Search the Community

Showing results for tags 'bike'.



More search options

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Ciclism.ro
    • Articole Ciclism.ro
  • CICLISM SPORTIV
    • Competiții
    • Randonneuring România
    • Cluburi şi Asociaţii
    • Calendarul competițional
  • BICICLETE
    • Biciclete de Sosea
    • Biciclete de Munte
    • Biciclete de Cicloturism
    • Ciclocros
    • Single Speed si Fixed Gear
    • Biciclete Utilitare
    • Downhill, Enduro si Freeride
    • Tandem
    • Biciclete hibride - Trekking, City, Cros
    • BMX, Trial, Street, Dirt
    • Recumbent, Cruiser, Chopper
    • Biciclete pentru Copii
  • TEHNICĂ
    • Centrul Tehnic
    • Piese si Componente
    • Centrul Sportiv
  • CICLOTURISM
    • Plimbări, Ture, Călătorii
    • Planuri şi Proiecte Cicloturistice
    • Chei şi Defileuri
    • Drumuri, Şosele şi Cazări
    • Transportul Bicicletei
    • Ture de Vis pe Alte Meleaguri
    • Călătorii Fără Bicicletă
  • FORUM REGIONAL
    • Bucureşti
    • Ardeal
    • Banat
    • Dobrogea
    • Moldova
    • Muntenia
    • Oltenia
    • International
  • CAFENEA
    • Biciclistul în România
    • Fanii Ciclismului
    • Fan Club
    • Divertisment
    • Timp Liber
    • Comenzi şi Magazine Online
  • ADMINISTRARE
    • Administrare Ciclism.ro
    • Recycle Bin

