Search the Community

Showing results for tags 'transfagarasan'.



More search options

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Ciclism.ro
    • Articole Ciclism.ro
  • CICLISM SPORTIV
    • Competiții
    • Randonneuring România
    • Cluburi şi Asociaţii
    • Calendarul competițional
  • BICICLETE
    • Biciclete de Sosea
    • Biciclete de Munte
    • Biciclete de Cicloturism
    • Ciclocros
    • Single Speed si Fixed Gear
    • Biciclete Utilitare
    • Downhill, Enduro si Freeride
    • Tandem
    • Biciclete hibride - Trekking, City, Cros
    • BMX, Trial, Street, Dirt
    • Recumbent, Cruiser, Chopper
    • Biciclete pentru Copii
  • TEHNICĂ
    • Centrul Tehnic
    • Piese si Componente
    • Centrul Sportiv
  • CICLOTURISM
    • Plimbări, Ture, Călătorii
    • Planuri şi Proiecte Cicloturistice
    • Chei şi Defileuri
    • Drumuri, Şosele şi Cazări
    • Transportul Bicicletei
    • Ture de Vis pe Alte Meleaguri
    • Călătorii Fără Bicicletă
  • FORUM REGIONAL
    • Bucureşti
    • Ardeal
    • Banat
    • Dobrogea
    • Moldova
    • Muntenia
    • Oltenia
    • International
  • CAFENEA
    • Biciclistul în România
    • Fanii Ciclismului
    • Fan Club
    • Divertisment
    • Timp Liber
    • Comenzi şi Magazine Online
  • ADMINISTRARE
    • Administrare Ciclism.ro
    • Recycle Bin

Calendars

  • Calendar

Found 5 results

  1. 25-26 iulie 2015 Mai multe poze (Fotografi: Marius si Dragos) Prima zi (sambata, 25 iulie 2015) Ne gandeam de multa vreme la Transfagarasan. Mai ales ca eu si Nico nu am apucat sa vedem aceasta laudata sosea, nici macar din masina. Marius a mai "atacat" o data traseul, de unul singur, prin 2012, de la Pitesti catre Brasov. Cum doream inca o tura de anduranta, tot reveneam la aceasta idee cu "Transul". Ce ne facem cu transportul? Trenurile pana in Curtea de Arges nu mai exista iar inca o zi de concediu nu mai putem sacrifica fix acum. Rasfoind pe forum, gasesc o schita lui @@turnul (caruia ii adresez si pe aceasta cale multumiri din partea grupului :D), ce planuieste sa plece din Predeal pe ruta Sinca Veche - Victoria - Cartisoara - Balea Lac - Pitesti. Hm, suna chiar interesant. El doreste s-o parcurga in timpul saptamanii, insa noi avem doar o sambata si-o duminica la dispozitie. Asa ca ne mobilizam si, dupa cateva dezbateri legate de sensul in care sa abordam aceasta schita, ne pregatim sufleteste. Montez iar portbagajele pe biciclete si scot de la naftalina cortul de munte (cel mic, care este mai usor de carat in drumetii si la ture de genul acesta). Recunosc ca initial nu prea imi venea sa ies din casa in acest week-end, insa e pacat de vremea care ne ajuta si de zilele care sunt inca destul de lungi. In prima zi urma sa pedalam 152 km, conform planului. Urcarea este in ultimii 30 de kilometri. Cu moralul ridicat, iata-ne inghesuindu-ne in R3001, in directia Predeal. Sunt multi biciclisti in tren (ca in fiecare zi de week-end din primavara pana-n toamna), asa ca aranjam toate bicicletele astfel incat cei ce coboara primii sa le poata scoate usor. Dupa un drum destul de monoton, ajungem in Predeal. Iesim din gara, luam apa si cate ceva de rontait si ii dam bice catre Paraul Rece. O mica urcare chiar la inceput, urmata de coborarea lunga catre Rasnov. Trafic destul de intens, mai intens decat ne asteptam. Pana spre Tohanul Nou avem parte si de niste depasiri tipic romanesti infaptuite de anumiti participanti la trafic, cu masini ce trec la cateva palme de umerii nostri. Drumul este oricum de o calitate indoielnica iar cei ce se avanta cu viteza in depasiri (eventual in timp ce mai si vorbesc la telefon) sunt cel putin inconstienti. Iesim din acest DN73 (care este si european) concluzionand ca varianta pe DN73A este mult mai ok (cu cativa kilometri mai lunga, dar mai linistita). Trecem