ViorelCapruciu

Members
  • Content count

    931
  • Joined

  • Last visited

Community Reputation

238 Excellent

About ViorelCapruciu

  • Rank
    Membru Senior

Informații personale

  • Sexul
    Masculin
  • Localitate
    Bucuresti
  1. Momentul de ezitare cand da jos bicicleta nu mi se pare o problema de suport. Se intampla sa te mai balbai. Mai ales daca duci suportul spre mijlocul masinii ai probleme de urcat coborat bicicleta. La peruzzo poate fi util ca se roteste priderea. In general thule mi se par cam supraevaluate. Eu am 591 doua buc si unul 598. 598 e luat prin privavara, nu l-am folosit distinct pt o bicicleta ci ca sa fac din el, plus un 591, un suport pt tandem. La 598 mi-ar fi placut o lungime variabila a bratului de prindere si rotatie a capului. Daca nu te deranjeaza o roata de fata prin masina (ca sa nu murdareasca poti sa o bagi intr-un sac de plastic sau o impaturesti cu ceva) poti sa te uiti si la 591. Urci/cobori bicicleta mult mai usor, nu se mai clatina atat, masina mai aerodinamica si consum ceva mai mic, mai putina fasaiala in mers de la frecarea cu aerul, nu mai iei crengi cu ghidonul, poate doar cu saua dar nu se mai agata ca in ghidon, pe viitor daca iti iei de carbon e bine ca nu mai strangi pe cadru. Sfat: daca pui doar o bicicleta, moneaza suportul pe stanga, cand treci sau parchezi pe dreapta, iei crengi mai putine. Oricum e o grija in plus. Eu era sa intru intr-o parcare de hotel subterana cu ele deasupra, in ultima clipa mi-am dat seama ca s-ar putea sa nu incap si asa era.
  2. Caroseria bunicica, motorizarea cam slaba. Chiuvetele au limitator de bracaj, nu stiu de ce pt ca nu am ajuns niciodata la vreo intoarcere sa ajung la el, in plus nici nu cred ca m-ar ajunta, din contra, cred ca m-ar dezechilibra. Daca vorbim de unghi, e aproape de 90 de grade. La mine a fost invers, desi cadrul ar fi pe masura, sotia e mai scunda si in plus suspensia tijei de sa a obligat saua la o inaltime prea mare pt ea. Am decis totusi sa nu schimb stockerul cu unul mai inalt si am incercat diverse: am mai taiat din teava vreun cm, mai mult nu am avut de unde dar nu a fost de ajuns, apoi am incercat diverse inginerii gen inversarea prinderii seii in tija, pana la urma am cumparat niste adaptoare pentru scurtarea bratelor de pedale cu 2cm. Asa am rezolvat si problema cadentei, ca nu putea duce cadente mai mari. Intra si mi-ai dat o idee. La turele lungi as putea lega acolo de cadru niste roti de rezerva, una pe stanga, una pe dreapta, sa am si de fata si de spate.
  3. O poza cu "vaporul" intr-o pauza din tura de azi, scurtata la 80km din cauza ploii de dimineata.
  4. @cristyticFain. Cadrul e mai jos, stai mai bine cu el intre picioare, si stockerul incaleca mai usor. La mine e la limita, uneori trebuie chiar sa fiu atent sa nu ... Poate iesim la o tura impreuna. Maine bagam vreo 140 pe-aci, vroiam sa mergem la Piatra arsa dar e cam racoare si bate vantul. Mai avem in plan o mare si apoi un Basarabovo, mai in graba ca se micsoreaza ziua. Pentru la bulgari chiar nu am vrea sa trecem singuri.
  5. Ca sa nu mai deschid un topic nou. As dori niste sfaturi de la cei care au mai fost la mare pe doua roti. Spre rusinea mea, nu am in palmares acest drum (doar in tinerete dar nu se pune)..Intentionam, eu si sotia, sa facem acest drum (cu tandemul), in doua zile (evident dusul), cred ca duminica pe 3 sept ar fi plecarea. Trebuie sa pregatesc bine tura, daca gresesc ceva suferim amandoi, si nu vreau sa testez limitele sotiei. Deci ce dileme mai am: - ruta pana la Calarasi si dupa. Pe Lehliu ar fi nasol dn-ul, pe Fundeni e Budestiul si alte cateva comune de bronzati. Eu am trecut de mai multe ori pe acolo si nu am avut probleme, dar eram un ciclist banal pe sosea, cu tandemul cam suntem o atractie, de regula pozitiva, dar la nivelul lor, cine stie. O sa incercam sa dam pedala mai sustinuta prin zonele alea. Iar daca s-ar mai gasi cativa care sa ruleze cu noi pana in Budesti, ar fi si mai bine. Traseul dupa Calarasi: am facut o data traseul Calarasi-Adamclisi, o tura de tinut minte, ar fi fost mai placuta daca n-ar fi fost facuta cu baietii, cu pulsul n factorial. Tin minte ca se urca in draci, vad si pe harti cu profilul, pante nu foarte abrupte dar luuuungi, te storc picatura cu picatura. Ca atare am lungi prima etapa, sa trecem de Calarasi cat mai mult si sa