Calendars

  • Calendar

Found 4 results

  1. Le roi est mort. Vive le roi! Episodul 1: Frunza verde bat. N-ai de lucru? Fa-ti. Cumva intelegand femeile pe care le-am auzit spunand "parca m-am plictisit, as vrea sa-mi fac ceva la par", am ajuns sa-mi pun problema sa imi pun si eu un dropbar (si manete de sosea) pe strutocamila mea. Ce-am fost si ce-am ajuns... Initial m-am gandit la ceva second Shimano pe 9, dupa asta la avioane gen Shimergo (tot pe 9, cu manete Campagnolo pe 10/11 si schimbator spate Shimano de MTB pe 9), dar cam toate planurile ma duceau in final ori la concluzia ca e prea complicat, ori ca e prea scump. Pana cand, intr-o seara, am primit un mail dragalas de la RCZBikeShop cu o oferta la manete Ultegra ST-6603 (de generatie mai veche, dar NOS) la 30 de euro perechea. Plus 5 euro transport. Am zis ca e prea buna oferta sa o refuz si le-am comandat imediat. Urma o lunga asteptare (trei saptamani, mai exact), dar timp era, nu ma grabeam nicaieri. De aici incolo am inceput sa oftez incet-incet. Alt schimbator spate (eram pe SRAM), alte pinioane (ca eram pe 9), alt lant, alte frane (ca astea V-brake nu se mai pupau cu STI-urile), alt ghidon (logic), alta pipa (eram pe 25.4 mm)... incepea sa se complice treaba. Am vanat niste reduceri de la PlanetX si Wiggle si am adunat majoritatea pieselor. Vin piesele, incep sa ma joc cu ele, chit ca manetele erau inca la mama lor. Descopar ca mini v-brake-urile pe care le-am comandat (Tektro 926AL), la un pret foarte bun ce-i drept, de pe PlanetX, sunt niste jeguri ordinare. No, ce ma fac? Manetele pe care le-am comandat nu sunt compatibile cu alte modele de mini-v... Nervi. Imprecații. Sudălmi. Ma reprofilez, voi incerca niste cantilevers. Avid Shorty 4 sa fie, le prind si pe astea mai ieftinute pe ChainReactionCycles, vad eu ce-o fi... intre timp ajung toate piesele, mai putin manetele. Nerabdare mare... aveam aproape tot ce trebuie. Episodul 2: Ceasu' rau, pisica 13. Duminica dupamasa. In cateva zile imi sosesc manetele. Bucurie mare, hai sa ies la o tura cu un amic soselist (fost ciclist de velodrom, om cu experienta). Ne facem de cap pe-aici prin zona, iar dupa 60-70 km de fugareala, cand nu mai aveam decat vreo 10 pana acasa, da strechea-n noi. Giratoriu mare, masini putine, intra una incet si departe din stanga, ma gandesc ca ma pot baga. Dupa 2 secunde ma gandesc ca mai bine sa nu ma bag, asa ca franez. Eram la trena, colegul era la 10 centimetri de mine, eu franam, el se ridicase in picioare sa accelereze. Restul e cancan. El cade usor pe partea stanga, nu inainte de a-mi agata roata spate. Eu raman pe bicicleta, dar daunele sunt majore: roata mea spate facuta taco, roata lui fata are o spita smulsa din butuc, maneta lui stanga e kaputt, cusca schimbatorului meu spate e indoita. Din fericire scapa doar cu o julitura minora pe genunchi, dar dureaza ceva pana ne repunem bicicletele pe picioare. Ajungem si acasa, moment in care realizez ca roata mea spate nu mai poate fi recuperata - janta era deformata major, iar ca sa o corectez "din spite" ar fi trebuit sa tensionez absurd de mult spitele de pe partea cu pinioanele. Asta e, avea valoare sentimentala, dar trebuie sa renunt la ea - mai putin la butuc, pe care il dau jos de pe spite si il pun deoparte. Ii va veni si lui vremea... Episodul 3: Toate-s vechi si noua toate. Evident, imi trebuie alta roata. Dar deja am facut o gaura in buget, asa ca e timpul sa mai reciclam una-alta. Cum trimisesem la Cluj roata spate Mavic Aksium pe care am avut-o initial pe bicicleta si inca statea nefolosita, aranjez cu tata sa reintru in posesia ei. Si, daca tot suntem la capitolul reciclat, sa reintru si in posesia altor piese care ramasesera nefolosite pe-acasa. Dar cum erau alte treburi de rezolvat intre timp (printre care si o nunta pe care nu o puteam rata), mai trebuia sa astept. Inca o saptamana pe tusa... dar n-am incotro. Intre timp imi sosesc si manetele, ma uit cu jind la ele, le ating... eram foarte incantat de ele. Da, nu aveau ele cabluri ascunse ca astea moderne, dar imi placea cum se simt. Pana una alta vin acasa, ma imbat, ma trezesc din betie, imi duc gagica la aeroport, pun deoparte piesele pe care le voiam inapoi si ma intorc si eu de unde am venit. Inca 3 zile si imi voi putea monta bicicleta... Episodul 4: Dai un ban dar stii ca face... Miercuri seara. 