rapid prin Zarnesti si facem primul popas la iesirea catre Poiana Marului. Rapid, halim niscaiva fructe/dulciuri si ne hidratam. Vremea este frumoasa si soarele deja arde. Va fi cald astazi. Drumul continua un pic in urcare pana spre Poiana Marului, dupa care incepe sa coboare destul de mult. Mergem intr-un ritm sustinut si incepem sa zarim Fagarasii pe partea stanga, dupa Sercaia. Popas la un izvor. Aici ne intalnim cu un grup de biciclisti care mergeau tot spre Transfagarasan. Aveam sa ne depasim reciproc de cateva ori pana in Cartisoara. E din ce in ce mai cald. Drumurile judetene sunt destul de libere si, dupa Victoria, incepem sa simtim ca ne apropiem de munte. Culmile si crestele devin mult mai clare iar lumina amiezii se transforma treptat in lumina de dupa-amiaza. In Cartisoara, un ultim popas la un magazin alimentar satesc. Apa si chiftele (pentru Marius). De fapt, pana in Cartisoara ne-am mai oprit de vreo doua ori la magazine. Am baut si Cola si Sprite, noi care nu simtim de fel nevoia lor. Dar in bataia soarelui si cu ceva kilometri deja "in picioare", stiind ca urmeaza urcusul pana la Balea Lac, creierasul a dictat. Dupa Cartisoara, trecem de marea de grataragii ce impanzea pajistile si albiile rauletelor si incepem urcusul. Partea nordica a Transfagarasanului debuteaza destul de monoton, cu pante care nu sunt prea abrupte. De fapt, ni se par usurele, insa deja avem 120+ de kilometri pedalati pe ziua in curs, iar caldura ne-a stors destul. Urcam cu pauze, incetisor dar sigur. Pe masura ce castigam altitudine, privelistile devin din ce in ce mai frumoase. La Balea Cascada nici nu am mai oprit. Ne-am multumit cu cateva poze fara elemente antropice si o poza de grup undeva pe marginea drumului, in timp ce haleam banane. Soarele incepe sa apuna in vreme ce caldarea lacului Balea ni se deschide in fata ochilor. O sa avem ceva de urcat. Ultimii kilometri sunt cei mai intensi. E clar ca vom ajunge la lumina frontalei, dar avem cortul si nu ne grabeste nimeni. Voia buna nu ne paraseste si urcam cu drag. Incepe sa se intunece. Mult nu ar mai fi, dar mai dureaza caci inaintam incet. Scoatem frontalele. Deja ne dor foarte tare fundurile, de mai ca ne vine sa pedalam doar ridicati din sa, in ciuda oboselii. Luna troneaza deasupra caldarii si crucea de la Balea straluceste destul de evident. Mai avem cateva ace de par. In ultimii doi kilometri am mers gandindu-ma doar la cum sa apas pe pedale. Simteam ca daca ma opresc, greu ma voi urni din loc. Intr-un moment de oboseala, ma amuz in sinea mea de un lapsus ciudat ce vizeaza numele cabanei in apropierea careia vom campa. Imi trec multe alte nume prin cap: Curmatura, Malaiesti, Paltin, Negoiu.. dar fix "Balea" nu! Ultimul cot. E bezna. Vad mai multe masini parcate pe marginea drumului, ceea ce inseamna ca ne apropiem de cabana. Ah, uite ca se vad niste lumini. E bazarul cu bunatati. Proptesc bicicleta de un stalp si ies cu aparatul foto la intampinare, setat pe "blitz". Rapid apar Nicoleta si Marius. Epuizarea este evidenta. Am ajuns. E trecut de ora 22:00, am pedalat 153 km si am urcat ~2150 metri in altitudine. Intreb la restaurantul Paltinu daca mai tin deschis,dar primesc un raspuns negativ. Apucam sa cumparam niste carnati uscati, o roata de cascaval si paine de la bazar. Suprapret, dar asta este. Luam si apa. Acum, Marius ne indruma catre locul de cort stiut de el. Ca sa ajungem acolo, a trebuit sa caram bicicletele si bagajele pe un mic deal (sa-i zicem asa) din spatele cabanei Salvamont Balea. Pe intuneric. Nu stiu de unde am mai avut resursele necesare sa facem si asta, dar nu am simtit impedimente. Punem corturile, ne schimbam. S-a lasat racoarea. Luam masa pe niste bolovani langa corturi, gustand cu satisfactie din palinca pe care am adus-o (~ 1/2 dintr-o sticla de 0.5 L).
