Search the Community

Showing results for tags 'timisoara'.



More search options

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Ciclism.ro
    • Articole Ciclism.ro
  • CICLISM SPORTIV
    • Competiții
    • Randonneuring România
    • Cluburi şi Asociaţii
    • Calendarul competițional
  • BICICLETE
    • Biciclete de Sosea
    • Biciclete de Munte
    • Biciclete de Cicloturism
    • Ciclocros
    • Single Speed si Fixed Gear
    • Biciclete Utilitare
    • Downhill, Enduro si Freeride
    • Tandem
    • Biciclete hibride - Trekking, City, Cros
    • BMX, Trial, Street, Dirt
    • Recumbent, Cruiser, Chopper
    • Biciclete pentru Copii
  • TEHNICĂ
    • Centrul Tehnic
    • Piese si Componente
    • Centrul Sportiv
  • CICLOTURISM
    • Plimbări, Ture, Călătorii
    • Planuri şi Proiecte Cicloturistice
    • Chei şi Defileuri
    • Drumuri, Şosele şi Cazări
    • Transportul Bicicletei
    • Ture de Vis pe Alte Meleaguri
    • Călătorii Fără Bicicletă
  • FORUM REGIONAL
    • Bucureşti
    • Ardeal
    • Banat
    • Dobrogea
    • Moldova
    • Muntenia
    • Oltenia
    • International
  • CAFENEA
    • Biciclistul în România
    • Fanii Ciclismului
    • Fan Club
    • Divertisment
    • Timp Liber
    • Comenzi şi Magazine Online
  • ADMINISTRARE
    • Administrare Ciclism.ro
    • Recycle Bin

