurile salupelor care mergeau cu viteza. E bine ca s-au potolit (amenzi, probabil). Lacul a fost si este folosit pentru cantonamente, acolo s-au antrenat campionii nostri la canotaj. Herastraul e mult prea mic si locul cluburilor de canotaj a fost luat de crasme. Din toate cluburile de pe Herastrau cred ca au mai ramas doar doua.
  7. Radu 5

    Mai au loc si canotorii printre salupele smecherilor cu viloaie?
  8. Radu 5

    Caiacele de concurs/performanta (acum din fibra de carbon, inainte din placaj/fibra de sticla) sunt extrem de instabile si necesita niste ore de antrenament ca sa stai in ele fara probleme. Din cauza asta, la cluburile sportive primele lectii se iau in caiace mai late, cu stabilitate ridicata, pana inveti sa manuiesti padela. Spre deosebire de acestea, caiacele pt. agrement (din plastic) sunt mult mai stabile si pot fi "calarite" usor de amatori.
  9. Radu 5

    Inainte de aparitia degripantelor, se folosea lichid de frana. Extrem de eficient. Poti incerca.
  10. Inteleg, parerea profesionistilor nu face doi bani. Parerologii sunt la decizie, de aici haosul prezent.
  11. Inchei, cu cateva pareri personale: 1. Piata de energie trebuie reformata, pt. ca nu este normal sa pui in conditii de concurenta grupuri energetice care au costuri diferite doar din cauza combust. utilizat si nu ca urmare a performantei tehnice. Si nici sa ai ponderi atat de mari ale tranzactiilor pe PZU (piata pt. ziua urmatoare) in loc de contracte pe termen lung, cu preturi stabile. 2. In actuala situatie, in lipsa unui sistem de acumulare la nivel de sistem energetic, regenerabilele (peste 5000 MW instalati) constituie un factor care penalizeaza: - siguranta sistemului, prin falimentarea si inchiderea grupurilor pe comb. clasic existente, care asigura acum rezerva in lipsa unor investitii noi; - pretul pe care-l plateste consumatorul final pt. energia electrica consumata. 3. In ce priveste automobilele electrice, intai trebuie asigurata productia de energie suplimentara necesara, si apoi dezvoltata aceasta piata. Importul este limitat, deocamdata, de capacitatea interconexiunilor cu tarile vecine. Subliniez ca investitiile in grupuri energetice noi sunt de durata (cativa ani) si implica fonduri foarte mari. Deci strategia/politicile investitionale trebuie sa asigure corelarea productie-consum si sa garanteze siguranta functionarii sistemului, in conditii de costuri rezonabile/suportabile. Mai precis, fantezii temperate si masuri adaptate realitatilor bastinase. Masuri propuse/luate de profesonisti si nu de politicieni habarnisti. Tuturor, numai bine!
  12. 1. Daca acopar o suprafata cu panouri solare, aceasta ramane in umbra si nu se mai incalzeste ca inainte. Energia (calorica) pe care o primea anterior de la soare, este absorbita de panourile solare. Rezulta o suprafata mai rece, care schimba microclimatul local (inclusiv deplasari ale aerului, verticale/orizontale) 2. Daca instalez intr-o zona eoliene, acestea capteaza energia vantului si reduc substantial viteza curentilor locali. Se schimba, deci microclimatul local. Concluzie: energia captata de solare/eoliene si convertita in energie electrica nu se mai regaseste in bilantul energetic local, care dicteaza microclimatul. Sigur e ca nimeni nu se gandeste, deocamdata, la o abordare sistemica, asa cum ar fi normal. E nevoie de observatii asupra modificarilor microclimatului (temperatura, curenti aer, presiune atmosferica, precipitatii), in zonele in care s-au instalat centrale de mare capacitate, solare sau eoliene.
  13. Interesant mi se pare ca nimeni nu se gandeste ca energia captata de la vant/soare nu se mai regaseste in factorii climatici. Efectele (la nivel de microclima sau global) or sa apara, in timp, inevitabil. Aveti aici un pdv cu care sunt total de acord si care lamureste cateva probleme legate de cresterea brusca a pretului energiei electrice, relatia regenerabile-conventionale, piata concurentiala de energie, erori in gestionarea sistemului energetic (la nivel UE si national): https://www.zf.ro/opinii/misterul-bine-ascuns-al-preturilor-la-energie-20333686?fbclid=IwAR2MaTb9KrcazYE1yKr9QMJ-hQZAtyX9UWD1gKdLYvuhwrwRV9eDyOw8wg4
  14. Altfel spus (in energie echivalenta), presupunand ca cele 100.000 de masini ar avea o autonomie de cca. 4 ore, rezulta ca ar consuma, in total, o energie de 6.000MWx4ore=24.000 MWh. Adica energia totala livrata de un grup de 1.000 MW timp de 24 de ore.
  15. In legatura cu masinile electrice, daca luam in calcul doar 100.000 de astfel de masini in Bucuresti (cam 7% din parcul auto al capitalei) avand motoare de 60 kW, punerea simultana la incarcat ar insemna un necesar de putere de 6000000 kW, adica 6000 MW. Consumul total actual la nivel national e in jur de 7-8000 MW. E nevoie, deci, de foarte multe capacitati suplimentare de productie. Care necesita investitii de durata (3-7 ani). Si fondurile corespunzatoare. Sigur ca puterea extrasa nu se face instantaneu, adica implica o durata de 15-30 de minute. Deci valoarea se mai reduce dar, oricum, e foarte mare.