  2. Haiduceala prin Romania si Bulgaria O tura cicloturistica intinsa pe 8 zile, cu 2 zile pauza, 995km pedalati cu 9876hm diferenta de nivel in urcare, 7 judete strabatute si prin 2 tari, cu ploaie si frig sau torentiale si cald, soare si cuptor, vant din fata si injuraturi, vant din spate si windsurfing, furtuni de praf, mancat in iarba pe marginea drumului pe care trece o masina la 10 minute, prin munti pe carari de picior, prin sate uitate de lume, orase cu un trafic infernal cu respect 0 fata de biciclisti, localitati in Bulgaria pe care trece o masina la 20 de minute si catarari frumoase pe sosele serpuite prin creierii muntilor. Sambata 21 iunie 2014 - prima zi Sibiu - Sacele - 190km - 1886hm. Ma trezesc la 6:00 am, cu toate ca nu ma duc la serviciu :), prajesc painea, prepar un ibric cu ceai de diverse frunze si flori, o bucata de telemea de vaca, cateva feliute de muschiulet afumat, ceva unt romanesc, si bineinteles nelipsita cana cu cafea, nu inainte de a lua cateva lingurite de goji si polen uscat (combinatie din care mi-am luat si la mine pentru zilele ce vor urma). Bag si in micul rucsac 3 rosii, o bucata de branza si cateva felii de paine, pentru a le savura mai tarziu la iarba verde si ies pe usa la ora 8. Afara sta sa ploua, dar sunt hotarat sa plec, dar undeva aproape de Cisnadie incepe ploaia, ma gandesc ca e ploaie de vara si peste cativa km se va opri, dar ajung aproape de Sadu si parca e si mai deasa, la orizont se vede un zid de apa. Opresc, sunt fleasca si la un pas sa ma intorc, atunci ma gandesc la cei care pleaca pentru luni de zile si care nu mai pot sa faca mofturi la vreme, prind curaj, scot toalele de ploaie si ma echipez, dar pentru ca eram deja ud, ma cam ia frigul, erau cam 11 grade, bag cateva pedale mai in forta si ma incalzesc, ma ploua pana aproape de Racovita, mai merg cativa km sa se usuce toalele. Ma opresc aproape de Cartisoara, mananc un baton proteic si revin la echipamentul de vara. Undeva intre Dragus si Sambata de sus, pe o vreme excelenta, cu soare care se ascundea dupa nori albi, ma opresc pentru a lua masa, constand in 3 rosii, o bucata de branza, cateva felii de paine si un staropramen, iarba verde, liniste, fara trafic auto, o nebunie. Constat ca majoritatea terenurilor agricole pe aceasta ruta Cartisoara - Sinca Veche, sunt in stare excelenta, semn ca nu a plouat prea mult in zona, oamenii erau pe camp la muncile agricole de sezon. Drumul prin satele de la poalele muntilor este superb, trafic aproape de zero - cam ca prin Bulgaria, asfalt bun pana aproape de Sinca Veche, dupa care creste traficul si asfaltul incepe sa aibe cratere destul de adanci pe o portiune aprox de 20 km, la Poiana Marului ma opresc sa savurez un Staropramen la soare. Mai opresc in cateva sate pentru a intreba localnicii despre drumul pe care trebuia sa merg, neavand GPS trebuia sa folosesc prima forma de comunicare intre oameni pentru a verifica corectitudinea traseului pe care merg. Majoritatea se uita la mine ca la un extraterestru, in magazinele satesti unde intru pentru a cumpara sucul de hamei, vanzatoarele stau cu ochii pe mine ca pe butelie, posibil un puscarias pus pe furat :). Parca din cateva pedale ajung la Rasnov, fermecat de cetate fac cateva poze, apoi ma gandesc ca daca am ajuns pana aici ar fi pacat sa nu urc si eu la Poiana Brasov, traseul initial ocolea, foarte frumoasa urcarea, pe traseu sunt "atacat" de o gasca impresionanta de BMW-isti, cu masini care mai de care tunate atat la exterior cat si la interior, care coborau in drifturi majoritatea curbelor spre Rasnov, sus o panorama foarte frumoasa asupra orasului Brasov, dar odata ajuns in Brasov constat ca bateriile sunt pe rosu, abia mai merg, ma tarai pana in Sacele, la gazda unde am petrecut prima