Search the Community

Showing results for tags 'botoșani'.



More search options

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Ciclism.ro
    • Articole Ciclism.ro
  • CICLISM SPORTIV
    • Competiții
    • Randonneuring România
    • Cluburi şi Asociaţii
    • Calendarul competițional
  • BICICLETE
    • Biciclete de Sosea
    • Biciclete de Munte
    • Biciclete de Cicloturism
    • Ciclocros
    • Single Speed si Fixed Gear
    • Biciclete Utilitare
    • Downhill, Enduro si Freeride
    • Tandem
    • Biciclete hibride - Trekking, City, Cros
    • BMX, Trial, Street, Dirt
    • Recumbent, Cruiser, Chopper
    • Biciclete pentru Copii
  • TEHNICĂ
    • Centrul Tehnic
    • Piese si Componente
    • Centrul Sportiv
  • CICLOTURISM
    • Plimbări, Ture, Călătorii
    • Planuri şi Proiecte Cicloturistice
    • Chei şi Defileuri
    • Drumuri, Şosele şi Cazări
    • Transportul Bicicletei
    • Ture de Vis pe Alte Meleaguri
    • Călătorii Fără Bicicletă
  • FORUM REGIONAL
    • Bucureşti
    • Ardeal
    • Banat
    • Dobrogea
    • Moldova
    • Muntenia
    • Oltenia
    • International
  • CAFENEA
    • Biciclistul în România
    • Fanii Ciclismului
    • Fan Club
    • Divertisment
    • Timp Liber
    • Comenzi şi Magazine Online
  • ADMINISTRARE
    • Administrare Ciclism.ro
    • Recycle Bin

