iacobdoc

Membru
  • Content Count

    1,954
  • Joined

  • Last visited

  • Days Won

    20

iacobdoc last won the day on July 7 2019

iacobdoc had the most liked content!

Community Reputation

1,122 Excellent

2 Followers

About iacobdoc

  • Rank
    Amator
  • Birthday 09/22/1967

Profile Fields

  • Localitate
    Cluj-Napoca
  • Biciclete
    Merida MTB vero, Surly Disk Trucker by Morpheus

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. iacobdoc

    Dupa cum ati vazut in poze, din cei cinci apar doar patru pentru ca aceasta prima zi a fost cam ca in bancul cu satelitul. Pe malul lacului, Maria mulgea vaca. Din satelit se vedea invers. Ziua intai a avut o alta derulare in ceea ce ma priveste. Sper sa revin in curand.
  2. iacobdoc

    @flo13 Incearca la astia: http://www.perfectseal.ro/ Au o gama foarte larga de tot felul de garnituri. Vezi mai intai daca au ce iti trebuie. Ar trebui sa le poti preciza diametrul intern al garniturii, grosimea garniturii si profilul (presupun ca e un profil rotund). Ai sa fii surprins ce poti gasi la ei.
  3. iacobdoc

    @radupetras Da, eu ma ocup impreuna cu As. CS Napoca Cycling Plus PDG. Urmeaza sa fac anunturile pe pagina asociatiei, inclusiv cele legate de medaliile si diplomele pentru 2019.
  4. iacobdoc

    Pentru iubitorii de ciclism de anduranta, le recomand sa acceseze situl https://randonneurs.ro/. Sunt multe linkuri la pagini de facebook ce contin informatiile acutalizate. Pentru incepatorii care vor deveni sigur dep0endenti de astfel de ture, le recomand brevetele populare, care au lungimi de 50k, 75k, 100k, 150k, 250k si 300+k. Astfel de ture sunt un foarte bun start pentru a deveni un adevarat bicicalaret.
  5. iacobdoc

    @bercyfirst Inteleg ca vrei cam asta: https://www.bike24.com/p2208288.html La cat de subtiri au ajuns peretii ghidoanelor, m-as gandi de doua ori.
  6. iacobdoc

    @mchereja O observatie foarte buna. O astfel de distributie a pinioanelor este gandita pentru a schimba foarte usor cu treceri foarte fine intre trepte. S-a discutat pe un alt topic ca desi eficienta energetica se atinge la cadente de 65 rpm, ciclistii profesionisti se antreneaza pentru a pedala la cadente de 85-95 rpm cu sprinturi catre 120 rpm. Motivul pentru care profesionistii se antreneaza la astfel de cadente este ca daca vrei sa sustii 50 km/h pe plat, sau mai mult, la o transmisie 53/11, trebuie sa sutii o cadenta peste 80 rpm. Asta e teoria. In practica, puterea pe care trebuie sa o poti dezvolta (asta insemnand implicit forta cu care trebuie sa apesi in pedale) este foarte mare. De aici rezulta necesitatea unei autoevaluari in cazul in care ai pretentii de profesionalism: 1. Care este raportul de transmisie maxim la care poti pedala sustenabil, la cadente de 90-95 rpm? 2. Ce casete de pinioane poti gasi? Daca in mod real pot mentine doar o viteza de 30-35 km/h pe plat si am un relief care este valonat sau predominant cu catarari, probabil ca as alege o astfel de caseta. Pe de alta parte, stiu ca la juniori este interzisa folosirea pinioanelor sub 14, pentru a le menaja genunchii. Personal, am ajuns la concluzia ca in acest moment, 50/11 este cam mult. In mod real nu pot sustine pe termen lung, viteze de peste 40 km/h pe plat (implicit cadente de peste 70 rpm). Drept urmare am o caseta de 10v: 12-13-14-15-17-19-21-24-27-30 dar cu care, cel mai frecvent sunt pe transmisia 50/14, la cadente 75-85 rpm pe plat. Daca te intereseaza sa calculezi, ce cadente ar trebui sa sustii, trebuie sa stii circumferinta rotii (C in m), numarul de dinti ai foii (F), numarul de dinti ai pinionului (P) si viteza pe care urmaresti sa o atingi (V in km/h). Cad = (1000*V*P)/(60*C*F). pentru o roata cu circumferinta de 2,15 m, un raport de transmisie F=50/P=11, pentru a atinge 50 km/h este nevoie de o cadenta de 85 rpm. Ce lipseste de aici si este cel mai important aspect, este puterea pe care trebuie sa o dezvolti si sa o sustii, implicit forta cu care trebuie sa apesi in pedale. Fiecare poate judeca pentru el.
  7. iacobdoc