ramana mai putin pentru a doua zi, doar ca inteleg ca nu prea sunt posibilitati de cazare unde vrei. Si am ajuns la intrebarea a doua: - ce pensiuni/similare stiti prin zona, intre Calarasi si Baneasa, eventual cu date de contact. Am citit aici ca in Baneasa ar fi o pensiune, daca Baneasa nu va fi "un pod prea indepartat" pentru prima zi. Depinde si de vreme (caldura, sper ca fara ploaie, si indeosebi cat vant si de unde). In general pe plat rulam cam la 25 la ora, scoatem medie cam 22. Pe urcari sensibil mai incet decat urc singur, de fapt tandemul e recunoscut pentru dificultatea la urcari. Dar este si un avantaj pentru sotie, ca merge cu puls ca la o plimbare mai vioaie prin parc, 90-110. - prin Dobrogea cam ce posibilitati de aprovizionare cu de-ale gurii sunt. Din ce am citit sunt cam reduse, desi totusi locuitorii trebuie sa cumpere si ei de undeva. - daca mai aveti info sau sfaturi utile, le primesc cu placere.
  6. Respectivii vad ca au plecari la 19.30 , deci ori sunt ture foarte scurte prin oras, ori sunt de noapte. In tot cazul, turele cu grupuri au si dezavantaje. Ori se merge prea tare, ori prea incet, ori se merge cum iti convine de tare dar se fac opriri prea multe, sau deloc, ori se pleaca exagerat de tare din start si trebuie sa tragi neincalzit, ceea ce pe mine personal ma deranjeaza cel mai mult. In opinia mea, grupurile sunt bune in primul rand daca vrei sa te antrenezi si in al doilea rand sa mai socializezi,. Eu cel putin, rareori simt nevoia se merg cu inca cineva, sau cu grupuri, singur ma simt perfect, merg cat si cum vreau, opresc unde vreau, sau mai nou, cu sotia si noua noastra dragoste: tandemul.
  7. Asa e, momentul fortei e mai mare pe un pinion mai mare.
  8. Mie mi se pare ca e invers. Dar poate ma insel.
  9. Poze cu tandemul pur si simplu nu prea am, dar nu e o problema sa-i fac. Insa nu are nimic uau. Asa e, se urca mai greu cu tandemul, nu poti pedala in picioare si nici macar nu te mai poti ridica din sa, ceea ce creaza un disconfort in zona aia de sezut daca e o urcare lunga fara nici o bucatica de plat sa te poti ridica. Dar am gasit solutii si la asta. Tot legat de urcare, initial am pus un bloc de pinioane cu maxim 28 (foaia mica de 24) si credeam ca va fi arhisuficient, comparand cu ce rapoare urc singur. Sufletu. Am urcat de cateva ori asa, inclusiv pe Paltinis, dar cam naspa, opinteala multa, si am schimbat cu unul de 32. In tot cazul, pentru sotie e mult mai usor cu tandemul decat singura, chiar daca si atunci pe alocuri o mai impingeam (ca dovada, acum cand am trecut din nou prin zona Sibiu, sotia a mai cerut inca o urcare pe Paltinis).
  10. Intorsi din concediu, eu si sotia. Primul cu tandemul, si primul concediu in care ne-am simtit pur si simplu EXTRAORDINAR. Nu a fost nimic special fata de alte dati, doar tandemul, pana acum fiind pe biciclete separate. S-a adeverit ce citeam pe la inceputuri, cand eram in documentare despre tandemuri. Anume ca pe tandem sunt capitanul, stokerul si spiritul. Citeam asta si nu credeam sa fie ceva atat de real si profund. In atatea zile, una dupa alta, si atatia km de rulaj impreuna (aproape 1500), a aparut si la noi acel spirit, un sentiment reciproc greu de descris, dar repet: EXTRAORDINAR. As avea multe lucruri de spus pentru a incuraja cupluri de a merge cu tandemul, dar nu o voi face aici. Cel mai probabil ca voi face un blog in care voi da si cateva sfaturi practice pornind de la zero (adica pornirea si oprirea), pentru a trece cat mai repede si cu bine de perioada de inceput. Revenind la noi, acum vrem sa mai facem o etapa de "piatra arsa", plus alte cateva ture "banale" pe langa Buc, inainte sa mergem la mare (la cererea sotiei). Legat de asta ma voi documenta pe forum despre acest drum, pe care noi o sa-l facem in doua zile (cred ca pe 28 vom pleca), si eventual voi mai posta niste intrebari sau voi mai cere niste sfaturi de la cei care au mai fost la mare.
  11. Eu nu ma gandesc decat ce se intampla cat imi mai cade cate ceva pe jos, piese marunte sau picaturi de lichid din lant cand il spal. Daca acum, cand cad de la 30-40 cm, le mai caut bezmetic sau stropesc din belsug cu lichid, dar de la 1m si ceva. In plus, cand lucrezi ai nevoie si de ceva unde pui piesele. Cand lucrezi jos, pardoseala devine o masa suficient de incapatoare. Sus, iti trebuie o masa, ocupa loc si aia. Altfel as fi luat imediat un stativ de-asta, ca nici mie nu imi plac senzatiile date de statul pe vine indelungat si nici chiar si pe scaunel.