noapte, si multumesc pe aceasta cale colegului de forum @@radu_has pentru aceasta legatura. Oamenii foarte de treaba, m-au invitat la masa, dupa care am povestit la gura sobei (o centrala pe peleti) cateva experiente cu bicicletele pe taramurile patriei si pe la ora 23 m-am retras pentru un somn reconfortant, necesar avand in vedere etapa ce va urma. Aproape de Cartisoara, o privire aruncata asupra muntilor Undeva pe la Arpasu de Sus Masa de pranz la iarba verde Undeva pe la Sinca Noua spre Poiana Marului Inainte de urcarea de la Poiana Marului Aproape de Rasnov Undeva pe urcarea spre Poiana Brasov
  3. Salut, am o intrebare pentru cei care au facut Transalpina si Transfagarasanul. Am nevoie sa stiu daca raportul de urcat foaie mica 34 si pinion mare de 28 sunt sufciente pentru Transfagarasanul sau Transalpina. Am achizitionat de cateva zile o cursiera 2013 Specialized Allez Comp Mid-Compact >detalii aici<, sincer nu stiu inca cum se comporta pe urcare. Multumesc anticipat
  4. Hello, I'm a mexican guy living in Germany at the moment and I'm planning to bike through Romania in august 2013, starting in Timisoara and ending up in Bucharest. I aim for 1300-1500km, following this route more or less: https://maps.google.de/maps/ms?msid=202009802331648399693.0004d73dec3ac9a403d04&msa=0 Most likely, I will cover the route on my own, and I intend to camp along the way. My questions overall are: 1) Is it safe to travel by bike, alone, in Romania? 2) Do you know campsites in/near those locations? If so, do you have a website which I could have a look at? 3) Would it be easy to find bike stores along the way? (specially in smaller cities / towns? 4) Should I get worried about bears /stray dogs? 5) Are the high roads (Transalpina / Transfagarasan) open during august? How safe is it for bikers? Any other input would be extremely useful, and of course, anybody who might like to join me is more than welcome to do so! ;) At the moment, I don't think I have more questions, but probably more come up as the date comes sooner :) /Ruben Pabello romania2013.pdf
  5. The man said : "If you’re a fan of television’s British Top Gear series, you’ll probably have heard of this road. It’s called the Transfăgăraşan and it was rated by the Top Gear trio as the best driving road in the world. It is a very difficult point to argue, other than to say that it’s also probably one of the best roads for two wheelers on the planet." It's the opinion of a motorbiker. I've climbed this road (the national road DN 7c) 5 times already, as a two-wheeler, but only under my own burned calories - that is to say, as a cyclist only. Never alone, always with friends of my sort. So it's time to tell a story about this road. It links Wallachia (the southern historical province of Romania) with Transylvania (located centrally, within the Carpathian arch). At it's southern tip, it begins in Piteşti, passes through Curtea de Argeş, climbs to barrage lake Vidraru (built on Argeş river) and then ascends to Bâlea Lake (2040 m), through a tunnel boared in the mountain's top (not through a regular pass). At it's northern tip, it detaches from main road DN1 (Sibiu-Brasov) near the village of Cârtişoara and ascends to Bâlea waterfall and then, on a highly spectacular course, to Bâlea Lake. This is the section that earned it's reputation inside and outside Romania. Due to heavy snow in the winter, the road is open usually between July 1st and October 31st. The Southern Side As I live in Bucharest, this was the first side that I climbed. It happened in 2010, together with some of my friends cyclists, while en route to the annual cyclists' meeting in Cârtişoara. There were 3 adventurous days which I will not ever forget. In the morning of July 30th I took a train