    @mchereja Pipa de 130 este muult prea lunga. Poti fi sigur ca a fost mult prea lunga daca cel care ti-a vandut bicicleta e mai inalt decat tine. Principial, o pipa de cursiera e in gama 10-11 cm. Pe de alta parte, ai nevoie cam de un an ca sa incepi “sa te culci” pe bicicleta, mai ales ca treci de la pozitia “boiereasca” de pe MTB. Este foarte important ca in primul an sa faci orice pentru a te simti confortabil si in siguranta. Asta iti va creea contextul potrivit pentru a-ti dezvolta abilitatile specifice pentru cursiera. Cam dupa un an poti incepe drumul catre optimul intre aerodinamicitate si ergonomicitate. Pe scurt: 10-11 cm este absolut perfect. Vei mai avea dileme legate de pozitionarea ghidonului. Asa cum e acum, “priveste la cer”, pare gandita pentru mersul pe manete si nu pentru mersul in dropuri. Indirect are legatura cu stack-ul actual, care pare agresiv. Adica este mult sub nivelul seii, compensat prin rotatia in sus a ghidonului si manetelor.
  8. iacobdoc

    @Vlad Stoian Aici poti gasi foarte multe informatii despre compatibilitati ... https://bike.bikegremlin.com/158/bicycle-rear-hub/ Linkul este directionat catre partea despre butuci. In esenta, chiar daca este rupt, masori lungimea axului si cauti unul echivalent. Atunci cand il cumperi el vine cu conurile pe el. Poate poti pastra conurile existente, poate nu, in functie de uzura de pe calea de rulare a bilelor. Evident ca ar trebui sa stii diametrul bilelor, cate bile erau pe o parte. La randul lor, desi conurile au cam acelasi filet, au dimensiuni diferite. Cel mai bine e sa iei roata, cu tot cu axul rupt si macar o bila din butuc si sa mergi la un atelier specializat.
  9. iacobdoc

    @IonutA In cazul asta, te duci in gama de trekking/city care sunt mai grele, mai cramponate dar extrem de rezistente. Cele de sosea, in intelesul acestui topic, se refera la cursiere cu pretentie de super-viteza si maxim-eficienta energetica.
  10. iacobdoc

