Search the Community

Showing results for tags 'poiana stanii'.



More search options

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Ciclism.ro
    • Articole Ciclism.ro
  • CICLISM SPORTIV
    • Competiții
    • Randonneuring România
    • Cluburi şi Asociaţii
    • Calendarul competițional
  • BICICLETE
    • Biciclete de Sosea
    • Biciclete de Munte
    • Biciclete de Cicloturism
    • Ciclocros
    • Single Speed si Fixed Gear
    • Biciclete Utilitare
    • Downhill, Enduro si Freeride
    • Tandem
    • Biciclete hibride - Trekking, City, Cros
    • BMX, Trial, Street, Dirt
    • Recumbent, Cruiser, Chopper
    • Biciclete pentru Copii
  • TEHNICĂ
    • Centrul Tehnic
    • Piese si Componente
    • Centrul Sportiv
  • CICLOTURISM
    • Plimbări, Ture, Călătorii
    • Planuri şi Proiecte Cicloturistice
    • Chei şi Defileuri
    • Drumuri, Şosele şi Cazări
    • Transportul Bicicletei
    • Ture de Vis pe Alte Meleaguri
    • Călătorii Fără Bicicletă
  • FORUM REGIONAL
    • Bucureşti
    • Ardeal
    • Banat
    • Dobrogea
    • Moldova
    • Muntenia
    • Oltenia
    • International
  • CAFENEA
    • Biciclistul în România
    • Fanii Ciclismului
    • Fan Club
    • Divertisment
    • Timp Liber
    • Comenzi şi Magazine Online
  • ADMINISTRARE
    • Administrare Ciclism.ro
    • Recycle Bin