28 septembrie. Ies de la birou, ma duc sa-mi recuperez pachetul care continea roata cea noua (veche), pedalierul cel vechi (SRAM Rival) si schimbatorul fata cel vechi (SRAM Force). Ajung acasa, sfasii ambalajele ca un lup hamesit, ma apuc de montat. Totul decurge perfect, ajung la reglajele finale. Schimbatorul spate - parfum. Schimbatorul fata - aproape parfum. Sper eu ca o sa pot cumva sa marit schimbatorul Alivio T4000 cu maneta de sosea (dupa ce citesc topicul asta), dar nu-mi iese. Montez SRAM Force-ul, il leg la manete, incep sa reglez suruburile de cursa. Cum maneta stanga era pe 3 viteze si eu nu foloseam (momentan) decat 2, insist ca schimbarea de pe foaia mica pe aia mare sa se faca la numarul corect de click-uri (nu +1 dintre alea micro-indexate). Fac ce fac, la un moment dat tronc: ceva cedeaza. Dau de maneta - nu se mai intampla nimic. Cand ma uit mai atent, de fapt maneta urca, trage cablu, dar nu ramane sus. Oh c***t. Am rupt-o, asta e. Intre timp cade si o bucata din ea, de cativa milimetri, facuta dintr-un aliaj spurcat. Cica Ultegra, aproape varf de gama... poti sa ti le bagi in c#r. Episodul 5: De ce ti-e frica nu scapi. Paranteza: prin primavara si-a facut @iacobdoc cursiera. De fapt a reconstruit o cursiera mai veche de-a mea, pe care eu am transformat-o rapid in cross. Si, de curiozitate, am scos-o la o tura. Piese bunicele pe ea, manete noi-noute Shimano 105 ST-5700. Imi placeau ele cum se simt, dar pe prima coborare mai sustinuta am crezut ca o sa lesin de durere de incheieturi. Oricum tineam mainile pe ghidon, dupa 2-3 minute de franat eram praf. Pentru prima oara in istoria coborarii din Faget, am fost nevoit sa ma opresc (si nu o data, ci de vreo 2 ori) ca sa imi odihnesc incheieturile si sa se potoleasca durerea. Lucru care m-a si facut o buna bucata de vreme sa renunt complet la ideea de a-mi pune vreodata dropbar pe bicicleta. Inchidem paranteza. Ajung deci, dupa saptamani de asteptare, fara manetele care au declansat proiectul asta. Pe de o parte nu era o paguba fantastica - aveam o maneta dreapta noua si functionala care m-a costat deci 30 de euro. Not bad. Dar eu cum imi fac bicicleta sa mearga? Ma culc bosumflat, ma trezesc a doua zi si ma decid sa cumpar o pereche de 105 ST-5700, desi imi venea sa ma impusc cat costa. De altfel nici nu m-as fi lansat in proiectul asta daca trebuia sa le iau de la bun inceput. Dar cum am ajuns atat de departe ce era sa fac? Le comand local, cu livrare expres, sa ajunga cat mai repede. Nu mai puteam rezista. Imi voiam naibii bicicleta inapoi. Si nu mai conta ca singurul mod prin care o puteam avea inapoi era cu manetele astea pe care le urasem atat de mult cu doar cateva luni in urma... Epilog. Duminica poate o scot si in habitatul ei, ca ii e dor, saraca...
  2. Sambata 28 iunie Brasov – Baraolt – Odorheiul Secuiesc – Zetea (130 km) Tura in Tinutul Secuiesc am planificat-o inca din iarna, iar dupa mai multe amanari cauzate de diverse motive, mai mult sau mai putin intemeiata, am reusit s-o intreprind alaturi de un alt coleg de forum, Condorul, sau nenea Dan, o persoana deosebita si o companie placuta de dat la pedale. Asadar, povestea turei este urmatoarea: Dupa o noapte in care am dormit mai putin decat era recomandat, la ora 7.15 ajung in parcarea supermarketului de origine germana din Tractorul. Ajuns cu o usoara intarziere fata de ora stabilita cu o zi inainte, ma intalnesc cu nenea Dan si indesam in remorca si coburi cateva din merindele pregatite pentru drum. Pornim la drum pe traseul Sanpetru - Bod cu o usoara adiere a vantului din spate, adiere ce urma sa ne insoteasca pana spre seara, si urmam drumul judetean ce duce catre Sf. Gheorghe. Plecasem de ceva