from Bucharest to Curtea de Argeş, together with about 15 fellows cyclists. The Curtea de Arges railwaystation building is some piece of architecture In Curtea de Argeş, former capital of Wallachia, we stopped a moment at the most well known historical monument, the Monastery, built between 1512-1517 under the rule of Neagoe Basarab (mural picture finished 1526). It serves as a royal necropolis, as the following Romanian monarchs have been buried here : King Charles I and Queen Elisabeth of Romania, King Ferdinand and Queen Mary of Romania, King Charles II. It is also a symbol of Romanian orthodoxism, receiving over 100.000 pilgrims and tourists a year. Then off we got on our way to Arefu, the last commune before steep climb to Vidraru lake begun. If one looks upwards to north-west, the Poenari citadel can be seen, marking the beginning of the slope. The remains of this citadel are today a museum, to be reached after climbing 1480 stairs. It was first documented at 1500, but the builder remains unknown. We only know that it was later used by Vlad the Impaler, ruler of Wallachia, for military purposes (not permanent habitation). The road was paved with poor quality asphalt at the time, full of potholes, before and along the lake. Now, as of 2012, the situation has improved much and you feel comfortable while riding even a race bike. At Vidraru dam we decided to take left on an unpaved road, leading us to Cumpăna chalet, where I had accomodation booked overnight. As I came on my hybrid bike, meant mostly for the road, it was a bit harder, but I managed to arrive safely at the chalet. The others slept in their tents, on the lake's shore. It's there where I came to meet them again the next morning. The landscape at sunset and sunrise did worth all efforts taken until now. It was the Big Day, when we were supposed to do the Great Climb and meet with fellow cyclists from all over the country at the base camp in Cârtişoara, on the northern side. After escaping the forest road, I met the real deal and hurried up to catch up with the people. It happened near the Black Peak chalet ("Piscul Negru"), where we stopped a bit for a beer and chat. Then up we rode again. The real ascension begins 15 km before Bâlea Lake, after a bridge above the Capra ("goat") rivulet. The scenery is breathtaking, and this gets amplified by the fact that I am here for the first time ever. I am climbing, stopping to take pictures and then up in the saddle. 8 km from Bâlea Lake chalet we stopped for lunch at Capra chalet. Having the internal batteries recharged, the Ride continued. Quick stop at the Capra waterfall (here with fellow Heinz). A mild fog was embracing us as we were beyond 1700 m altitude. At 2000 m I got down and looked back. Jesus, I couldnt imagine I would get here on 2 human-powered wheels! It felt great. But then this enthusiasm got a bit tempered by the unlit tunnel linking the southern and northern side. Thanks God, it is now lit, as local authorities worked on electrification here. But had it been lit then, I would have not entered a deep pothole in the ground and fell off the bike. It was ok for me, but not for the front tire. Having reached the Bâlea Lake chalet, a hot tea and Romanian sour soup were needed (temperature was as low as 10 degrees Celsius). Be aware the traffic in weekends is very high. Therefore I could see that everyone was parked everywhere. Cyclists continue to be an exotic appearance in Romania but their number is constantly increasing. The atitude of the public is also slowly getting better. At that moment only the significant amount (around 400) told the motorists that we are having a special event here. The road and mountain is ours too and we will gladly share it and protect it together.