Calendars

  • Calendar

Found 2 results

  1. La 1 noiembrie 1871 consorțiul austriac Offenheim, ce fusese subcontractat de statul român, livra spre inaugurare calea ferată secundară Verești - Leorda - Botoșani. Azi ea este cunoscută sub indicativul 511. Botoșani este stație terminus, cei 44 km legând reședința de județ de magistrala principală 500 (București Nord - Ploiești Sud - Buzău - Bacău - Roman - Suceava - Vicșani - ieșire spre Ucraina). Linia 511 e de mai mulți ani căzută în desuet, neîntreținută și cu trafic de călători în scădere. M-am plimbat de mai multe ori pe ea, dar niciodată în miezul zilei, deci nu prea am avut ocazia să surprind instantanee de pe ea. Mi s-a oferit ocazia anul ăsta, pe 7 iulie. În stația Verești am ajuns cu IR 12389 care a plecat din București la 6.15 dimineața și a ajuns la 12.54. El și-a continuat drumul spre Suceava, eu am rămas pe linia 4 a gării. Clădirea gării Verești: Privire către Suceava, adică înspre NV. Peisaj cu călători obosiți și Sulzer: Peste un sfert de oră și-a făcut apariția o altă locomotivă diesel, tractând un singur vagon: personalul 5564 către Botoșani, venind de la Suceava gol. Ne-am urcat, eram vreo 15 călători. La 13.17 se pleacă spre SE, iar trenul virează stânga 120 de grade, către NNV. Satul Bursuceni. Exista și o haltă omonimă, acum desființată. După trecerea la nivel cu DN 29 (Botoșani - Suceava) și a podului peste Siret, se ajunge în halta Bucecea. Canton: Gara, în care s-au urcat mai mulți muncitori și au coborât vreo 2-3 studenți. Bucecea e oraș, numără puțin peste 4000 de locuitori, iar gara e situată la extremitatea lui sudică. Ieșirea din Bucecea marchează începutul porțiunii celei mai frumoase a liniei, care șerpuiește printre dealuri. Undeva în apropierea fostei halte Belcea. Calea ferată ajunge în imediata apropiere a drumului județean DJ 291, împreună cu care se îndreaptă spre Leorda (CF dispusă în stânga șoselei). Chiar înainte de intrarea în Leorda, drumul traversează CF la nivel. O porțiune de terasament proaspăt refăcută. Nu știu dacă asta a adus ridicarea vitezei maxime de circulație, care între Bucecea și Leorda e de 30 km/h. Gara Leorda, nod feroviar (bifurcație către Botoșani, spre est, și către Dorohoi, spre nord - linia 512 - acum necirculată). Prin Leorda trec zilnic 12 trenuri (8 trenuri Regio care leagă Verești de Botoșani, plus 4 IR de Bucuresti). Secția 512 spre Dorohoi a fost închiriată până anul trecut de Regiotrans, care între timp s-a retras. Trecere la nivel cu un drum comunal. Se observă aceeași restricție de viteză menționată mai devreme. Majoritatea călătorilor au coborât în Leorda, vagonul (foarte curat și bine întreținut, de altfel) a rămas aproape gol. După Leorda, linia continuă parcursul sinuos și cotește spre SE, lasă ipoteștiul în dreapta (la vest) și intră în Botoșani prin nord. Se vede gara Botoșani. Locomotiva amărâtă care ne-a tractat până aici: Ultima imagine este a fațadei gării Botoșani, peste care au trecut mai bine de 10 ani până să fie renovată (din 2003 o tot știu cu schelele pe ea). Clădirea gării a fost proiectată de inginerul botoșănean Elie Radu, cel care a lăsat o moștenire substanțială României (drumuri, poduri, clădiri de gări și alte stabilimente civile, precum Primăria Bucureștiului de pe Bd. Elisabeta). Linia ferată 511 rămâne una dintre liniile cele mai vechi din România, într-un decor pitoresc, însă traficul tot mai redus și nepăsarea au afectat-o drastic. Dacă aveți ocazia să o parcurgeți cu trenul, sau să treceți prin apropierea ei cu bicicleta (cazul ideal), faceți-o, că e o mică bucată de istorie, numai bună de explorat în tihnă.
  2. Desi nu este o tura in adevaratul sens al cuvantului, zona aceasta merita toata atentia, mai ales ca este cam necunoscuta. In ciuda istoriei si a potentialului geografic si turistic. Din fericire, am avut de-a face cu aceasta localitate in ultimii 4 ani. Si-o s-o tot vizitez anual. Pana sa aflu ca este cea mai nordica localitate a tarii, aveam sa fiu fermecat (pe bune) de locurile acestea. Mi-e greu sa zic exact prin ce, ca nu-i nici munte, nici prea mult deal. Insa este spectaculos, salbatic iar frumusetea meditativa (fie-mi permis acest joc de cuvinte, caci altul nu gasesc!), aparte, pe care am intalnit-o doar aici, te lasa fara grai. Privelisti de pe "holmul satului", cu Prutul. Pe malul celalalt, avem Rep. Moldova si Ucraina, invecinandu-se cu Romania: Locuri pline de istorie si frumusete, uitate insa de tinerii ce par a nu se mai intoarce, preferand calea muncii "de jos" in strainatate, fapt ce a dus rapid la imbatranirea asezarii. Am decis sa adun cateva poze, imagini si informatii despre acest superb colt de tara, in speranta ca mai trezesc cate-un pic din interesul anemic al romanilor fata de istoria si geografia Romaniei. Satul Horodistea este situat in aproprierea vaii Prutului si face parte din comuna Paltinis, casele satului fiind asezate in mare parte la DN 29A, drum ce face legatura intre Dorohoi si Radauti-Prut (punctul de trecere a frontierei cu Rep. Moldova). Asezarea principala este situata pe o culme de deal, de unde se vad raul Prut, Rep. Moldova si in stanga departe, Ucraina. Propriu-zis, exista trei sate intr-unul: Crainiceni, Horodistea si satul Nou. Denumirea "Horodistea" este forma regionala moldoveneasca a termenului gradiste (loc al unei asezari istorice - NODEX, de obicei a cetate in