vreme cand ne-am amintit ca nu am facut poza de pornire, insa, nici o problema, vom avea timp suficient de pozat. Asadar primele poze, facute undeva la intrarea in judetul Covasna. In Araci, parasim drumul de Sf Gheorghe si apucam drumul ce duce la Baraolt, un drum ce ne pune la incercare calitatile de “biciclisti” fiind nevoit sa facem slalom printe gropi pentru cativa kilometrii buni. Dupa Belin asfaltul devine din nou excelent, iar acest fapt, impreuna cu drumul slab circulat, ne da putere sa inghitim kilometru dupa kilometru. Podul din Aita Mare ce traverseaza Raul Aita Miclosoara, o localitate cu obiective ce merita vazute, prinre care Biserica reformata ridicata la 1802 si Castelul Kalnoky sau Ulmul din Căpeni, copacul anului 2012 in Romania, au reprezentat alte doua popasuri in drumul nostru. Am ajuns la Baraolt aproape de pranz, un oras cu atmosfera tipic provinciala, impulsionati de caldura soarelui si cu gandul la pauza de pranz pe care o programasem undeva la umbra dupa iesirea din oras. Cumparam cate o bere rece din oras si cativa kilometrii mai tarziu ne intindem pe iarba si ne luam pauza bine meritata dupa mai bine de 60 km. Jumatate din distanta programata pentru prima zi fusese parcursa, insa greul deabia de acum avea sa urmeze. O ora de pauza, timp suficient pentru a manca ceva si a ne odihni si pornim mai departe cu nu mai putin de 10 kilometrii de urcat. In varful “catararii” (675 m) trecem in judetul Harghita, cel de-al treilea al zilei, pe care aveam sa-l exploram pe indelete in urmatoarele doua zile. Dupa kilometrii de urcat vin altii, de aceasta data de coborat care, din pacate, au durat mult prea putin. Ne tragem putin sufletul in parcul din Ocland, un sat secuiesc minunat de pe valea Homorodului Mic, dupa care urcam din nou pana la aproape 600 m pentru a ajunge in Sanpaul si mai departe spre Odorhei. Dupa coborarea spre Sanpaul traficul sa dublat, daca nu chiar triplat, si asta nu neaparat drumului, care era tot unul judetean, cat mai ales zecilor de motociclisti care se indreptau spre Gheorghieni la o intrunire moto. Cea de-a treia “catarare” a zilei a fost si cea mai dificila, cei cinci kilometrii ce ne-au purtat pana la 650 m iam parcurs cu mai multe opriri de hidratat si tras sufletul, insa odata ajunsi in varf ne-am lansat la vale spre Odorhei. Dupa 107 kilometrii si aproape zece ore de la plecarea din Brasov am intrat in Odorheiul Secuiesc. O vizita la un magazin pentru alimentare, o scurta plimbare prin centru si o masa cu patru mici si un carnat secuiesc si eram gata de ultimii 20 de kilometrii ai zilei. Pe ultimii kilometrii oboseala a inceput sa-si spuna cuvantul, peisajele si satele frumoase prin care am trecut nu ne-au mai miscat, insa odata ajunsi la locul de campare, vinul adus de la Brasov, alaturi de vecinii de camping de nota 20 ne-au readus bunadispozitie. Seara sa incheiat la un foc de lemne pe malul lacului Zetea. Mai am cateva poze de introdus, insa spatiul imi este insuficient... asadar daca ma poate ajuta cineva cu un sfat, as ramane recunoscator. Va multumesc!
  3. Hi, I'm looking for a bike shop or tourist point where I can rent a professional bike (or trekking bike). I would like to bike to Paltinis or Balea on the main road, so I don't need a mountain bike. Hope anyone can give me an address or link. Thanks in advance. Greetings Alex
  4. Cei care sunt interesati de acest joc foarte distractiv, relativ nou in Romania, sunt invitati sa ni se alature din cand in cand la o partida de bike polo in Oradea :). Avem crose pentru toti, mingi, cateva optiuni de teren, voi nu aveti nevoie doar de biciclete (de orice tip). Din pacate numarul celor care sunt cat de cat entuziasmati deocamdata este foarte redusa, organizarea unei meci este dificila (avand nevoie de minim 4, in mod ideal 6 persoane). De aceea incercam sa "recrutam" cati mai multi biciclisti (si nu numai), ca sa organizam partide regulate macar odata pe fiecare saptamana. Cine vrea sa joace, sa dea un semn in acest topic sau pe 0741034616 (Ferko)