Calendars

  • Calendar

Found 2 results

  1. Restul de poze Aveam in vizor valea Telejanelului inca de cand am gasit-o prezentata pe forum. Cum in week-end-ul 23-24 ianuarie a trebuit sa dam o fuga pana la Cheia spre a onora o prieteneasca invitatie, Nicoleta a venit cu o idee foarte frumoasa: sa mergem cu trenul pana la Maneciu-Ungureni iar de acolo sa continuam la pas pana in Cheia. Detaliile le-am stabilit impreuna si asteptam cu nerabdare sa vina ziua de sambata. Traseul este destul de lung (26 km - o premiera pentru noi), insa cu urcare destul de putina (cumulat, ~800 metri) si ar trebui sa ajungem fara probleme in Cheia, spre dupa-amiaza. Transferoviar Calatori efectueaza curse pe linia Ploiesti Sud - Valenii de Munte - Maneciu, o cale ferata de altfel foarte pitoreasca (in special dupa Valenii de Munte). Pentru a va "lega" de trenurile lor in directia Maneciu, folositi orice tren ce ajunge in Ploiesti Sud (sau chiar Ploiesti Vest, cu conditia sa aveti suficient timp pentru a ajunge la cealalta gara, autobuzul liniei 2 facilitand aceasta legatura). Holbandu-ne pe fereastra trenului ce sepuieste printre casele si gradinile pitoresti ale localitatilor dintre Faget Teleajen si Maneciu, timpul trece destul de repejor si iata-ne la destinatie, la ora 9:40 AM. Localitatea este foarte linistita, lumea este rumena-n obraji si toti dau binete. Pornim catre barajul Maneciu, a carui constructie a ingreunat foarte mult accesul catre valea Telejanelului, ajutand indirect la conservarea acesteia. Nu exista un drum direct de acces (oficial) pe conturul lacului de acumulare. Traversam barajul si urcam destul de accentuat o prima culme pe al carei platou avem a merge cativa kilometri, acompaniati de liniste, privelisti frumoase si...o vulpe (ma rog, pe dansa am zarit-o fugitiv, insa de la o distanta destul de mica). Rezulta destul de multe fotografii, mai ales ca vremea ne ofera un cer senin si mult soare (cu frigul specific lunii ianuarie). Intr-un final, coboram spre valea Telejanelului si incepem a-i parcurge firul. Un drum necirculat, flancat de paduri dese. Am avut rara ocazie de-a vedea o bufnita suficient de-aproape incat s-o putem fotografia. Drumul este pretabil pentru biciclit chiar pana in Poiana Stanii, de unde se poate urca foarte repede in Pasul Boncuta iar mai apoi, in functie de timp si dorinte, se poate face cale intoarsa sau continua catre Vama Buzaului si Brasov. Pe masura ce urcam, zapada este din ce in ce mai prezenta. Dupa ~18 km am parasit forestierul vaii si am inceput a urca pe niste drumuri si drumeaguri nu prea umblate, ce ne-au purtat mai aproape de stancaria Ciucasului. Multe urme de animale, in special mistreti. Padurile de conifere din aceasta zona sunt foarte dense si iti lasa senzatia ca, odata intrat printre copaci, vei fi absorbit de o alta lume in care soarele nu reuseste sa patrunda. Un peisaj ce pare desprins din atmosfera melodiilor mai vechi ale celor de la Agalloch, cunoscuti prin fascinatia lor pentru natura (in special fata de munti) si existentialism. Facem jonctiunea cu poteca turistica marcata cu Banda Albastra si incepem un urcus sustinut catre o alta intersectie, de aceasta data cu traseul Cruce Rosie, pe care aveam sa-l urmam pana in Cheia pret de aproape o ora. In jurul orei 16 am ajuns la pensiunea in care erau cazati prietenii nostri. Concluzii: Daca doresti sa ajungi la Cheia sau spre Ciucas, o poti face si fara a depinde de masini Zona "promite" foarte multe drumetilor si biciclistilor Linia ferata catre Maneciu merita din plin parcursa, mai ales daca sunteti amatori ai calatoriilor cu trenul Daca doriti sa va intoarceti din Cheia, trebuie sa va interesati de orarul microbuzelor. Cu ajutorul unei scurte calatorii pana in Maneciu, va puteti "lega" de trenurile TFC catre Ploiesti Sud Am vazut cateva stani pe drum, insa in perioada iernii acestea sunt parasite. Ar trebui totusi un pic de precautie in celelalte anotimpuri.
  2. Tot planuiam cu doi buni prieteni, @@Traveller si @[member=MaC®] o tura fie in zona Noroiosilor, fie in zona Ciucasului. Era cat pe ce sa chiar plecam spre Noroiosi insa, in ultima clipa, vremea ne-a obligat sa stam frumusel acasa. In saptamana ce tocmai s-a incheiat, am tot stat cu ochii pe site-urile dedicate meteorologiei, cu speranta unei ferestre de vreme buna si, deja de joi apele s-au mai limpezit: urma sa avem o sambata insorita, cu temperaturi de 12 grd in Ciucas. Asa ca s-a pus de-o mica sedinta vineri si... am plecat doar doi: Cristi, presat de obligatii profesionale a trebuit sa renunte. Cum io mi-s planificatorul-sef al trezirilor de dimineata, am impus ca ora de intalnire din Bucuresti sa fie 6 si 1/4, ora greu de compilat pentru cealalta jumatate a participantilor la tura. Facusem socoteala astfel ca sa putem ajunge din nou la masina inainte de lasarea intunericului. Distinsul prieten @@Traveller nu a indraznit sa protesteze avand in vedere varsta mai inaintata a stanga-semnatului si, chiar cu doua minute inainte de ora convenita, isi facea aparitia in fata Bisericii Elefterie. Cateva vorbe scurte de dimineata la lumina felinarelor, si a trecut la treaba: demontat roti si urcat minunea peste Helga, in frantuzoaica. Am beneficiat in ultima clipa si de ajutorul nepretuit al lui Cristi, care ne-a pus la dispozitie trei bucati de buret care sa separe cele doua fiare asezate una peste cealalta. La 6.22 porneam motorul si luam azimut Ploiesti. Dupa depasirea acestuia, pauza de tigara ca sa nu moara soferul intrat in sevraj: Soarele ne face cu ochiul printre nori si contabilizam 8 grade C. Mult distinsul, gatindu-se de plecare, hotaraste ca avem nevoie de auguri favorabili, asa ca aduce o jertfa pe altarul aventurii noastre: (Parca si acum ii simt mirosul ) Doua aparate de fotografiat, aceeasi perspectiva: Si cele doua caratoare, eroinele povestilor noastre: Traversam barajul, porniti la fix 8.50 si fotografiez din mers palnia deversorului de ape mari al barajului: Imediat dupa baraj, urcusul se ascute brusc, pe un forestier instabil, printre cele cateva case de la marginea Maneciului. Dupa primul kilometru, lasam casele in urma si intram in padurea aramita: Inca avem nevoie de haine groase pe noi: racoarea diminetii dublata de racoarea intrinseca a padurii nu ne lasa sa ne simtim mai comod... Iesim in sfarsit la "gol", ceea ce ne prilejuieste o prima panorama asupra lacului si a barajului. Imortalizare marca @@Traveller: Si o imagine cat o mie de cuvinte: Drumul care urca sustinut, dar de buna calitate, impreuna cu peisajele calde ale toamnei, ne fac sa ne oprim destul de des ca sa retinem amintiri digitale: Eu, mai calduros din fire, mai arunc din cele hantze... VA URMA