    @IonutA Cauciucul mentionat de tine, pare a fi de sosea doar in masura in care e-bike-ul este o bicicleta de sosea. Desigur ca putem sa ne deplasam pe sosea si cu cauciucuri de MTB. Daca relaxam criteriile pentru cauciucurile de sosea, atunci pot sa iti impartasesc din experienta de pana acum. Printre primele cauciucuri de touring, mai de Doamne-ajuta pe care le-am folosit, au fost astea: Schwalbe Marathon Mondial Evolution Touring Folding Tire 28 Inches - Black-Reflex ( https://www.bike24.com/p263677.html ). Era in vremea cand incepusem tranzitia de la MTB la sosea/gravel. Cele cu balonaj de 37 mm, pe care le-am luat cu ani de zile in urma, le folosesc si acum si nu stiu cum sa fac sa le uzez mai repede. Din acest considerent le consider cauciucuri de sosea, dar cam atat. Sunt extrem de robuste, practic indestructibile, cu o rezistenta la pana remarcabila. Le-am folosit in ture de MTB cu Cavalerii BBB. Singura lor problema este ca aduc un plus important de rezistenta la inaintare. Daca parcurgi maxim 100k pe zi, si nu iti propui sa te depasezi cu peste 30 km/h, poti sa nu remarci asta dar nu sunt recomandabile pentru anduranta. Cu ele, o tura de 200k poate deveni extrem de obositoare. Sunt perfecte pentru cicloturism dar, totusi, inadecvate pentru sosea pur si simplu. Pentru anduranta, pe sosea si mici portiuni de macadam, folosesc Schwalbe Marathon Supreme HD Evolution Folding Tire - 28 Inches - Black-Reflex ( https://www.bike24.com/p2144693.html?q=Schwalbe+Marathon+Supreme+HD+Evolution ). Cele mai subtiri sunt cele de 32. Sunt destul de usurele, suficient de rapide si cu o foarte buna aderenta la asfalt. Confera o foarte mare liniste in privinta penelor si a taieturilor. Le prefer ca principalul cauciuc de anduranta pe sosea pentru linistea pe care mi-o ofera desi as fi preferat sa existe echivalentul lor cu balonaj de 28 mm.
  11. dintre cele doua modele, raportat la cerinte, evident ca as recomanda Kross dar n-am inteles care este oferta pentru trekking?
  12. @krazyeone Foarte buna observatia. Power meterul iti arata actiunea in timp ce frecventa cardiaca este reactiva, secundara la efortul depus si destul de tardiva. De exemplu: bagi un sprint si o vreme frecventa cardiaca este sub o anumita valoare tinta. Te hotarasti sa reduci efortul depus dar frecventa cardiaca e in continua crestere discordant cu scaderea efortului depus. Adica, daca pedalezi constant pe o panta constanta (sau trainer cu gradul de rezistenta fixat) atunci poti spune ca dupa cateva minute, pulsul este in acord cu puterea dezvoltata ... In lumea reala, daca te iei dupa puls mai intai te loveste trenul si mult dupa aceea auzi si sirena locomotivei. Sa revenim. Nu ai nimic decat un vitezometru, apreciezi subiectiv intensitatea efortului dupa cat de capabil esti sa vorbesti in timp ce pedalezi. Ai un HR atunci ai un pas mare inainte pentru ca poti sa iti dozezi efortul pe perioade de timp mai mari de cateva minute (mai putin, nu stii exact ce ti se intampla). la antrenamentele cu intervale nu te mai intereseaza HR ci doar cat poti sustine intensitatile mari. Ai un Power meter, deja esti boier. Joci in liga nationala. Poti sa iti faci planuri de antrenament de un rafinament remarcabil. Daca esti Chris Froome, nu te intereseaza nimic, urci pe bicicleta si dai bice.
  13. @Radu V Cativa ani, m-am incapatanat si eu sa ma bazez doar pe FTHR care se coreleaza cu pragul lactic. Nu stiu de ce, ma astept ca daca progresez, sa ating un FTHR cat mai sus (adica sa pot duce un efort maximal la frecvente cardiace cat mai aproape de HR maxim) in timp ce pragul aerob (nu VO2 max ci acel prag pana la care grasimea si glucoza se ard 50%/50%) sa fie cat mai jos? sau sus? Frecventa cardiaca per se nu este un indicator al progresului pentru ca progresul inseamna mai mult. Mai mult ce? Mai multa viteza pe acelasi traseu, mai multa forta pe catarari ... Oricum o iei si o invarti, tot la mai multa putere pentru mai mult timp ajungi. De aceea, daca vrei sa masori progresul si nu ai power meter, atunci masori ce produci (fie viteza, fie timp pe un acelasi traseu cu lungime cunoscuta) la aceeasi frecventa cardiaca. Nu am facut raportul putere/frecventa cardiaca dar am impresia ca o crestere procentuala modesta a frecventei cardiace duce la cresteri semnificative ale puterii dezvoltate. Oricum, un astfel de test il faci cand ai depozitele de glicogen pline pentru ca stimularea frecventei cardiace este dependenta de viteza cu care se arde glucoza, implicit cu viteza de producere a acidului lactic. Dupa 100 km, cam oricine isi termina glicogenul, moment in care frecventa cardiaca scade de la ceva sub pragul lactic la pragul aerob. Este complicat. In final te intereseaza sa fii eficient. DAca vrei sa stii, atunci folosesti power meter. Daca vrei sa estimezi din frecventa cardiaca, atunci e dificil dar nu neaparat imposibil.
  14. @Mookyama Nu are nici o imortanta cum pedalezi: singur sau in pluton, pentru s te antrena. Scopul antrenamentului este de a creste puterea pe care o poti dezvolta si sustine.
  15. @Mookyama Nu detin adevarul absolut iar fiecare este liber sa faca ce doreste.