  12. Ceea ce spui tu relativ la viteze e cam ca intrebarea pe care o mai pun unii localnici pe la tara cand opresc pe la vreun butic: "Si cat prinde?" Viteza e data de mai multi factori, cu importanta mai mare sau mai mica. Pe primul loc e bineninteles omul, ce poate el. Poti sa-i dai o supercursiera unui incepator ca dupa ce va fi zmeu cateva sute de metri, se va termina si va deveni mielusel. La bicicleta eu as pune pe primul loc potrivirea bicicletei pe calaret (pozitia sa fie corecta ca sa dea randament bun timp indelungat, fara dureri, amorteli, jene etc, plus restul, ca de ex lungimea bratelor de pedala, latimea ghidonului, aerodinamica etc). 2 sa fie clpsat in pedale. 3rotile (calitatea butucilor, nr de spite, cauciucuri subtiri si netede, umflate bine). Mai sunt multe dar de mai mica importanta. Evident ca pentru viteza, cursiera e inegalabila, dar pentru cicloturism trebuie sa incepi sa faci compromisuri ca sa cresti rezistenta sa duci greutati, iar daca vrei off road, ai pus-o cu viteza.
  13. Mai ajuta: - obligat pedale si pantofi clipsati. - un pinion mare baban. - urcarea serpuita. - la bicicleta de mtb, bar-ends-uri, altfel, cand te ridici in picioare, iti raman mainile prea in urma fata de corp si nu mai poti trage bine, si asta tocmai pe pantele cele mai grele, pe care ai vrea sa le treci in picioare.
  14. Altceva decat urcarea propriu zisa pe o distanta cat de cat sunt surogate. Pozitia pe o bicicleta inclinata in urcare, faptul ca in punctele moarte ale pedalelor bicicleta incetineste vizibil si te forteaza sa impingi pornind cu piciorul cat mai de sus si sa termini cat mai jos, sau grupe de muschi de la maini si picioare care lucreaza specific pozitiei de catarare, pe sa sau in picioare, viteza mica la care nu ti se mai raceste corpul asa bine si curge transpiratia siroaie, urcarile lungi care te macina fizic si psihic, le incepi vioi si le termini cu incetinitorul si minte zice "nu mai vreau asa ceva", afli cam ce rapoarte iti sunt necesare relativ la anumite pante si distante etc. Fata de toate astea, ce e in Buc si imprejurimi sunt glumite. Inainte de primul concediu cu biciletele, facut preponderent pe munti, ca de altfel mai toate, am luat si eu sotia la "antrenamente" de urcare pe langa Buc, era maximul ce se putea relativ la un timp avut la dispozitie, cum ziceti si voi. Cand am ajuns efectiv sa urcam la munte, sotia a facut o gluma mai "la misto" relativ la ce facusem eu cu ea si ce era de fapt pe teren. In concluzie, ceea ce se poate face in, sau pe langa Buc, e ceva ca sa zici ca nu ai stat degeaba, dar conteaza foarte putin ca antrenament. Sunt totusi bune la inceput, nu o sa te duci la Sinaia din prima. Eu apreciez ca cea mai apropiata catarare cu adevarat buna de antrenament e crama Seciu, pe care o poti urca dintr-o parte sau din cealalata, fiind putin diferite ca gen de solicitare. sau daca iti esti cat de cat in mana, poti urca de mai multe ori sau din ambele sensuri. Dezavantajul ei e aerul, soarele si caldura, daca e vara la amiaza, nu sunt ca la munte. Antrenamentul adevarat de munte mai are avantajul ca te va face sa mergi mai bine si pe plat. Antrenamentul de plat mai putin ajuta la munte. Ajuta asa cum si alte sporturi complementare ajuta. Am intalnit triatlonisti incepatori, veniti din alte sporturi, care mergeau pe bicicleta aproape surprinzator pentru experienta lor, tocmai pentru aveau un "suflu" deja dobandit de la sportul practicat inainte.
  15. Dupa ce ca pe forumul asta abia au mai ramas cativa postaci, ne mai si luam in bete. Pentru uzura lantului exista o scula cu care se masoara, e relativ ieftina, eventual rogi pe cineva la un magazin de biciclete sa-ti masoare, sau cu sublerul, daca ai. Foarte posibil ca a trecut demult de momentul cand trebuia schimbat si ca atare a uzat si pinioanele. Daca e asa si schimbi doar lantul, va scapa in draci pe pinioane si se va uza rapid. Eu cred ca angrenajul tine mult mai mult de doi ani, chiar mers intens, cel putin asa e la mine, in km cred ca mai mult de 20 mii dar pana in 30. Cu lantul spalat si uns cam la fiecare 700km si schimbat cand trebuie, plus pinioanele. Poate mtb agresiv, noroaie cat cuprinde sau alte de-astea sa-l termine repede.