ruina) ."Gradistile" arheologice sunt vechile "cetati de pamant" sau alte tipuri de asezari fortificate. Termenul este de provenienta slavona ("grădișce" sau "gorodișce") si s-a pastrat in toponimia mai multor sate basarabene sub forma de "Horodiste" (alte surse afirma ca are legatura directa cu echivalentul cuvantului nord din limba slavona, horod, insa acest fapt nu este confirmat). Existenta oamenilor pe aceste locuri, este legata de perioada in care are loc migrarea slavilor in Dacia (secolul V – secolul VII, dar este doar o presupunere), tot in aceste locuri descoperindu-se si cetatea dacica Carsidava mentionata in geografia lui Ptolemeu. Pe malul Romanesc al Prutului se afla Batca, o intarire de pamant construita pentru aparare si de unde se dadea alarma in caz de pericol. Exista si in ziua de astazi, desi mai mica, din cauza Prutului ce a tot "mancat" din maluri. Deoarece la inceput de secol XX satul nu avea biserica, mosierul Gheorghe Vasescu a ctitorit biserica „Sf. Mucenic Gheorghe”, care a fost sfintita in anul 1904, icoanele fiind pictate in stil bizantin. Biserica a fost reparata prima oara in anul 1945 (cand usa pridvorului si dusumeaua au fost schimbate) iar mai recent a mai beneficiat de o renovare, evidentiindu-se picturile din interior. Satul Crainiceni, are o vechime de circa 500 de ani. Initial asezat pe valea raului Prut, denumirea satului are legatura cu acei “crainici” pe care domnitorul Stefan cel Mare i-a asezat pe dealuri inalte pentru a da de stire cand veneau tatarii. Satul a fost imprejmuit cu gard inalt, intrarea si iesirea din sat facandu-se doar pe o poarta mare. Din cauza unor alunecari masive de teren dar si ca rezultat al improprietaririi taranilor, satul s-a extins pe deal. Fara locas de cult, s-a ridicat o bisericuta cu hramul Sf. Ioan Botezatorul, situata pe o movila ceva mai inalta. Biserica, in forma sa actuala, a fost sfintita in anul 1931, avand hramul Sfanta Treime, cu ajutorul preotului paroh Aristotel Popescu si al localnicilor. Clopotnita bisericii se afla la exterior, la poarta, fiind refacuta cu ajutorul localnicilor, in anul 1984. Crainiceni s-a unit cu satul Horodistea in anul 1968. Personalitati marcante: Doxachi Hurmuzachi (1782-1857), caminar, apoi vornic, patriot roman. Cuviosul Ioan Iacob sau Sfantul Ioan Iacob de la Neamt, numit si “Hozevitul”, un mare sihastru roman din Valea Iordanului, nascut la 23 iulie 1913 si care a copilarit in acest sat Dr. ing. Stelian Bajureanu - nascut la 4 iunie 1934, consatenii spunandu-i Steluca al Madalinei. Absolvent al Institutului Politehnic din Iasi, Facultatea de Electrotehnica, autor al unui mare numar de inventii si inovatii inregistrate la O.S.I.M. si a peste saptezeci de lucrari de specialitate, unul dintre cei treisprezece membri ai Consiliului International de Cibernetica, membru fondator si secretar general al Academiei Stefan Odobleja de la Lugano-Elvetia, membru fondator al Academiei Internationale de Stiinte de la San Marino, membru asociat in Consiliul Stiintific al Asociatiei Internationale de Cibernetica de la Namur-Belgia, participant cu lucrari la peste 10 Congrese Nationale de Cibernetica, 23 de seminarii, 17 Sesiuni ale Academiei Romaniei si 11 Congrese Internationale de Cibernetica etc. Pictor, participant la numeroase expozitii nationale si internationale cu lucrari in colectii din Romania, Italia, Israel, Germania, Belgia, Olanda, Franta, Statele Unite ale Americii, Spania etc. Pictorul Marcel Chitac, nascut la 8 mai 1953 Locuri de interes / vizitat: Barajul de pe raul Prut (doar cu acceptul Politiei de Frontiera), pe raul Prut se poate si pescui. Casa memoriala a Sfantului Ioan Iacob de la Neamt -> Date de contact (pentru vizitare): muzeograf Balahura Gabriela-Doina, telefon 0747 04 1562 Biserica satului Horodistea, cu frumoasele picturi Holmul satului, de unde se poate admira o frumoasa panorama a vaii Prutului si Rep. Moldova. Batca, punctul de observatie de langa raul Prut. Biserica veche de lemn din satul Slobozia, construita la 1869. O localitate/asezare mai deosebita - Ivancauti, se afla la 7 km. de satul Horodistea, localitate din Romania ce se invecineaza cu doua tari: Republica Moldova si Ucraina. In apropierea comunei Paltinis se afla o padure care adaposteste patru stejari de pe timpul lui Stefan cel Mare (din spusele oamenilor). Bineinteles, nu pot ignora aspectul sportiv al locatiei. Desi la prima vedere pare un teren destul de plat, este de fapt valurit. Calitatea asfaltului de pe DN29A nu este prea buna, asa ca nu l-as recomanda pentru cursieristi. Insa, petru amatorii de ture MTB / cicloturism in zone salbatice, merita. Puteti include aceasta locatie in planul unei ture mai ample prin judetul Botosani (niste baieti au organizat un astfel de tur in 2013 - schita Bikemap) sau o puteti vizita ca atare. Nici cu alergarea nu mi-ar fi rusine, caci potecile si multitudinea de drumuri forestiere ("de tara") sunt numai bune pentru amatorii de alergari in natura. Veti gasi oameni primitori si linistiti. Pentru vizitarea zonei Prutului, ar fi bine sa va inregistrati la postul Politiei de Frontiera (intrebati in zona) pentru a evita eventualele legitimari de rutina. Totodata, incercati sa nu campati chiar pe malul raului, caci mistretii isi fac de cap noaptea in acea zona. Sper ca aceste informatii sa fie utile si sa aduca un plus de cunostinte celor ce le parcurg.