Calendars

  • Calendar

Found 3 results

  1. Carevasăzică: "Călătorii Fără Bicicletă Plimbări deosebite pe jos, cu barca, cu calul, cu motocicleta sau chiar cu maşina" Domne, da' cu trenu ce-ați avut? :)) Nu-i bai, că îl includ eu, dacă tot m-ați provocat. :P A fost o perioadă în viața mea profesională, de vreo 3 ani, în care am mers foarte frecvent cu trenul, de-a lungul și de-a latul țării, iar în timpul călătoriilor am văzut una-alta. Unul dintre circuitele pe care îmi plăcea să le fac și despre care o să povestesc aici a fost București-Timișoara-Oradea-Cluj Napoca-Târgu Mureș-București. Intreprinderea asta dura 3 zile. Prima noapte o petreceam în vagonul de dormit spre Timișoara, pe magistrala 900, deci poze n-avem. După rezolvarea treburilor, plecam după-amiaza spre Oradea (sau Cluj, depinde), via Arad. Pozele nu-s cine știe ce, mai mult amintirea contează :). Trecând prin localitatea Vinga, e imposibil să nu observi Biserica Romano-Catolică, monument construit în 1892 în stil neo-gotic. Citez din wiki: "Prima atestare a localității Vinga datează din 1231. După ce a fost jefuită și distrusă de turci, Vinga a fost repopulată la 1741 (sau după alte surse la 1737) cu circa 125 de familii de bulgari din Ciprovți (Чипровци, vestul Bulgariei), care au traversat Dunărea și s-au stabilit în diferite părți din Câmpia Banatului." Primim verde pentru plecarea din Arad. Gara Sîntana. Câmpia de Vest nu oferă peisaje deosebite. Secțiunea Oradea-Cluj Napoca, în schimb, da. Numai că eu am parcurs-o mereu la apus și am cam picotit, aparatul foto rămânând pe banchetă. La Cluj, cazare la hotel și a doua zi la treabă. Ca de obicei, după amiaza iar transfer, către Târgu Mureș. Pentru asta e nevoie de 2 trenuri personale, actualele Regio, pe care le schimb în gara Războieni. Într-un fel bucata asta mi-a rămas bine întipărită în minte, nu neapărat că ar avea cine știe ce peisaje, ci pentru senzația de arhaic, de mers lent al personalului, în razele de apus de soare, în timp de în căști îmi răsunau concertele pentru orgă și orchestra ale lui G. F. Handel. I-) Am parcurs-o în toate anotimpurile, pe toate tipurile de banchete, singur sau în compania a diverși localnici navetiști. Mie mi-a plăcut, ce să zic! Așadar, în gara Cluj Napoca trage locomotiva de manevra care o să tracteze vagoanele pentru personalul de Războieni. Locomotiva trenului o să fie electrică, linia fiind electrificată. Plecăm și ne încrucișăm cu un avion care aterizează pe aeroportul Cluj. Trenul oprește, evident, în toate stațiile. Aici, Apahida. Boju Tunel, urmat de halta omonimă: O avea balta pește? Câmpia Turzii.
  2. Ziua 1 Brasov - Targoviste - Titu - Bucsani 188km 1387m Am plecat din Brasov putin cam tarziu, la ora 8. Am plecat cu o bicicleta cu cadru Bocas echipata Deore, cu doua coburi Crosso din cordura de care sunt foarte multumit si o geanta de ghidon Vaude cred ca de 9 litri. Bagajul insuma 18,5kg iar bicicleta goala 18kg. La greutatea asta se adaugau inca vreo 3kg reprezentand apa si mancare. Am inceput sa urc usurel de cum am plecat din oras si ma gandeam ca ma asteapta doua urcari in ziua asta: una pana la Predeal si alta de la Sinaia spre Târgovişte. Consideram atunci ca ziua asta impreuna cu ultima sunt cu urcari si poate ceva pante pe la Borşa si între Silistra şi Mangalia. Aveam să constat ca aproape în fiecare zi aveam de urcat. Am făcut prima poză la Cotul Donului, înaintea serpentinelor ce duc la Predeal. Am urcat nesperat de uşor până la Predeal. După Predeal am întâlnit din contra-sens un pensionar cu coburi, după steag posibil din Elveţia. Majoritatea cicloturistilor aveam sa-i vad in sud, cu exceptia acestuia si a inca unui neamt pe la Carlibaba. Dupa ce am urcat si panta ce incepe chiar din Sinaia, stiam ca pana la sfarsitul zilei aveam doar de coborat. Cand urcam eram cu ochii la puls sa nu depasesc 145 cat imi fixasem limita. In restul zilei mentineam un puls intre 130 si 140. Avea sa se dovedeasca prea mare acest puls pentru atat de multe zile consecutive de pedalat. Ca sa aveti si reper in ce inseamna pentru mine acest ritm, pulsul minim il am 44 iar cel maxim 186 (la 39 de ani este in regula zic eu). Am trecut prin Moroeni, prima localitate din Dambovita unde aveam sa constat ca 99% din populatie este formata de una din minoritatile conlocuitoare. Mi-a parut rau ca nu am facut o poza pentru ca e greu de descris cum poate arata Moroeni. Am trecut prin Targoviste dupa care am luat directia Titu unde era planificata oprirea pentru cumparaturile de seara. Pe la 15:30 cand deja ma batuse de ceva vreme soarele in cap, am