Search the Community

Showing results for tags 'lacu rosu'.



More search options

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Ciclism.ro
    • Articole Ciclism.ro
  • CICLISM SPORTIV
    • Competiții
    • Randonneuring România
    • Cluburi şi Asociaţii
    • Calendarul competițional
  • BICICLETE
    • Biciclete de Sosea
    • Biciclete de Munte
    • Biciclete de Cicloturism
    • Ciclocros
    • Single Speed si Fixed Gear
    • Biciclete Utilitare
    • Downhill, Enduro si Freeride
    • Tandem
    • Biciclete hibride - Trekking, City, Cros
    • BMX, Trial, Street, Dirt
    • Recumbent, Cruiser, Chopper
    • Biciclete pentru Copii
  • TEHNICĂ
    • Centrul Tehnic
    • Piese si Componente
    • Centrul Sportiv
  • CICLOTURISM
    • Plimbări, Ture, Călătorii
    • Planuri şi Proiecte Cicloturistice
    • Chei şi Defileuri
    • Drumuri, Şosele şi Cazări
    • Transportul Bicicletei
    • Ture de Vis pe Alte Meleaguri
    • Călătorii Fără Bicicletă
  • FORUM REGIONAL
    • Bucureşti
    • Ardeal
    • Banat
    • Dobrogea
    • Moldova
    • Muntenia
    • Oltenia
    • International
  • CAFENEA
    • Biciclistul în România
    • Fanii Ciclismului
    • Fan Club
    • Divertisment
    • Timp Liber
    • Comenzi şi Magazine Online
  • ADMINISTRARE
    • Administrare Ciclism.ro
    • Recycle Bin

Calendars

  • Calendar

Found 1 result

  1. Cheile Bicazului - Lacu Rosu (983 m alt)- Pasul Bicaz (1257 m alt) De multa vreme imi propusesem o tura pe superbele chei ale Bicazului, si uite ca azi am ajuns s-o fac. Am plecat cu masina din Piatra-Neamt, dimineata, pe la 8, si la 3-4 km dupa Bicaz am abandonat-o pentru a dedica pedalatului. Drumul, liber si linistit, ca-ntr-o dimineata de sambata si de iunie. Mi-am zis ca pana la defileu, numai bine, imi incalzesc piacioarele si le pregatesc, pentru ca stiam ce ma asteapta. Sa tot fi pedalat vreo 10-12 km pana la poalele primelor steiuri. Asfaltul, destul de ondulat si crapat pe alocuri, dar gandul ca ma asteapta un peisaj de vis, intre peretii uriasi ai muntilor, ma indemna sa pedalez. Si dai, si dai! La inceput, peisajul era cam asa Apoi am dat peste o moara de apa si-o batranica ce isi spala toalele ca-n vremurile demult apuse. Mai sus, la cateva sute de metri, inainte de intrarea in defileu, acelasi lucru: un nene isi spala covoarele dupa aceeasi metoda Deasupra se deschidea un traseu montan, in rezervatia ... Dar sa ma intorc la tura mea. Cateva pedale in plus si in fata mi se deschid portile. Drumul incepe sa urce tot mai anevoios si se incapataneaza sa se strecoare printre zidurile alpine. Ma opresc sa fac 2-3 poze si apoi pedalez fara intrerupere, ca sa nu imi ies din ritm Tinta initiala era Lacu Rosu. Iar asfaltul era foarte bun; stratul proaspat turnat ma facea sa ma gandesc la viteza cu care o sa cobor pe aici, la intoarcere :D . Insa dupa tunel, asfaltul bun inceteaza. Nu-i bai - imi zic -, e bun si asta. Nu-s gropi. Inca putin si ajung la locul stabilit: Lacu Rosu. Ma opresc, mananc ceva, beau, fac poze, apoi ma uit pe cer (senin deocamdata) si-mi zic: ce-ar fi daca m-as duce pana sus, in pasul bicaz! Asa ca dupa 15-20 min, pornesc. Urcarea nu e asa anevoioasa, pantele sunt relativ usoare, iar soseaua (chiar daca era pe alocuri raschetata) ma indeamna la drum. Problema e ca norii incepeau sa se adune, iar toate prognozele meteo anuntasera ploaie dupa ora 12. Pana sus in pas mai erau 10 km (de la lac) si gandul ca ma prinde o rapaiala zdravana ca la munte imi cam dadea tarcoale. Eee, mi-ar fi placut mie sa ajung sa si cobor spre Gheorgheni, dar poate alta data. Acum ma rezum doar la Pasul Bicaz. Asa ca pedalez, si cand ajung sus, acolo de unde, in zare, se vede Gheorgheniul, iar in spate las drumul batut deja, imi vine sa strig ca-n Singur acasa 2: "Harry, I've reached the top!" ( ) :D :D In zare se vede Gheorgheniul, dar asta.... next time La intoarcere, placerea vinovata a coborarii in viteza. Ma mai opresc o data sa fac o poza, apoi gonesc catre casa, sa nu ma prinda ploaia. Experienta a fost remarcabila. Sa tot fi adunat vreo 70 km. Dar lor (kilometrilor) li se adauga imaginile superbe intiparite pe retina si mirosul de cetina care inca-mi trezeste simturile. Oboseala picioarelor nu a mai contat. Asa ca am zis sa impartasesc si altora cele vazute si simtite azi. Daca aveti ocazia, incercati traseul. Merita!