luat o pauza de 30 de minute la umbra. Pe drum am mancat batoane cu cereale, smochine si alune. De la Lidl din Titu mi-am cumparat 24 de mici (credeam ca 12 mici cati erau intr-o caserola nu imi vor fi de ajuns). Planificasem oprirea pentru noapte intr-o padure de langa Milcovatu dar din cauza ca am plecat tarziu imi lipsea cam o ora ca sa ajung pe lumina la respectiva padure. Am inceput sa caut un loc pentru campat pe la Crevedia. Satul a fost foarte lung si cum s-a terminat nu a fost niciun kilometru si a inceput urmatorul. Am facut o incercare sa ies chiar din sat pe un drum ce ducea la o pepiniera insa dupa 500m a navalit peste mine o armata de tantari care m-a facut sa-mi schimb locul. Aveam la mine o bratara contra tantarilor dar am constatat ca o armata de tantari chiar un se impiedica de bratara mea deloc. In Germania am vazut o unsoare contra tantarilor si pe viitor o sa incerc sa folosesc o astfel de crema. Deja se cam intuneca si la un moment dat am vazut un drum secundar ce trecea pe langa o ferma si traversa un deal. Am luat-o pe drum si cand am vazut niste capite de paie m-am pus langa ele gandind ca la lumina noptii cortul meu o sa para tot o capita pentru cineva neavizat. Am invatat de la calatori mult mai experimentati ca mine ca ori pui cortul undeva unde nu te vede nimeni ori daca esti la vedere te duci intai si ceri permisiunea proprietarului pentru a instala cortul asa incat si tu sa cunosti cu cine ai de a face si si el sa stie ce e cu tine, sa nu existe temere reciproca pentru ca unul nu cunoaste intentiile celuilalt. Intai am fript micii si banuiesc ca am raspandit pe tot campul un miros atragator pentru animale. Nu am reusit sa mananc decat jumate din micii pe care ii cumparasem. Am pus cealalta jumate cateva capite mai incolo gandind ca daca vine un animal atras de miros sa se serveasca dupa pofta inimii si sa nu ma deranjeze la cort. Am instalat apoi cortul, m-am sters cu servetele umede, m-am schimbat si m-am bagat la prima noapte in cort. Mi-era teama pentru bicicleta, nu cumva sa raman fara ea pana dimineata. Legasem bicicleta cu un lant cu cifru dar un lant de 100g, ceva asa cat sa impiedice un om obisnuit sa plece cu bicicleta dar ceva de care sa se impiedice un om hotarat. Noaptea a fost fara evenimente, nu a plouat doar un catel a venit pe la ora 2 si s-a ospatat cu restul de 12 mici. Pentru prima zi ceasul imi arata ca am ars 10700 calorii iar eu am inghitit dupa calculele mele putin sub 4.000 de calorii restul consumandu-se din depozite. Pana la sfarsitul turului aveam sa slabesc 8,5kg. Ziua 2 Bucsani - Giurgiu - Oltenita - Spantov 157km 619m Dimineata aveam sa constat ca pe cort era multa roua si a trebuit sa-l scutur, sa-l sterg si sa astept putin sa se zvante la soare. Cred ca m-am trezit la 6:30 si am plecat in jur de ora 7:30. Chiar cand plecam de la locul faptei au sosit intr-o caruta propietarii terenului cu care m-am salutat si apoi mi-am vazut de drum. Nu lasasem in urma mea absolut nicio urma, poate doar mirosul de mancare. Am continuat sa merg spre Giurgiu unde trebuia sa ma intalnesc inainte de pranz cu tovarasul de calatorie din Timisoara, Vali. Vali a ajuns la locul de intalnire cam cu o jumatate de ora inaintea mea si ma astepta curatandu-si lantul. Am mancat la Kaufland cate o portie de mici si cate doua oua fierte primite de Vali de la o taranca, apoi am plecat spre Oltenita. Primii 10km au fost aglomerati insa dupa ce am luat-o pe drumul spre Oltenita a fost cat de cat liniste. Am constatat atat eu cat si Vali ca nu ne vine usor sa mentinem pulsul cu care eram fiecare obisnuiti. Mie imi era chiar mai greu decat lui Vali sa mentin pulsul peste 130 si imi tot venea sa merg cu el pe la 120. In jurul orei 17 am cumparat de la Lidl Oltenita cina, respectiv ingrediente pentru spaghete carbonara si mici (ii facusem pofta lui Vali de mici povestindu-i ziua precedenta), apoi servetele uscate si umede si iaurt pentru dimineata. Planul era sa ajungem la Calarasi langa bac insa am constatat pe parcurs ca lucrurile nu merg cum au fost planificate si am oprit in satul Spantov, dupa 157km parcursi. Inainte satului am vazut un drum care urca in camp, sus pe deal si am luat-o pe el. Am vrut sa ne indepartam cat de mult de ochii curiosi si am mers mai mult de 1km cred prin camp pana cand am vazut un loc rezonabil, langa o vie. Credeam ca suntem suficent de departe de sat insa dimineata am constatat ca noi pe deal tocmai trecuseram in cealalta parte a satului si prima casa era cam la 200m de noi. Inainte cu un sat opriseram si am umplut dusul solar cu 20 de litri de apa. Dupa ce am pregatit spaghetele si micii am facut un dus si am spalat un rand de echipament (folosesc un lighean pliant de 10 litri de la Ortlieb care s-a dovedit util in tura). In a doua zi ceasul mi-a aratat ca am ars ceva peste 7000 de calorii, ritmul era mai slab decat in prima zi. Ne-am culcat cred ca pe la ora 22:30 iar noaptea nu am avut nicio problema. Ziua 3 Spanţov - Călăraşi - Ostrov - Baneasa - Lespezi 118,9km 503m traversare cu bacul Dupa un mic dejun constand in cereale cu iaurt, am ridicat tabara si am plecat spre Calarasi cu gandul ca avem de recuperat intarzierile fata de plan. Dimineata oricat incercam sa fiu operativ nu reuseam sa strang tot echipamentul inaintea lui Vali si cred ca in general ne trebuiau intr o ora jumate si 2 ore de cand ne trezeam si pana eram la sosea. Am inceput ziua cu vant din fata, cu constatarea ca nu pot forta pulsul dincolo de 130 si ca nu puteam recupera intarzierea. Am incercat cu inghetata, cola, fructe dar nu se schimba nimic iar Vali era mai in forma decat mine. La un moment dat m-am oprit sa fotografiez niste de tigani instalati in trei corturi mari in apropierea drumului, ca doar semenam la stilul de viata nomad, iar ei au crezut ca suntem straini si vreo doi au venit in fuga spre noi cerandu-ne tigari. La Calarasi am fotografiat niste pescari care pescuiau intr-un loc in care drumul disparea sub apa. Din ce stiu in acele zile se daduse drumul la apa de la Portile de Fier ca sa se poata astepta o viitura anuntata din Serbia. Am trecut cu bacul Dunarea (12 lei pentru fiecare bicicleta) si am mers apoi chiar pe langa granita cu Bulgaria. Drumul era in Romania, iar pe marginea lui era fasia de frontiera intre doua garduri de sarma ghimpata aflate la 1m distanta. La mai putin de 100m erau primele blocuri bulgaresti. Stiam ca in ziua asta o sa avem teren valurit si ne-am pregatit sufleteste pentru ce urma sa ne astepte. Satele prin care treceam erau mai sarace decat cele de pana atunci, dar in magazinele lor gaseam strictul necesar de care aveam nevoie: apa, inghetata, gogosi sau cornuri cu ciocolata. Am trecut prin Baneasa un orasel in care cam atrageam atentia cu bagaj mare cum eram si cu stegulet. Lumea era mirata sa afle ca Vali venea tocmai din Timisoara si ca facem turul Romaniei cu bicicletele. La un „market” din Baneasa ne-am facut cumparaturile pentru cina: oua cu carnati (care s-au preparat foarte repede). Seara am luat-o pe un drum abrupt peste un deal crezand ca dupa aproximativ 1km suntem cat de cat izolati. Ne-am inselat intrucat dupa ce am mancat si inainte sa intindem corturile a trecut o masina iar soferul era chiar curios ce e cu noi si unde vrem sa ajungem. Nu i-am spus omului ca vem sa innoptam acolo i-am spus ca vrem sa ajungem la Negru Voda. Ne-am pus corturile la 20 de metri mai intr-o parte, dupa niste arbusti cat sa nu fim vizibili prea usor de pe drum. Nu ne-a convenit ca cineva stia de campingul nostru dar nu am avut probleme. Peste noapte a plouat dar dimineata am avut parte de soare.
  3. Vara aduce un val de indrazneala, frumusete, bucurie si culoare pe strazile Timisoarei! In 24 iunie 2012, celebram feminitatea in stilul Verde pentru Biciclete. Te asteptam la SkirtBike, o plimbare adresata femeilor de toate varstele, active, optimiste, atente la tendinte, dedicate unui stil de viata sanatos si modern. Vino intr-o tinuta cat mai chic si arata ca bicicleta reprezinta un accesoriu al feminitatii si al libertatii de miscare! Ne vom intalni incepand cu ora 10:00 la Casa Verde pentru Biciclete - Platforma Timco, iar la ora 11:00 vom porni pe traseul: Calea Circumvalatiunii, Bulevardul Regele Ferdinand, Splaiul Tudor Vladimirescu, Bulevardul Vasile Parvan, Bulevardul Corneliu Coposu, Splaiul Nistrului, Strada Protopop Meletie Draghici, Strada Andrei Mocioni, Splaiul Nistrului, Bulevardul Corneliu Coposu, Bulevardul Vasile Parvan, Splaiul Tudor Vladimirescu. SkirtBike Timisoara este realizat de Verde pentru Biciclete in parteneriat national cu VeloBello Bucuresti. “Verde pentru biciclete” este o miscare pentru pedalare sustinută de Fundatia Bega, in colaborare cu Clubul Sportiv Gratzu, KissFM, Pressalert.ro, Ziua de Vest, Agenda, agenda.ro, timisoreni.ro, 24Fun, Opinia Timisoarei, TvT89, Endless by Alina Latan, Alexandru Hreniuc Photography, Trandafilm. Fii si tu una dintre cele mai nonconformiste si active fete pe biciclete! Nu rata cea mai eleganta plimbare pe bicicleta de pana acum, marca Verde pentru Biciclete! Echipa Verde pentru Biciclete www.pedaleaza.ro contact@pedaleaza.ro http://www.facebook.com/verdepentrubiciclete